Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE PITI AHURU

Ua tiaturi oia

Ua tiaturi oia

1. A faataa na i to Mareta huru aau e te tumu o te reira.

 TE HOHOˈA e puta noa mai i roto i te feruriraa o Mareta, te menema ïa o to ˈna taeae, te hoê ana tei opanihia i te hoê ofai. E ere to Mareta i te oto nainai nei, ua faarue mai hoi to ˈna taeae here o Lazaro. Mai te mahana iho â i pohe ai Lazaro, a maha ˈtura ïa mahana, e taˈiraa noa ïa te ohipa ia haere mai te taata e hiˈo ia Mareta raua Maria no te faatae mai i te tapao aroha.

2, 3. (a) Eaha paha to Mareta huru i to ˈna iteraa ˈtu ia Iesu? (b) Eaha te nehenehe e parau no Mareta ia au i ta ˈna mau parau i faahiti?

2 I mua ia Mareta, te tia noa ra to Lazaro hoa rahi roa ˈˈe: o Iesu. Ua rahi atu â paha to Mareta oto i to ˈna iteraa ˈtu ia Iesu, o ˈna anaˈe hoi i te ao nei e nehenehe e faaora i te maˈi o to ˈna taeae. Ua tamahanahanahia râ oia i te farereiraa ˈtu ia Iesu i rapae mai ia Betania, te hoê oire iti i nia i te hoê aivi. Maa taime noa i pihai iho ia Iesu, ua mahanahana roa to Mareta aau e ua itoito mai no to Iesu hamani maitai e to ˈna aumauiui. Ui atura Iesu ia ˈna i te tahi mau uiraa o tei tauturu ia ˈna ia haamau i to ˈna feruriraa i nia i to ˈna faaroo e to ˈna tiaturi i te tia-faahou-raa. I reira ïa to Mareta faahitiraa i te mau parau faufaa roa ˈˈe o to ˈna oraraa: “Faaroo vau [aore ra tiaturi au] e o oe te Mesia te Tamaiti a te Atua o te haere mai i te ao nei.”—Ioa. 11:27.

3 Ia au i teie mau parau, e faaroo faahiahia mau â to Mareta. Aita i rahi to ˈna parau i roto i te Bibilia, e haapiiraa hohonu râ te nehenehe e huti mai o te haapuai i to tatou faaroo. E hiˈo mai tatou i te aamu matamua o Mareta i roto i te Bibilia.

“Ua ahoaho oe, e te peapea na oe”

4. (a) Eaha te nehenehe e parau no te utuafare o Mareta? (b) Eaha te utuafare o Mareta no Iesu?

4 Tau avaˈe na mua ˈtu, mea oraora maitai Lazaro. Fatata hoi Iesu Mesia, te ratere faufaa roa ˈˈe, i te tae mai i ǒ Lazaro i Betania. E piti tuahine to ˈna, Mareta raua Maria, e hoê â nohoraa to ratou tootoru. Ia au i te tahi mau taata maimi, o Mareta paha te matahiapo, e au ra hoi e na ˈna e farii mai i te manihini, e i te tahi taime, o ˈna te faahitihia na mua. (Ioa. 11:5) Aita tatou i ite e ua faaipoipo anei hoê o ratou. Te mea papu râ, e hoa rahi roa ratou no Iesu. I te roaraa o ta ˈna taviniraa i Iudea, i reira hoi oia i te ûraa i te patoiraa e te au ore rahi, i faaea na oia i ǒ Lazaro ma. Papu roa e ua mauruuru roa oia i ta ratou tamahanahanaraa e turu ia ˈna.

5, 6. (a) No te aha mea rahi ai ta Mareta ohipa? (b) Eaha ta Maria i rave i to Iesu haapiiraa i te mau taata i te fare?

5 Auaˈe atoa Mareta i naho maitai ai te fare. Mea itoito roa o ˈna e mea rave atoa i te ohipa. I to Iesu haereraa mai i te fare, opua ihora oia e faaineine e rave rahi maa no ta ˈna manihini taa ê, e peneiaˈe no vetahi o to ˈna mau hoa ratere. I tera tau, mea faufaa roa ia farii maitai i te taata. Ia tae mai te hoê manihini, e hôˈihia oia, e tatarahia to ˈna tiaa, e horoihia to ˈna avae, e faatahinuhia to ˈna upoo i te monoˈi noˈanoˈa. (A taio i te Luka 7:44-47.) E peu matauhia ia rave maitai i te hoê manihini, ia parahi maitai hoi oia i te fare e ia tamaa maitai.

