Eaha to roto?

Eaha te tia-faahou-raa?

Eaha te tia-faahou-raa?

Te pahonoraa a te Bibilia

 I roto i te Bibilia, ua hurihia te taˈo Heleni anastasis ei “tia-faahou-raa.” Te hoê taata o te faatia-faahou-hia mai, e faahoˈihia mai oia i te ora e to ˈna huru na mua ˈˈe.—Korinetia 1, 15:12, 13.

 Noa ˈtu aita i faahitihia te taˈo “tia-faahou-raa” i roto i te mau Papai Hebera, pii-noa-hia te Faufaa Tahito, te vai ra iho â te parau o te tia-faahou-raa. Na roto i te peropheta Hosea, ua fafau te Atua: “E hoo mai au ia ratou i te mana o te Apoo. E faaora mai au ia ratou i te pohe.”—Hosea 13:14; Ioba 14:13-15; Isaia 26:19; Daniela 12:2, 13.

 Ihea te taata e faatia-faahou-hia mai? E faatiahia mai vetahi i te raˈi e e faatere ratou ei arii e te Mesia. (Korinetia 2, 5:1; Apokalupo 5:9, 10) I roto i te Bibilia, ua piihia te reira “te tia-faahou-raa matamua.” Te auraa ïa e te vai ra te tahi atu tia-faahou-raa. (Apokalupo 20:6; Philipi 3:11) E tupu te reira i nia i te fenua. I reira e faatia-faahou-hia mai ai te rahiraa o tei pohe e e oaoa ratou e a muri noa ˈtu.—Salamo 37:29.

 Mai te aha te huru o te feia e faatia-faahou-hia mai? Ua horoa te Atua ia Iesu i te mana e faatia faahou mai i tei pohe. (Ioane 11:25) E faahoˈi mai Iesu i “te feia atoa i roto i te menema” i te ora e to ratou iho huru e feruriraa. (Ioane 5:28, 29) No te feia e faatiahia mai i te raˈi, e tino varua to ratou. Area te feia e faatiahia mai i te fenua, e tino taata oraora maitai ïa to ratou.—Isaia 33:24; 35:5, 6; Korinetia 1, 15:42-44, 50.

 O vai te faatia-faahou-hia mai? Te na ô ra te Bibilia: “E tia-faahou-raa to te feia parau-tia e to te feia parau-tia ore.” (Ohipa 24:15) Te feia parau-tia, o te feia haapao maitai ïa mai ia Noa, Sara e Aberahama. (Genese 6:9; Hebera 11:11; Iakobo 2:21) E te feia parau-tia-ore, o te feia ïa o tei ore i pee i te mau ture aveia a te Atua i roto i to ratou oraraa no te mea aita ratou i haapiihia.

 Te feia ino râ o te ore e taui, eita ratou e faatiahia mai, aita to ratou e tiaturiraa e hoˈi faahou mai i te ora i muri aˈe i to ratou pohe.—Mataio 23:33; Hebera 10:26, 27.

 Afea te tia-faahou-raa? Te tohu ra te Bibilia ua haamata te tia-faahou-raa i te raˈi i te tau o te hoˈiraa mai o te Mesia i 1914. (Korinetia 1, 15:21-23) E e tupu te tia-faahou-raa i te fenua i te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti a Iesu Mesia i te taime e faarirohia ˈi te fenua ei paradaiso.—Luka 23:43; Apokalupo 20:6, 12, 13.

 E nehenehe anei e tiaturi i te tia-faahou-raa? Te faaite mai ra te Bibilia e iva tia-faahou-raa o tei ite-mata-roa-hia. (Te mau arii 1, 17:17-24; Te mau arii 2, 4:32-37; 13:20, 21; Luka 7:11-17; 8:40-56; Ioane 11:38-44; Ohipa 9:36-42; Ohipa 20:7-12; Korinetia 1, 15:3-6) I te faahoˈiraa mai Iesu ia Lazaro i te ora, e nahoa rahi tei ite mata roa i te reira. E semeio teie, ua ite hoi ratou a maha mahana Lazaro i te poheraa. (Ioane 11:39, 42) Aita te mau enemi o Iesu i nehenehe e parau aita o ˈna i faatia mai ia Lazaro. Mea na reira to ratou opuaraa e haapohe ia raua.—Ioane 11:47, 53; 12:9-11.

 Te faataa ra te Bibilia e mana to te Atua e faahoˈi mai i te feia pohe i te ora e te hinaaro mau ra o ˈna e na reira. Te haamanaˈo ra oia i te huru e te hohoˈa o te taata tataitahi ta ˈna e faahoˈi mai i te ora maoti to ˈna puai manahope. (Ioba 37:23; Mataio 10:30; Luka 20:37, 38) E mana to te Atua e faahoˈi mai i te feia pohe i te ora e te hinaaro mau ra o ˈna e na reira! A faataa ˈi i te tia-faahou-raa, te parau ra te Bibilia no te Atua: “E tiai ru oe i te ohipa a to oe rima.”—Ioba 14:15.

Te mau manaˈo hape no nia i te tia-faahou-raa

 Manaˈo hape: Te tia-faahou-raa, o te amui-faahou-raa o te ora e te tino.

 Ta te Bibilia e haapii ra: Te ora, o te taata ïa, e ere i te hoê mea o te ora ˈtu ia pohe te taata. (Genese 2:7; Ezekiela 18:4) Eita te hoê taata o te faatiahia mai e amuihia e to ˈna ora, e faatiahia mai o ˈna ei taata ora.

 Manaˈo hape: E faatiahia mai vetahi a haamouhia ˈtu ai ratou i tera iho â taime.

 Ta te Bibilia e haapii ra: “Te feia i rave noa i te mea ino, e tia mai ïa no te haavaraa.” (Ioane 5:29) Eita râ ratou e haavahia ia au i te mau mea ta ratou i rave na mua ˈˈe i to ratou poheraa, ia au râ i te mau mea ta ratou i rave i muri aˈe i to ratou tia-faahou-raa. Ua parau Iesu: “E faaroo . . . tei pohe i te reo o te Tamaiti a te Atua e te feia tei haapao i ta ˈna parau, e ora ïa.” (Ioane 5:25) Te feia e faaroo i te mau mea atoa e haapiihia ia ratou i muri aˈe i to ratou tia-faahou-raa, e papaihia to ratou iˈoa i roto i “te otaro o te ora.”—Apokalupo 20:12, 13.

 Manaˈo hape: Ia faatia-faahou-hia mai te hoê taata, hoê â tino to ˈna hou a pohe ai oia.

 Ta te Bibilia e haapii ra: Ia pohe te hoê taata e pê to ˈna tino.—Koheleta 3:19, 20.