Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE PITI AHURU MA HOÊ

Ua aro oia i te mǎtaˈu e te feaa

Ua aro oia i te mǎtaˈu e te feaa

1-3. (a) Eaha ta Petero i ite ia Iesu i te raveraa? (b) Eaha ta Petero i faaû i nia i te miti no Galilea?

 A TAUTOO noa ˈi Petero i te hôe, ite ihora oia i te tahi mea i te pae hitia o te râ. O te marama anei o te mahana? Ahia ˈtura hoi hora to ˈna hôe-noa-raa, ua maui roa to ˈna tua e to ˈna tapono. Mataare te miti no Galilea no te mataˈi e farara maira i nia ia ˈna. Fati noa maira te are i nia i te muaraa o te poti, a rari atu ai oia. Noa ˈtu râ, tamau noa ˈtura oia i te hôe.

2 I vaiiho atu na hoi Petero e te tahi atu mau pǐpǐ ia Iesu i te tahi vahi i uta. I tera mahana, ua ite ratou ia Iesu i te faatamaaraa e tausani taata tei poiâ: maa faraoa e maa iˈa noa. Hinaaro aˈera taua mau taata ra e faaarii ia ˈna. Aita râ Iesu i hinaaro e faaô i roto i te poritita. Ua faaoti atoa oia e haapii i ta ˈna mau pǐpǐ e pee i to ˈna hiˈoraa. Faaue ihora oia ia ratou ia fano i te tahi atu pae. O ˈna râ, e faahoˈi ïa i te nahoa. Haere atura oia i nia i te mouˈa o ˈna anaˈe e pure.—Mar. 6:35-45; a taio i te Ioane 6:14-17.

3 I te revaraa te mau pǐpǐ, to nia ê na te avaˈe aita i ati roa. Te tape mǎrû noa ra râ te avaˈe i te pae tooa o te râ. Tau kilometera noa râ to ratou hôeraa. No te rohirohi e no te vavâ o te mataˈi e te are, aita e taata i hinaaro e paraparau. To Petero râ feruriraa, to vaho ïa.

Mea rahi te haapiiraa ta Petero i huti mai ia Iesu e piti matahiti, e mea rahi â ta ˈna e haapii mai

4. No te aha e hiˈoraa maitai ai Petero no tatou?

4 Mea rahi te ohipa ta Petero e manaˈo ra. Te taime matamua i farerei ai o ˈna ia Iesu no Nazareta, e piti ïa matahiti na mua ˈtu. Mea rahi te haapiiraa ta ˈna i huti mai ia Iesu, e mea rahi â ta ˈna e haapii mai. Ua hinaaro mau â oia ia noaa ia ˈna ia aro i to ˈna mau paruparu, mai te mǎtaˈu e te feaa. E hiˈoraa maitai ïa o ˈna no tatou. E hiˈo mai tatou no te aha.

“Ua itea ia mâua te Mesia”

5, 6. A faataa na i te huru oraraa o Petero.

5 Aita roa ˈtu i moe ia Petero te mahana i farerei ai o ˈna ia Iesu. Na to ˈna taeae o Anederea i faaite atu ia ˈna i teie parau apî faahiahia mau: “Ua itea ia mâua te Mesia.” Na taua parau oaoa ra i faataui roa i to Petero oraraa.—Ioa. 1:41.

6 I Kaperenaumi Petero i faaea ˈi. Tei te hiti apatoerau o te roto piihia miti no Galilea tera oire. E ohipa taiˈa ta raua Anederea, e to raua na hoa ohipa Iakobo raua Ioane, na tamaiti a Zebedaio. E vahine ta Petero, e faaea atoa râ to ˈna metua hoovai vahine e to ˈna taeae Anederea i ǒ ˈna. No te taiˈa e tamaa ˈi te utuafare, e titauhia ia fetu, te itoito e te aravihi. Ia po, e faaea noa te feia taiˈa i tai ehia hora: e tuu ratou i te upeˈa mai nia mai e piti poti, a huti mai ai no te ohi i te iˈa i mau i roto. Aitâ te ohipa i oti atura. Ua ao anaˈe, e faataa ê ratou i te iˈa, a hoo atu ai. I muri iho, e tafai ratou i te upeˈa, a tamâ ˈtu ai. Ua oti anaˈe, ua rohirohi roa ratou.