6 Mea rahi ïa te ohipa e rave hou Iesu e tae mai ai. Noa ˈtu e o Maria te mea tâuˈa aˈe i te mau haapiiraa faaroo, ia au e rave rahi, ua tauturu atoa oia ia Mareta. Taui aˈera râ te tupuraa i to Iesu taeraa mai. Ua faaohipa Iesu i taua taime ra no te haapii i to reira mau taata. E ere o ˈna mai te mau aratai haapaoraa i tera tau. Mea faatura o ˈna i te vahine, e ua haapii roa ˈtu oia ia ratou i te Basileia o te Atua, te manaˈo tumu hoi o ta ˈna taviniraa. Parahi ihora Maria i te pae avae o Iesu e apo pauroa maira i ta ˈna parau.

7, 8. (a) No te aha Mareta e haamata ˈi i te riri? (b) Mea nafea to ˈna faaiteraa i to ˈna riri?

7 A feruri na ia Mareta e haamata ra i te riri. Te ahoaho e te peapea noa ˈtu ra oia no te rahiraa maa e faaineine e te rahiraa ohipa e rave no ta ˈna mau manihini. A haere noa ˈi o ˈna i tera e tera vahi na mua i to ˈna tuahine e parahi noa ra, aita râ e tauturu mai ra, ua uteute mai anei oia, ua faaroohia anei o ˈna ia autâ, aore ra ua tuˈatuˈa roa anei to ˈna mata? Mai te peu e e, eiaha e maere. Eita hoi e oti ia ˈna pauroa te ohipa!

8 Aita ˈtura i noaa faahou ia Mareta ia tapea i to ˈna riri. Tâpû atura oia i te parau a Iesu, a na ô ai: “Fatu, aita oe e ite ra e o vau anaˈe teie e rave nei i te ohipa? A parau na i to ˈu tuahine ia tauturu mai ia ˈu.” (Luka 10:40, Traduction du monde nouveau) Mea parau iho â ta Mareta! I roto i te tahi mau huriraa Bibilia, mai teie to Mareta uiraa ˈtu: “Fatu, eita oe e haapao mai . . . ?” E parau roa ˈtura o ˈna ia Iesu ia aˈo ia Maria, ia faaue atu ia tauturu ia ˈna.

9, 10. (a) Mea nafea to Iesu pahonoraa ia Mareta? (b) Mea nafea tatou i ite ai e aita Iesu i aˈo ia Mareta no te faaohipa-rahi-raa ia ˈna i te faaineineraa i te maa?

9 I to Iesu pahonoraa ˈtu, ua maere paha Mareta, oia atoa e rave rahi taata taio i te Bibilia. Ma te mǎrû, na ô atura oia: “E Mareta e, e Mareta, ua ahoaho oe, e te peapea na oe ia oe iho i te mau mea e rave rahi: hoê roa râ mea tia, e ua rave iho nei Maria i taua mea tia ra, e ore roa hoi ta ˈna e riro ê.” (Luka 10:41, 42) Eaha ta Iesu i hinaaro e parau? Mea nounou aˈe na Mareta te mau taoˈa materia? Te aˈo ra anei o ˈna ia ˈna no te faaohipa-rahi-raa ia ˈna i te faaineineraa i te maa?

Ua ‘ahoaho e ua haapeapea Mareta no te mau mea e rave rahi,’ ua farii râ oia i te aˈoraa ma te haehaa

10 Eita. Ua ite maitai Iesu e e feruriraa maitai to Mareta e te î i te here. Aita atoa o ˈna i manaˈo e mea ino ia faaineine e rave rahi maa no te mau manihini. I haere na hoi o ˈna iho i te tamaaraa rahi ta Mataio i faanaho no ˈna. (Luka 5:29) E ere o te maa a Mareta te fifi, ta ˈna râ mau fa matamua roa. No to ˈna haapao-noa-raa i ta ˈna maa ohipa rahi, moe atura ia ˈna te mea faufaa roa ˈˈe. Eaha ïa taua mea ra?

Ua mauruuru Iesu i to Mareta farii maitai e ua ite oia e e feruriraa maitai to ˈna e te î i te here

11, 12. Mea nafea to Iesu aˈoraa ia Mareta?

