Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE MAHA

“Te vahi ta oe e haere ra, e haere atoa ïa vau”

“Te vahi ta oe e haere ra, e haere atoa ïa vau”

1, 2. (a) A faataa na i te tere o Ruta raua Naomi e no te aha raua e oto ai. (b) No te aha mea taa ê ai to raua tere?

 TE HAERE ra Ruta raua Naomi na nia i te hoê purumu o te na roto atu i te mau peho teitei puvaˈivaˈi no Moabi. O raua anaˈe i tera taime. Nainai teie mea ia raua na taua vahi rahi mau ra. E ite Ruta e te topa noa ˈtu ra te mahana. E hiˈo o ˈna i to ˈna metua hoovai vahine, a feruri ai e mea tano paha ia imi i te hoê vahi taotoraa no raua. Mea here roa na ˈna ia Naomi e e imi iho â oia i te mau ravea atoa no te aupuru ia ˈna.

2 O raua toopiti atoa te oto ra. Mea maoro te poheraa te tane a Naomi e no pohe noa aˈenei ta ˈna na tamaiti Kiliona raua Malona. Te oto atoa ra Ruta, o Malona hoi ta ˈna tane. Te haere ra raua Naomi i te hoê â vahi, te oire o Betelehema i Iseraela. To raua râ tere, mea taa ê ïa. Te hoˈi ra Naomi i ǒ ˈna. Area Ruta, te haere ra ïa i te hoê vahi aita o ˈna i matau, ma te faarue i to ˈna fetii, to ˈna fenua, ta ˈna mau peu tumu e to ˈna atoa mau atua.—A taio i te Ruta 1:3-6.

3. Te pahonoraa o teihea mau uiraa e tauturu ai ia tatou ia pee i te faaroo o Ruta?

3 No te aha teie vahine apî e rave ai i teie mau tauiraa rahi? Ihea te itearaa mai ia Ruta te puai no te haamata faahou i to ˈna oraraa e no te haapao ia Naomi? E tauturu mai te pahonoraa o teie mau uiraa ia pee i te faaroo o te vahine Moabi ra o Ruta. (A hiˈo atoa i te tumu parau “ Aamu poto faahiahia roa.”) Na mua, e hiˈo mai tatou mea nafea to teie nau vahine tapaeraa mai i nia i teie purumu roa e tae atu ai i Betelehema.

Te hoê utuafare tei roohia i te ati

4, 5. (a) No te aha to Naomi utuafare i haere ai i Moabi? (b) Eaha te mau haafifiraa ta Naomi i faaruru na i Moabi?

4 Ua paari Ruta i Moabi, te hoê fenua iti e tarava ra i te pae hitia o te râ o te miti Pohe. E fenua papu teitei teie aita i rahi te tumu raau, te vai ra râ te mau faa hohonu. E pinepine mea maitai te repo o “te fenua ra i Moabi” no te faaapu, noa ˈtu te oˈe i tupu na i Iseraela. No taua oˈe ra hoi i farerei ai Ruta ia Malona e to ˈna utuafare.—Ruta 1:1.

5 No te oˈe i tupu i faaoti ai Elimeleka e ta ˈna vahine o Naomi ia faarue mai raua e ta raua na tamaiti i to ratou fenua o Iseraela no te haere e ora i Moabi. Eita e ore e ua tamata te reira i te faaroo o te melo utuafare taitahi, i titauhia na hoi ia haamori te mau Iseraela ia Iehova i te vahi moˈa ta ˈna i faataa. (Deut. 16:16, 17) Ua noaa ia Naomi ia tapea i te faaroo puai. Noa ˈtu râ, ua mauiui roa o ˈna i te poheraa ta ˈna tane.—Ruta 1:2, 3.

6, 7. (a) No te aha paha Naomi i mauiui faahou ai i te faaipoiporaa ta ˈna na tamaiti i te vahine Moabi? (b) Mea faahiahia mau â te huru o Naomi i nia i ta ˈna na hunoa, no te aha?