7. Eaha ta Petero i faaroo no nia ia Iesu, e no te aha e parau apî oaoa roa ˈi te reira?

7 Te faaite mai ra te Bibilia e e pǐpǐ Anederea na Ioane Bapetizo. Papu roa, ua faaroo Petero ma te anaanatae rahi i to Anederea faaiteraa ia ˈna i ta Ioane poroi. I te hoê mahana, ua ite Anederea ia Ioane i te tohuraa ia Iesu no Nazareta, a na ô atu ai: “A hiˈo na i te Arenio a te Atua.” Riro oioi maira Anederea ei pǐpǐ na Iesu e faaite ru atura oia ia Petero i te parau api oaoa roa: ua tae mai te Mesia! (Ioa. 1:35-41) I muri aˈe i te orureraa hau i tupu i te ô i Edene e 4 000 matahiti na mua ˈtu, i fafau na Iehova e e tono mai o ˈna i te hoê faaora o te horoa i te tiaturiraa mau no te huitaata. (Gen. 3:15) No farerei noa mai nei Anederea i taua Faaora ra, te Mesia! Haaviti ihora Petero i te haere e farerei ia Iesu.

8. (a) Eaha te auraa o te iˈoa Kepha ta Iesu i horoa no Petero? (b) Eaha to vetahi manaˈo i taua iˈoa ra?

8 I piihia na Petero i te iˈoa ra Simona aore ra Simeona. I to Iesu râ hiˈoraa mai ia ˈna, na ô maira oia: “O Simona oe, te tamaiti a Iona, e mairihia oe ia Kepha (oia hoi Petero).” (Ioa. 1:42) E “ofai,” aore ra e “pǎpǎ” te auraa o te iˈoa Kepha. E parau tohu teie. Ua ite ê na Iesu e e riro mai Petero mai te hoê pǎpǎ, oia hoi te hoê taata aueue ore, itoito e te nehenehe e tiaturi, o te horoa i te hiˈoraa maitai no te mau pǐpǐ a te Mesia. Tera atoa anei to Petero manaˈo? E ere paha. Aita atoa te tahi mau taata taio i te mau Evanelia e manaˈo ra e e au Petero i te pǎpǎ. No te tahi atu, e taui hanoa to ˈna manaˈo e to ˈna huru.

9. Eaha ta Iehova e ta ˈna Tamaiti e imi, e no te aha e tiaturi ai ia raua?

9 E paruparu iho â to Petero, e ua ite Iesu i te reira. Mai to ˈna râ Metua ra o Iehova, e imi noa Iesu i te maitai i roto i te taata. Ua ite oia e mea rahi te huru maitatai o Petero, e ua hinaaro e tauturu ia ˈna ia faahotu atu â i taua mau huru maitatai ra. E imi atoa Iehova e ta ˈna Tamaiti i te maitai i roto ia tatou. Eita paha tatou e tiaturi e e maitai to roto ia tatou. E pee anaˈe râ i te hiˈoraa o Petero, ma te tiaturi e ma te vaiiho ia raua ia haapii ia tatou.—A taio i te Ioane 1, 3:19, 20.

“Eiaha e mǎtaˈu”

10. Eaha paha ta Petero i ite mata, ua hoˈi atu râ oia i te aha?

10 Peneiaˈe ua apee Petero ia Iesu i roto i to ˈna tere pororaa no te hoê taime. Ua ite mata paha ïa oia i ta ˈna semeio matamua: to ˈna tauiraa i te pape ei uaina i te oroa faaipoiporaa i Kana. Te mea faufaa roa ˈtu â, ua faaroo oia i ta Iesu poroi faahiahia o te horoa mai i te tiaturiraa: te Basileia o te Atua. Teie nei râ, faaea ihora Petero i te apee ia Iesu, e hoˈi atura i ta ˈna ohipa taiˈa. Tau avaˈe râ i muri iho, farerei faahou aˈera raua, e i tera taime, parau ihora Iesu ia Petero ia poro na muri ia ˈna ma te taime taatoa.