11 To roto Iesu, te Tamaiti otahi ta Iehova iho i poiete, i te fare o Mareta no te haapii atu i te parau mau. Tera te mea faufaa roa ˈˈe, eiaha râ te faaineineraa e rave rahi maa. Ua peapea atoa paha Iesu i te ereraa Mareta i te ravea hoê roa no te haapuai i to ˈna faaroo. Ua vaiiho râ oia e na Mareta e rave i ta ˈna iho maitiraa. a Mea huru rahi râ ta Mareta i to ˈna parauraa ia Iesu ia faahepo ia Maria ia tauturu ia ˈna, a ere atu ai o Maria atoa i taua ravea ra.

12 Aˈo atura Iesu ia Mareta ma te mǎrû, ma te faahiti e piti taime i to ˈna iˈoa no te tamǎrû ia ˈna. Haapapu atura oia e eiaha o ˈna e ‘ahoaho e e haapeapea no te mau mea e rave rahi.’ E navai hoê aore ra e piti noa maa, mai te peu iho â râ e te vai ra te maa varua. Eita roa ˈtu ïa oia e tamaˈi ia Maria i te maitiraa i te “mea tia,” aore ra te mea faufaa, oia hoi te faarooraa i ta ˈna mau haapiiraa.

13. Eaha te haapiiraa e huti mai i teie aamu?

13 Mea rahi te haapiiraa e huti mai i teie aamu. Eiaha roa ˈtu tatou e vaiiho i te tahi mea ia na nia aˈe i to tatou ‘hiaai i te aratairaa a te Atua.’ (Mat. 5:3, MN) Mea maitai ia horoa e ia rave i te ohipa mai ia Mareta. Eiaha roa râ e ‘ahoaho e e haapeapea’ no te mau mea e ere i te mea faufaa roa no te farii maitai i te taata. Aita anaˈe, e ere ïa tatou i te mea faufaa roa ˈˈe. Ia tamaa tatou e te tahi mau taeae e tuahine, e ere te maa e tuuhia mai te mea faufaa roa ˈˈe, te faaitoitoraa râ te tahi e te tahi ma te horoa ˈtu i te tahi ô pae varua. (A taio i te Roma 1:11, 12.) Noa ˈtu e e ere i te haapaoraa maa, e nehenehe taua taime ra e riro ei mea faaitoito.

“E tia faahou mai . . . to tuaane”

14. No te aha tatou e parau ai e ua farii Mareta i te aˈoraa?

14 Ua farii anei Mareta i ta Iesu aˈoraa e ua huti mai anei i te haapiiraa? E. Te vai ra te haapapuraa i roto i te Ioane 11:5 faahitihia i te omuaraa, e faaite ra e mea here na Iesu ia Mareta, ia Maria e ia Lazaro. E rave rahi avaˈe tei mairi mai to Iesu tereraa ˈtu i Betania. Papu maitai, aita Mareta i faariri, aita atoa i inoino noa ia Iesu no ta ˈna aˈoraa î i te here. Ua farii râ oia i te reira. I ǒ nei atoa, e faaroo faahiahia mau â to ˈna. O vai hoi o tatou e ore e hinaaro mau â maa aˈoraa i te tahi taime?

15, 16. (a) Eaha paha ta Mareta i rave i te maˈiraahia Lazaro? (b) Eaha paha ta Mareta raua Maria i manaˈo?

15 I to Lazaro maˈiraahia, eita e ore e ua haapao Mareta ia ˈna. Ua rohi oia i te tamǎrû i to ˈna mauiui e ia maitai mai o ˈna. E pau râ te rave, ua rahi noa ˈtu â te maˈi o Lazaro. Ua haapao noa to ˈna na tuahine ia ˈna. Ehia hoi taime to Mareta hiˈo-noa-raa i to ˈna taeae tei pararai roa, a haamanaˈo noa ˈi i tera rahiraa matahiti i orahia mai e ratou i roto i te oaoa e te oto!

16 Ite aˈera râ Mareta raua Maria e e pohe iho â Lazaro. Tono ihora ïa raua i te tahi vea ia Iesu ra, e poro ra i te hoê vahi e piti mahana ia haere avae mai. Mea poto roa ta raua poroi: “Fatu, inaha, te taata here na oe ra ua pohe i te maˈi.” (Ioa. 11:1, 3) Ua ite raua e mea here na Iesu to raua taeae, e ua papu ia raua e e haere mai iho â Iesu e faaora i te maˈi o to ˈna hoa. Mea maitai e e tae oioi mai Iesu, ta raua paha ïa i manaˈo. Tera râ, ua pohe Lazaro.

17. (a) Eaha paha ta Mareta i uiui maere? (b) Eaha ta Mareta i rave i to ˈna faarooraa e te piri mai ra Iesu i te oire?