6 Ua mauiui faahou paha Naomi i muri iho, i to ta ˈna na tamaiti faaipoiporaa i te vahine Moabi. (Ruta 1:4) Ua ite o ˈna e i tutava na Aberahama to ˈna metua tupuna i te imi na ta ˈna tamaiti ra o Isaaka i te hoê vahine, i roto i to ˈna iho nunaa, e haamori ra ia Iehova. (Gen. 24:3, 4) I faaara atoa na te ture a Mose i to Iseraela eiaha e vaiiho i ta ratou mau tamarii ia faaipoipo i te taata ěê, a topa hoi te nunaa o te Atua i roto i te haamoriraa idolo.—Deut. 7:3, 4.

7 Teie râ, ua faaipoipo Malona raua Kiliona i te vahine Moabi. Aita tatou i ite e ua peapea aore ra ua inoino anei Naomi. Te mea papu râ, ua hamani maitai e ua here mau â o ˈna i ta ˈna na hunoa Ruta raua Oraphe. Mea maitai e e haamori raua atoa ia Iehova mai ia ˈna, ta ˈna paha ïa i manaˈo. Noa ˈtu eaha to Naomi manaˈo, mea here na Ruta raua Oraphe ia ˈna. E tauturu faufaa roa teie taairaa piri i rotopu ia ratou i te ûraa na vahine apî i te ati. Aita â raua i fanau mai atura i te tamarii i pohe ai ta raua tane.—Ruta 1:5.

8. Eaha paha tei haaputapû ia Ruta no nia ia Iehova?

8 Ua faaineine anei te haapaoraa a Ruta ia ˈna ia faaruru i te hoê ati mai teie? Mea papu e aita. I haamori na to Moabi e rave rahi atua, o Kemosa te atua rahi roa ˈˈe. (Num. 21:29) E au ra e i tera tau, mea matauhia i roto i te haapaoraa Moabi te ohipa haavî e te riaria mau, mai te pûpûraa i te tamarii ei tusia. Ua maere roa paha Ruta i ta ˈna i haapii no ǒ mai ia Malona aore ra ia Naomi no nia ia Iehova te Atua o Iseraela. E Atua î i te here e te aroha hamani maitai o te faatere ra ma te here eiaha râ ma te faariaria. (A taio i te Deuteronomi 6:5.) I muri aˈe i te poheraa ta ˈna tane, ua piri atu â paha Ruta ia Naomi e ua faaroo maitai i teie vahine paari ia paraparau no nia i te Atua Mana hope ra o Iehova, ta ˈna mau ohipa faahiahia mau, to ˈna here e to ˈna hamani maitai i to ˈna nunaa.

I te poheraa ta ˈna tane, ua piri atu Ruta ia Naomi. E haerea paari ïa!

9-11. (a) Eaha ta Naomi, Ruta e Oraphe i faaoti e rave? (b) Eaha te haapiiraa e huti mai i te mau ati ta Naomi, Ruta e Oraphe i farerei?

9 Mea au roa na Naomi e ite i te parau apî o to ˈna fenua. I te hoê mahana, ua faaroo o ˈna e ua ore te oˈe i Iseraela. Na te hoê taata hohoo paha i faaite ia ˈna. I haapao na Iehova i to ˈna nunaa. Tano maitai faahou ïa te iˈoa ra Betelehema, “Fare o te faraoa” te auraa. Faaoti ihora Naomi e hoˈi i ǒ ˈna.—Ruta 1:6.

10 E o Ruta raua Oraphe? (Ruta 1:7) No te ati ta raua i farerei, ua piri roa raua ia Naomi. E au ra e no to Naomi hamani maitai e to ˈna faaroo aueue ore ia Iehova i piri atu â ˈi Ruta ia ˈna. Haere atura na toru vahine ivi i Betelehema i Iuda.

11 Te haamanaˈo mai ra te buka a Ruta e o te feia e rave ra i te maitai e te feia atoa e rave ra i te ino te roohia i te ati. (Koh. 9:2, 12) Te faaite atoa mai ra te reira e ia pohe tei herehia, e haerea paari ia imi i te tamahanahanaraa e te tamǎrûraa i te feia iho â râ e imi ra i te haapuraa ia Iehova, te Atua ta Naomi i haamori na.—Mas. 17:17.