11, 12. (a) A faataa na i to Petero taiˈaraa i te hoê po. (b) A faaroo noa ˈi Petero ia Iesu, eaha paha ta ˈna i uiui?

11 I fetu noa na Petero i tera po. I tuu noa na oia e to ˈna mau hoa i te upeˈa, aita râ e iˈa. Ua faaohipa paha o Petero i to ˈna ite e to ˈna aravihi e ua paimi i te vahi iˈa. Eita e ore e ua manaˈo oia i te tahi taime, mai e rave rahi feia taiˈa, ahani e nehenehe ta ˈna e ite atu i roto i te hohonuraa o te roto i te aere iˈa, a faahaere atu ai i roto i te upeˈa! Aita e apî ia manaˈo o ˈna mai tera, e toaruaru roa ˈtu â ïa o ˈna. E ere teie ohipa i te faaanaanataeraa no Petero, e imiraa râ na ˈna. Hoˈi atura o ˈna i te fare aita ta ˈna e iˈa, e tamâ ˈtura i ta ˈna mau upeˈa. Te ohipa ïa ta ˈna e rave ra a tae mai ai Iesu.

Aita roa Petero i fiu i te faaroo ia Iesu ia faataa i te tumu parau rahi o ta ˈna pororaa: te Basileia o te Atua

12 Ati aˈe ia Iesu, te faaroo maite ra te hoê nahoa ia ˈna. No te rahi o te taata, haere ihora Iesu i nia i te poti o Petero, a ani atu ai ia faaatea rii i tai. Haapii ihora oia i tera rahiraa taata o te faaroo maitai ra i to ˈna reo auaˈe te pape. Ua faaroo maitai atoa Petero. Aita roa o ˈna i fiu i te faaroo ia Iesu ia faataa i te tumu parau rahi o ta ˈna pororaa: te Basileia o te Atua. Mea fanaˈo roa ia tauturu i te Mesia ia haaparare i teie poroi o te horoa mai i te tiaturiraa. E haere anei râ ia Petero? E nafea hoi oia ia faatamaa i to ˈna utuafare? Peneiaˈe ua manaˈo faahou o ˈna i te po i mairi iho nei, aita hoi ta ˈna iˈa i roaa noa ˈˈe.—Luka 5:1-3.

13, 14. (a) Eaha te semeio ta Iesu i faatupu no Petero? (b) Eaha te huru o Petero?

13 I te otiraa ta Iesu paraparauraa, na ô maira oia ia Petero: “H[ôe] atu i te vahi moana, e tuu i ta outou upeˈa.” Te feaa ra te manaˈo o Petero. No tamâ iho nei o ˈna i te upeˈa, e ere ïa no te tuu faahou i roto i te miti. Aita atoa hoi e iˈa i tera hora. Parau atura oia: “Fatu, i haa noa na matou e ao noa aˈenei te rui, e aore roa i noaa, e tuu râ vau i te upeˈa o oe i parau mai.” Ua faaroo iho â Petero, a tarape atoa ˈi paha i to ˈna mau hoa i nia i te tahi atu poti ia pee mai.—Luka 5:4, 5.

14 Haamata ihora Petero i te huti mai i te upeˈa. Iae! Mea teiaha! Maere roa ihora oia i te iteraa i te aere iˈa i roto i te upeˈa. Tarape atura oia i te mau hoa i roto i te tahi atu poti ia haere mai e tauturu. Eita e navai hoê noa poti no te faahoˈi i tera rahiraa iˈa i uta, te piti atoa hoi. Fatata roa na poti e piti i te tomo. E ere to Petero i te maere nainai nei! I ite na oia ia Iesu i te faaohiparaa i to ˈna puai, i tera râ taime, o ˈna e to ˈna utuafare tei faufaahia i te reira. E mana to Iesu e faahaere i te iˈa i roto i te upeˈa, aita râ to ˈna. Roohia ihora Petero i te mǎtaˈu, tuturi ihora e na ô atura: “E haere ê oe, e te Fatu, e taata hara hoi au.” Eita ïa e tano ia apiti oia ia Iesu e mana rahi to ˈna no ǒ mai i te Atua ra. Te manaˈo ïa o Petero.—A taio i te Luka 5:6-9.