17 Oto aˈera Mareta raua Maria e faaineine atura i te hunaraa o to raua taeae. Mea rahi tei haere atu e hiˈo ia raua, no Betania e no pihai iho mai. O Iesu râ, aita â ïa i tae mai atura. Ua uiui maere paha Mareta a mairi ai te mau mahana. E maha mahana i muri aˈe i to Lazaro poheraa, faaroo ihora Mareta e te piri mai ra Iesu i te oire. Noa ˈtu to ˈna oto rahi, haere ru atura oia e farerei ia ˈna, ma te ore e faaite ia Maria.—A taio i te Ioane 11:18-20.

18, 19. (a) Eaha ta Mareta i tiaturi? (b) No te aha mea faahiahia ˈi to Mareta faaroo?

18 I to Mareta iteraa ˈtu i to ˈna Fatu, parau atura oia i ta raua Maria i manaˈonaˈo noa na: “Fatu, ahiri oe i ǒ nei e ore e pohe tau tuaane.” Te vai noa ra râ te tiaturiraa e te faaroo i roto ia Mareta, na ô faahou atura hoi oia: “Ua ite râ vau i ta oe e ani atu i te Atua ra, na te Atua ïa e horoa mai na oe i teie nei â.” I reira iho, haapuai aˈera Iesu i to ˈna faaroo a na ô ai: “E tia faahou mai . . . to tuaane.”—Ioa. 11:21-23.

19 Manaˈo ihora Mareta e o te tia-faahou-raa no a muri aˈe ta Iesu e parau ra, e pahono atura: “Ua ite au e, e tia faahou mai â oia ia tae i te tia-faahou-raa i te mahana hopea.” (Ioa. 11:24) Mea faahiahia mau â to ˈna faaroo i taua haapiiraa ra. Eita te tahi mau aratai haapaoraa ati Iuda, piihia Sadukea, e tiaturi i te tia-faahou-raa, noa ˈtu e mea maramarama maitai tera haapiiraa i roto i te Parau a te Atua. (Dan. 12:13; Mar. 12:18) O Mareta râ, ua ite ïa e ua haapii Iesu i taua tiaturiraa ra i te taata e ua faatia atoa mai o ˈna i te taata pohe, aita râ i pohe maoro mai ia Lazaro. Aita Mareta i ite eaha te tupu i muri iho.

20. A faataa na i ta Iesu i parau i roto i te Ioane 11:25-27 e ta Mareta pahonoraa.

20 Faahiti ihora Iesu i teie parau e ore roa e moehia: “Tei ia ˈu te tia-faahou-raa e te ora.” Ua horoa ˈtu iho â Iehova i ta ˈna Tamaiti i te mana no te faatia faahou mai i te feia pohe na te ao atoa nei a muri aˈe. Ui maira Iesu ia Mareta e e tiaturi anei o ˈna i te reira. Horoa ˈtura oia i te pahonoraa faahitihia i te omuaraa o teie pene. Te tiaturi ra oia e o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua, e o ˈna ta te mau peropheta i tohu na e e haere mai o ˈna i teie nei ao.—Ioa. 5:28, 29; a taio i te Ioane 11:25, 26; e te irava 27 i roto i te nota i raro i te api. b

21, 22. (a) Mea nafea Iesu i te faaiteraa e ua aroha roa o ˈna i te feia e oto ra? (b) A faataa na i to Lazaro faahoˈiraahia mai i te ora.

21 Te haafaufaa ra anei te Atua ra o Iehova e ta ˈna Tamaiti ra o Iesu Mesia i taua huru faaroo ra mai to Mareta? E. Na te ohipa e tupu i muri iho e haapapu mai. Haapeepee ihora Mareta i te tii i to ˈna tuahine. Ite atura oia ia Iesu, ua peapea roa a paraparau noa ˈi ia Maria e te feia atoa e oto ra. Ite ihora oia i te roimata o Iesu a taˈi ai oia no to ˈna oto rahi, mea mauiui hoi ia pohe te hoê taata. Faaroo atura oia ia Iesu i te faaueraa e turai i te ofai e opani ra i te menema.—Ioa. 11:28-39.