Te here taiva ore o Ruta

12, 13. (a) No te aha Naomi i hinaaro ai ia hoˈi Ruta raua Oraphe i ǒ raua? (b) Ua aha na vahine apî?

12 A atea noa ˈi na toru vahine ivi ia Moabi, haapeapea ihora Naomi. Te manaˈonaˈo ra oia i na vahine apî i pihai iho ia ˈna e i to raua here ia ˈna e i ta ˈna na tamaiti. Aita o ˈna e hinaaro ra e faateimaha ˈtu â ia raua. Ia faarue raua i to raua fenua no te pee ia ˈna, eaha ta ˈna e nehenehe e rave no raua i Betelehema?

13 Na ô atura Naomi: “E hohoˈi na orua, e haere i te utuafare o to orua tau metua vahine ra; e ia hamani maitai hoi Iehova ia orua, mai ia orua i hamani maitai mai i tei pohe aˈenei, e ia ˈu atoa nei hoi.” Ua parau atoa ˈtu oia e ia haamaitai Iehova ia raua ia nehenehe raua e faaipoipo faahou e ia fanaˈo i te hoê oraraa apî. Te parau ra te faatiaraa: “Hôˈi atura oia ia raua i reira; e ua oto ihora ratou ma te pii noa te reo.” Te taa ra ïa ia tatou no te aha Ruta raua Oraphe i here roa ˈi i teie vahine hamani maitai e te miimii ore. Taparu atura raua toopiti: “E pee atoa . . . mâua ia oe i to oe na hoˈiraa i to oe na.”—Ruta 1:8-10.

14, 15. (a) Ua hoˈi Oraphe i te aha? (b) Mea nafea Naomi i te onoonoraa ia Ruta ia faarue ia ˈna?

14 Aita râ Naomi i tuu. Haaferuri maitai ihora oia e aita e mea ta ˈna e nehenehe e rave no raua i Iseraela. Aita hoi ta ˈna e tane faahou no te aupuru ia ˈna, aita atoa e tamaiti no te faaipoipo atu, e e ore roa ˈtu te reira e taui. Haapapu atura oia e mea mauiui no ˈna teie huru tupuraa. Taa ihora ia Oraphe i te auraa o ta Naomi parau. E fetii e e fare to ˈna i Moabi, e te tiai mai ra to ˈna mama ia ˈna. Mea maitai aˈe ïa ia faaea ˈtu o ˈna i Moabi. Aroha ˈtura oia ia Naomi ma te mauiui rahi e hoˈi atura i muri.—Ruta 1:11-14.

15 No Ruta atoa teie mau parau a Naomi. Eaha râ ta ˈna i rave? Te taio ra tatou: “Area Ruta, ua ati maite maira ïa ia ˈna.” Peneiaˈe a haere faahou ai Naomi, ite ihora oia e te pee mai ra Ruta ia ˈna. Na ô atura oia: “Inaha, ua hoˈi aˈenei to tuaana vahine i to ˈna ra, e i to ˈna ra hoi mau atua: a pee atoa ˈtu oe i to tuaana vahine.” (Ruta 1:15) Te haapapu ra te mau parau a Naomi e ua hoˈi Oraphe eiaha noa i to ˈna ra nunaa, i ‘to ˈna atoa râ mau atua.’ E tamau â ïa oia i te haamori ia Kemosa e te tahi atu mau atua haavare. E na reira atoa anei Ruta?

16-18. (a) Mea nafea Ruta i te faaiteraa i te here taiva ore? (b) Eaha ta tatou e haapii mai i te here taiva ore o Ruta? (A hiˈo atoa i te hohoˈa o na vahine e piti.)