“Fatu, e taata hara hoi au”

15. Eaha ta Iesu i parau ia Petero no te tamǎrû ia ˈna?

15 Pahono maira Iesu ma te mǎrû: “Eiaha e mǎtaˈu, i teie nei, e taata ta oe e noaa.” (Luka 5:10) E ere teie i te taime no te mǎtaˈu aore ra no te feaa. Ia tiatonu hoi Petero i te pororaa, te hoê ohipa faufaa, eiaha râ o ˈna e uiui e nahea o ˈna ia faatamaa i to ˈna utuafare aore ra e maraa anei ia ˈna ia poro. E ohipa rahi ta Iesu e rave, te hoê taviniraa o te taui i te aamu o te huitaata. Te tavini ra oia i te hoê Atua, “te rahi ra hoi ia ˈna te faaore i te hara.” (Isa. 55:7) Na Iehova e tauturu ia Petero ia aupuru i to ˈna utuafare e ia poro.—Mat. 6:33.

16. Mea nafea to Petero, Iakobo, e Ioane pahonoraa i ta Iesu titau-manihini-raa, e no te aha tera te faaotiraa maitai roa ˈˈe ta ratou i rave?

16 Faaroo ihora Petero i ta Iesu parau, Iakobo raua Ioane atoa. “Tae maira to ratou pue pahi i tahatai, faarue anaˈe ihora ratou e ua pee maira ia ˈna.” (Luka 5:11) Faaite ihora Petero e e faaroo to ˈna ia Iesu e i te Atua tei tono mai ia Iesu. O te faaotiraa maitai roa ˈˈe ta ˈna i rave. Te mau Kerisetiano e haavî nei i te feaa e te mǎtaˈu no te tavini i te Atua, te faaite atoa nei ïa i te faaroo. E aupuru noa iho â Iehova i te feia e tiaturi ra ia ˈna.—Sal. 22:4, 5.

‘Eaha Petero i feaa ˈi?’

17. Eaha paha ta Petero i manaˈo a hôe noa ˈi o ˈna?

17 Fatata e piti matahiti i muri aˈe i to ˈna farereiraa ia Iesu, û aˈera Petero i tei faahitihia i te omuaraa o teie pene. Te hôe ra oia a faaû ai i te mataˈi i tera po i te miti no Galilea. Aita tatou i ite eaha ta Petero i manaˈo i tera taime, peneiaˈe to Iesu faaoraraa i te maˈi o te metua hoovai vahine o Petero, to ˈna horoaraa i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, to ˈna haapapuraa ehia taime na roto i ta ˈna haapiiraa e ta ˈna mau semeio, e o ˈna te Mesia, tei maitihia e Iehova. Oia atoa paha to Petero haapii-noa-raa i te haavî i to ˈna mau paruparu, mai te mǎtaˈu e te feaa, ahia ˈtura avaˈe. E to Iesu maiti-atoa-raa ia ˈna ei hoê o na 12 aposetolo. E ite oioi râ Petero e aita â i vî roa ˈtura ia ˈna te mǎtaˈu e te feaa.

18, 19. (a) A faataa na i ta Petero i ite i nia i te miti no Galilea. (b) Mea nafea to Iesu pahonoraa i ta Petero aniraa?

18 I te maha o te araraa o taua po ra, oia hoi mai te hora 3 i te aahiata tae atu i te hitiraa mai o te mahana, faaea taue ihora Petero i te hôe, e fâao atura. Te hautiuti ra te tahi mea i ǒ roa ˈtu! Peneiaˈe o te hohoˈa o te avaˈe i nia i te miti mataare. E ere râ, mea tia noa taua mea e hautiuti noa ra. E taata! Tera iho â, e taata te haere ra na nia i te miti, te tapiri mai ra e te haere tia mai ra ia ratou ra! Mehameha aˈera te mau pǐpǐ e manaˈo atura e e orama. (Mat. 14:25, 26, Traduction du monde nouveau) Parau maira taua taata ra: “A faaitoito, o vau, eiaha e mǎtaˈu.” Taa ihora ia ratou e o Iesu tera!—Mat. 14:27.