22 Oioi atura Mareta i te parauraa ˈtu e ua hauˈa te tino, a maha ˈtura hoi mahana to Lazaro poheraa. Haamanaˈo atura Iesu ia ˈna: “Aore au i parau atu ia oe e, I faaroo [aore ra tiaturi] oe ra e ite [ïa] oe i te mana o te Atua?” Ua tiaturi iho â Mareta, e ite atura oia i to Iehova mana, aore ra hanahana. Horoa ihora Iehova i te mana i ta ˈna Tamaiti e faahoˈi mai ia Lazaro i te ora! Mau roa ia Mareta tei tupu i tera taime. Tuô atura Iesu: “Lazaro, a haere mai i rapae.” Faaroohia ihora te maniania i roto i te ana, te tia mai ra hoi Lazaro i nia ma te ahu i vehîhia ˈi to ˈna tino, e te haere mǎrû noa mai ra i rapae. Faaue ihora Iesu ia tatara i tera ahu e ia tuu ia ˈna ia haere. Ua oaoa roa Mareta i to raua Maria hororaa ˈtu e tauahi ia Lazaro! (A taio i te Ioane 11:40-44.) Pee ihora to Mareta oto!

Ua haamaitaihia to Mareta faaroo, ua faahoˈihia mai to raua Maria taeae i te ora

23. Eaha ta Iehova raua Iesu e rave no oe, ia nahea râ oe?

23 Te faaite ra teie aamu e e ere te tia-faahou-raa mai te pohe mai i te moemoeâ. E tupuraa mau râ, e haapiiraa Bibilia tamahanahana atoa. (Ioba 14:14, 15) Mea au na Iehova e na ta ˈna Tamaiti e haamaitai i te feia e faaroo to ratou. Ta raua ïa i rave no Mareta, Maria e Lazaro. E haamaitai raua ia oe atoa ia haapuai oe i to oe faaroo.

‘Te raverave ra Mareta’

24. Eaha te taime hopea i faahiti ai te Bibilia ia Mareta?

24 Hoê noa taime to te Bibilia faahiti-faahou-raa ia Mareta, hoê ïa hebedoma hou Iesu a pohe ai. Ua ite maitai Iesu e e roohia oia i te ati, faaoti faahou ihora oia e parahi i te fare o to ˈna mau hoa i Betania. Mai reira ïa oia e haere atu ai i Ierusalema, e toru kilometera te atea. A tamaa ˈi Iesu raua Lazaro i te fare o Simona, e lepera na mua ˈˈe, ‘te raverave ra Mareta.’ Tera ïa te taime hopea i faahiti ai te Bibilia ia ˈna.—Ioa. 12:2.

25. No te aha e haamaitairaa ˈi no te mau amuiraa te mau vahine mai ia Mareta?

25 E vahine peepee iho â Mareta! Te taime matamua i faahiti ai te Bibilia ia ˈna, te rave ra o ˈna i te ohipa. Te taime hopea, te ohipa noa ra o ˈna, a rohi ai i te aupuru i te feia e haaati ra ia ˈna. I roto i te mau amuiraa Kerisetiano i teie mahana, e haamaitairaa te mau vahine mai ia Mareta. Mea itoito roa ratou e te aau horoa, a faaite noa ˈi i to ratou faaroo ma te rohi no vetahi ê. Eita e ore e ua tamau noa Mareta i te na reira. E haerea paari ïa, i te mea e e fifi â te tiai mai ra ia ˈna.

26. Mea nafea te faaroo o Mareta i te tauturu-faahou-raa ia ˈna?

26 Tau mahana i muri iho, ua mauiui faahou â Mareta i te haapoheraahia to ˈna Fatu here ra o Iesu e te tahi mau taata haavarevare. Ua opua atoa tera mau taata e haapohe ia Lazaro, no te mea ua haapuai to ˈna tia-faahou-raa i te faaroo o te taata e rave rahi. (A taio i te Ioane 12:9-11.) Parau mau, i muri aˈe ua mutu tera taairaa here i rotopu ia Mareta e to ˈna taeae e to ˈna tuahine i te pohe. Aita tatou i ite mea nafea e inafea te reira i te tupuraa. Papu maitai râ, ua tauturu to Mareta faaroo faufaa roa ia ˈna ia mau papu e tae noa ˈtu i te hopea. No reira, e pee anaˈe ïa i to ˈna faaroo.

a I tera tau, eita te mau vahine ati Iuda e itehia i rotopu i te feia e faaroo ra i te hoê orometua haapii. Te mea noa i haapiihia ia ratou, te ohipa fare ïa. Ua manaˈo paha ïa Mareta e eita e tano ia parahi te hoê vahine i te pae avae o te hoê orometua haapii no te faaroo ia ˈna.

b Ioane 11:27: “Faaroo [aore ra tiaturi] oe i te reira? Ua parau atura oia ia ˈna, E te Fatu, e, ua faaroo vau [aore ra tiaturi au] e o oe te Mesia te Tamaiti a te Atua o te haere mai i te ao nei.”