16 I nia i taua purumu ra o raua anaˈe, ua papu maitai ia Ruta ta ˈna faaotiraa i roto i to ˈna aau. Mea here roa na ˈna ia Naomi e te Atua ta ˈna e haamori ra. Parau atura oia: “Eiaha oe e parau onoono mai ia ˈu e faarue ia oe, e ia hoˈi au i to ˈu nei peeraa ˈtu ia oe; te vahi ta oe e haere ra, e haere atoa ïa vau; e te vahi ta oe e parahi ra, e parahi atoa ïa vau; to oe ra nunaa, o to ˈu atoa ïa nunaa; e to oe ra Atua, o to ˈu atoa ïa Atua. E te vahi e pohe ai oe ra, ei reira atoa vau e pohe ai, e ei reira vau e tanuhia ˈi. Ia rave mai â Iehova ia ˈu, e ia rahi atu â ia [taa] taua i te tahi mea e, maori râ i te pohe.”—Ruta 1:16, 17.

“To oe ra nunaa, o to ˈu atoa ïa nunaa; e to oe ra Atua, o to ˈu atoa ïa Atua”

17 E parau faahiahia mau â teie! E 3 000 matahiti i muri aˈe i to Ruta faahitiraa i te reira, aita teie mau parau i moe. Te faaite roa mai ra te reira i te hoê huru maitai faufaa roa: te here taiva ore. No te puai e te taiva ore o te here o Ruta e pee maite noa ˈi o ˈna ia Naomi i te mau vahi atoa ta ˈna e haere. Na te pohe noa e faataa ê ia raua. E riro te nunaa o Naomi ei nunaa no ˈna, e vaiiho hoi Ruta ma te aau tae i to ˈna oraraa i Moabi, tae noa ˈtu te mau atua Moabi. E nehenehe iho â ta Ruta, eiaha râ Oraphe, e parau ma to ˈna aau atoa e e hinaaro oia ia riro to Naomi Atua ra o Iehova ei Atua atoa no ˈna. a

18 Tamau noa ˈtura ïa raua toopiti i to raua tere na nia i te purumu e tae atu ai i Betelehema. Te manaˈohia ra e hoê hebedoma to raua haereraa na raro. Papu roa râ e ua tamahanahana te tahi i te tahi i roto i to raua oto.

19. E nafea ia pee i te here taiva ore o Ruta i roto i te utuafare, te amuiraa e i rotopu i te mau hoa?

19 Mea rahi te tumu e oto ai tatou i roto i teie nei ao. I to tatou nei ‘anotau ati rahi,’ te farerei nei tatou pauroa i te mau huru fifi e mauiui atoa. (Tim. 2, 3:1) Mea faufaa roa ïa ia faatupu tatou i te hoê â huru maitai e to Ruta: te here taiva ore. Ia here tatou i te hoê taata ma te taiva ore, eita tatou e tuu noa ˈˈe ia ˈna. E horoa mai tera huru here i te puai no te rave i te mea maitai i roto i teie nei ao ino. Mea faufaa roa te here taiva ore i rotopu i te hoê tane e ta ˈna vahine, te mau melo utuafare, te mau melo o te amuiraa Kerisetiano e te mau hoa. (A taio i te Ioane 1, 4:7, 8, 20.) Ia faatupu tatou i tera huru here, te pee ra ïa tatou i te hiˈoraa maitai o Ruta.

Ruta raua Naomi i Betelehema

20-22. (a) Eaha te faahopearaa i nia ia Naomi i to ˈna oraraa i Moabi? (b) Eaha ta Naomi i manaˈo no nia i te mau ati ta ˈna i farerei? (A hiˈo atoa i te Ioba 34:10, 12.)

20 Mea taa ê ia faaite oe i te here taiva ore na roto i te parau e na roto i te ohipa. E nehenehe atura ta Ruta e faaite i to ˈna here taiva ore eiaha noa no Naomi, no te Atua atoa râ ta ˈna i maiti o Iehova.

21 Tae atura Ruta raua Naomi i Betelehema. E au ra e na mua ˈˈe, e feia tiaraa Naomi e to ˈna utuafare i tera oire iti fatata ahuru kilometera i te atea i te pae apatoa o Ierusalema. Ua atutu hoi te parau apî e ua hoˈi mai Naomi. Hiˈo noa maira te mau vahine ia ˈna a uiui ai e o Naomi iho â anei tera. E au ra ïa e ua taui roa Naomi i to ˈna oraraa i Moabi. E ite-maitai-hia i nia i to ˈna hohoˈa mata e to ˈna tino e i roohia na oia i te ati e te oto i tera rahiraa matahiti.—Ruta 1:19.