19 Pahono atura Petero: “Fatu, o oe ra, [a] parau mai ia ˈu ia haere atu vau ia oe na na nia i te are.” (Mat. 14:28) Mea itoito Petero! Ua hinaaro oia, tei maere roa, e haapuai atu â i to ˈna faaroo, ma te faaô roa ˈtu i roto i taua semeio otahi ra. Parau maira Iesu ia ˈna ia haere mai. Pou ihora Petero mai nia mai i te poti, hoê avae na mua, e te tahi atu avae i muri iho. Iae! Mea ê roa: mea paari te pape i raro aˈe i to ˈna avae. Tia aˈera oia, e haere atura ia Iesu ra. Eaha râ paha oia i te maere! Tera râ, taui taue ihora te hohoˈa mata o Petero.—A taio i te Mataio 14:29.

“Ia ite râ oia i te uˈana o te mataˈi, mǎtaˈu ihora”

20. (a) Mea nafea i nevaneva ˈi to Petero mata? (b) Mea nafea to Iesu haaferuriraa ia Petero?

20 Mea tano iho â ia tiatonu Petero ia Iesu. Na Iesu hoi e faatia ra ia ˈna i nia i te miti mataare maoti te puai o Iehova. No te haamaitai ia ˈna no to ˈna faaroo ia ˈna i na reira ˈi Iesu. Nevaneva ihora râ to Petero mata. Te taio nei tatou: “Ia ite râ oia i te uˈana o te mataˈi, mǎtaˈu ihora.” I to ˈna hiˈoraa i te mau are e faataueue ra i te poti, a pee atu ai te huˈa miti i te mataˈi, riaria ihora oia. Ua puta mai paha te manaˈo e te mure ra oia i raro i te roto, a paremo atu ai. A rahi noa ˈtu â ˈi to ˈna riaria, ua iti mai to ˈna faaroo. O ˈna hoi tei piihia “pǎpǎ” no to ˈna aueue ore, te mure ra ïa i raro i te miti no to ˈna faaroo tapetepete. Mea ite o ˈna i te ǎu, aita râ i tiaturi i to ˈna iho puai. Tuô atura oia ia Iesu ia faaora ia ˈna. Haru maira e huti maira Iesu ia ˈna. To nia noa â raua i te miti, haaferuri ihora Iesu ia Petero: “E teie nei taata faaroo haraini [aore ra tapetepete], eaha oe i mǎtaˈu ai [aore ra feaa ˈi]?”—Mat. 14:30, 31.

21. No te aha mea atâta ˈi ia feaa, e e nafea ia tinai i te reira?

21 Ua feaa iho â Petero, e mea ino roa te reira. Ia feaa tatou, e nehenehe to tatou faaroo e paruparu, a ere atu ai tatou i te reira. E tutava anaˈe ïa i te tinai i te feaa. E nafea? Ma te haamau i to tatou feruriraa i nia i te mau manaˈo maitatai. Ia manaˈo noa tatou i te mau mea e riaria ˈi, e toaruaru ai tatou, a fariu ê atu ai ia Iehova e ta ˈna Tamaiti, e rahi roa ˈtu tatou i te feaaraa. Ia tiatonu râ tatou ia Iehova e ta ˈna Tamaiti, ta raua i rave na, e rave nei e e rave â no te feia e here ra ia raua, e tinai ïa tatou i te feaa o te haaparuparu i to tatou faaroo.

22. No te aha mea hoona ˈi ia pee i to Petero faaroo?

22 Pauma ˈtura Petero raua Iesu i nia i te poti, pohe ihora te mataˈi, e mania ˈtura te miti no Galilea. Na ô aˈera Petero e te tahi atu mau pǐpǐ: “E tamaiti mau â oe na te Atua.” (Mat. 14:33) A marama mai ai, eita e ore e ua mauruuru roa Petero. Ua noaa ia ˈna ia haavî i te feaa e te mǎtaˈu. Parau mau, mea rahi â te tauiraa e rave, a riro atu ai oia ei Kerisetiano e au i te pǎpǎ ta Iesu i ite atea. Ua faaoti papu râ oia e tamau â i ta ˈna aroraa, ia haere atu â oia i mua. E oe, e na reira atoa anei oe? E ite iho â oe e mea hoona ia pee i to Petero faaroo.