22 Faaite atura Naomi i te fetii e te feia tapiri e i oto rahi na o ˈna. Hinaaro atoa ˈtura oia ia tauihia to ˈna iˈoa Naomi, “To ˈu nehenehe” te auraa, na roto i te iˈoa Mara, “Maramara” te auraa. Êê Naomi e! Mai ia Ioba, ua manaˈo o ˈna e o Iehova te tumu o to ˈna mau ati.—Ruta 1:20, 21; Ioba 2:10; 13:24-26.

23. (a) Feruri ihora Ruta i te aha? (b) Eaha ta te ture a Mose i faanaho no te feia veve? (A hiˈo atoa i te nota i raro i te api.)

23 Faaea ˈtura na vahine i Betelehema. Feruri ihora Ruta eaha te imiraa maitai roa ˈˈe e ora ˈi raua Naomi. Ua ite oia e i roto i te ture ta Iehova i horoa ia Iseraela, te vai ra te hoê faanahoraa î i te here no te feia veve. I te taime ootiraa, e nehenehe ratou e na muri i te feia ooti no te ohi haere i te mau huero i vaiihohia e tei tupu na te hiti o te mau faaapu. bLev. 19:9, 10; Deut. 24:19-21.

24, 25. (a) Eaha ta Ruta i rave i to ˈna taeraa ˈtu i te faaapu a Boaza? (b) A faataa na i te ohipa ohi-haere-raa na muri i te feia ooti.

24 E taime ootiraa kerite teie e tano paha i te avaˈe Eperera o ta tatou tarena. Haere ihora Ruta i te faaapu e hiˈo o vai te vaiiho ia ˈna ia ohi haere na muri i te feia ooti. Aita o ˈna i ite e to roto o ˈna i te faaapu a Boaza, te hoê fatu fenua taoˈa rahi. E fetii teie taata no Elimeleka, te tane a Naomi tei pohe. Ia au i te ture a Mose, e nehenehe Ruta e ohi haere i te kerite. Ua ani râ oia i te parau faatia i te tiaau apî o te feia ooti, o tei farii. I reira iho, ohi haere aˈera Ruta i te kerite.—Ruta 1:22–2:3, 7.

25 Te ite ra oe ia Ruta e ohi haere ra? A tâpû ai te feia ooti i te kerite i te tipi fefe oi maitai, e piˈo oia i raro no te ohi mai i tei topa i raro aore ra tei vaiihohia ˈtu, e taamu oia i te mau ruru kerite, a hopoi atu ai i te hoê vahi e tairiiri ai o ˈna i taua mau ruru ra. Aita e hopearaa to teie ohipa, mea rohirohi roa ˈtu â a tere noa ˈi te hora. Mea itoito râ o Ruta. E faaea noa oia i te ohipa no te tamǎrô i te hou i nia i to ˈna rae aore ra no te amuamu rii i roto i “te fare,” te hoê paha tamǎrǔ no te mau rave ohipa.

Ua ineine Ruta i te rave i te ohipa haihai e te rohirohi no raua Naomi

26, 27. A faataa na i to Boaza huru, e to ˈna huru i nia ia Ruta.

26 Aita e parauhia ra e ua faaiteite haere Ruta ia ˈna. Teie râ, ua ite mai Boaza ia ˈna e ua ui i te tiaau apî o te feia ooti o vai tera tamahine. E taata faaroo rahi mau Boaza. E aroha o ˈna i ta ˈna mau rave ohipa, a na ô ai: “Ia ora na outou ia Iehova.” Te vai ra paha mea tihepuhia mai no te mahana taatoa, te vai atoa ra te taata ěê. E aroha ratou pauroa ia ˈna mai ta ˈna i aroha mai. Mea here na teie taata paari ia Iehova. E mai te hoê papa, mea haapao roa o ˈna ia Ruta.—Ruta 2:4-7.

27 Ua parau Boaza ia Ruta, ta ˈna e pii “tau tamahine,” ia haere noa mai e ohi haere na roto i ta ˈna faaapu e ia faaea noa i pihai iho i ta ˈna mau tavini vahine apî ia ore oia e haapeapeahia e te mau rave ohipa. Ua horoa atoa oia i te maa na ˈna. (A taio i te Ruta 2:8, 9, 14.) Ua hinaaro iho â râ oia e haapopou e e faaitoito ia ˈna.

28, 29. (a) Eaha te nehenehe e parau no nia ia Ruta? (b) E nafea oe atoa e haapu ai i raro aˈe i te pererau o Iehova?

28 Ua ani Ruta ia Boaza eaha ta ˈna i rave i hamani maitai ai oia ia ˈna, te hoê vahine Moabi. Ua pahono atu Boaza e ua faarooroo oia i ta ˈna i rave no Naomi to ˈna metua hoovai vahine. Mea papu e e parau maitai ta Naomi i faahiti no nia ia Ruta ta ˈna hunoa here i te mau vahine i Betelehema, e ua tae te reira parau i roto i te tariˈa o Boaza. Ua ite atoa oia e te haamori ra Ruta ia Iehova. Ua parau hoi oia: “Ia tahoo mai Iehova ia oe i ta oe ohipa, e ia horoahia mai ta oe utua rahi e te Atua no Iseraela nei e Iehova, ta oe i haere mai e faarǔrǔ [aore ra e haapu] i raro aˈe i to ˈna pererau.”—Ruta 2:12.

29 E parau faaitoito mau â teie ia Ruta! I faaoti na iho â oia e haere mai e haapu i raro aˈe i to Iehova pererau, mai te hoê manu iti i raro aˈe i te pererau o to ˈna metua o te paruru ia ˈna. Ua haamauruuru oia ia Boaza i to ˈna tamahanahanaraa ia ˈna. Ohi haere atura oia e ahiahi noa ˈtura.—Ruta 2:13, 17.

30, 31. Eaha ta Ruta e haapii mai ra no nia i te ohipa, te mauruuru e te here taiva ore?

30 E hiˈoraa maitai te faaroo o Ruta no tatou pauroa e faaruru ra i teie tau fifi i te pae moni. Aita oia i tiaturi ia vetahi ê no te tauturu ia ˈna no te mea e vahine ivi oia. Ua mauruuru râ oia no te mau mea atoa i horoahia ˈtu na ˈna. Aita oia i haama i te rave i te ohipa haihai e te rohirohi no te aupuru ia Naomi to ˈna metua hoovai vahine here. Ua faaroo iho â o ˈna i to ˈna aˈoraahia ma te paari ia haapao maitai ia rave o ˈna i te ohipa e ia amuimui i te mau hoa maitai. Te mea faufaa roa ˈˈe, aita roa ˈtu i moe ia ˈna o vai to ˈna haapuraa mau: to ˈna Metua paruru, te Atua ra o Iehova.

31 Ia pee tatou i te hiˈoraa o Ruta ma te faaite i te here taiva ore, te haehaa, te itoito ia rave i te ohipa e te mauruuru, e riro atoa ïa to tatou faaroo ei hiˈoraa no vetahi ê. Tera râ, mea nafea Iehova i te aupururaa ia Ruta raua Naomi? Na te pene 5 e pahono mai.

a A tapao na, aita Ruta i faaohipa noa i te tiaraa iˈoa “Atua,” mai ta te taata ěê e rave rahi e na reira. Ua faaohipa atoa râ oia i to te Atua iˈoa, Iehova. Te faataa ra te hoê buka tatararaa Bibilia: “Te haapapu ra ïa te taata papai e e pǐpǐ teie vahine ěê na te Atua mau.”

b E ture maitai roa teie. Papu roa e aita e ture mai tera i Moabi. I Hitia o te râ o te miti Mediteranea i tahito ra, e ere te mau vahine ivi i te mea haapao-maitai-hia. Te faataa ra te tahi papai: “Ia pohe ta ˈna tane, e tiaturi te vahine ivi i ta ˈna mau tamaiti no te haapao ia ˈna. Aita anaˈe ta ˈna e tamaiti, e riro ïa oia i te hoo ia ˈna ei tîtî, i te taiata aore ra i te pohe.”