Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE AHURU MA IVA

E papa maitai oia, e taata faaroo atoa

E papa maitai oia, e taata faaroo atoa

1, 2. (a) Eaha te tiai mai ra ia Iosepha e to ˈna utuafare? (b) Eaha te parau peapea ta Iosepha i faaite i ta ˈna vahine?

 TUU aˈera Iosepha i te taihaa hopea i nia i te asini. A feruri na ia ˈna e hiˈo haere ra e ati aˈe ia ˈna, a horomiri noa ˈi i te asini. Te poiri noa ra i te oire iti o Betelehema. Papu roa, te manaˈonaˈo ra oia. Mea atea hoi te vahi ta ratou e haere, i Aiphiti roa: fenua ê, reo ê, peu tumu ê. E nahea hoi ratou i ǒ?

2 E ere mea ohie i te faaiteraa i te parau peapea ia Maria ta ˈna vahine here. Ua faaara ˈtu iho â râ oia e ua faatae mai te hoê melahi na roto i te moemoeâ i te poroi a te Atua: te hinaaro ra te arii Heroda e haapohe i ta raua tamaiti iti! Eiaha ïa e faataere, ia faarue mai ratou ia Betelehema. (A taio i te Mataio 2:13, 14.) Peapea roa ihora Maria. No te aha hoi te taata e hinaaro ai e haapohe i ta ˈna tamarii, aita hoi ta ˈna e hara? Aita raua Iosepha i taa no te aha. Ua tiaturi râ raua ia Iehova. Faaineine ihora ïa ratou i te horo i Aiphiti.

3. A faataa na i te faarueraa mai Iosepha e to ˈna utuafare ia Betelehema. (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

3 I to Iosepha, Maria e Iesu reva-omoe-raa no te haere i te pae apatoa, te taoto noa ra to Betelehema. Aita hoi ratou i ite i ta Heroda opuaraa. A haamata ˈi te raˈi i te marama i te pae hitia o te râ, te uiui noa ra Iosepha. E nafea hoi o ˈna, te hoê tamuta riirii, e paruru ai i to ˈna utuafare i tei puai roa ˈˈe ia ˈna? E haere noa anei ia ˈna ia aupuru i to ˈna utuafare? E noaa anei ia ˈna ia amo maite i te hopoia rahi ta Iehova i horoa ˈtu: e haapao e e haapii i tera tamaiti otahi? E farerei oia i te mau haafifiraa teimaha. E hiˈo mai râ tatou mea nafea to ˈna faarururaa i te reira, e nafea atoa te mau metua tane, tatou pauroa atoa, e pee ai i to Iosepha faaroo.

Ua paruru Iosepha i to ˈna utuafare

4, 5. (a) No te aha to Iosepha oraraa i taui roa ˈi? (b) Mea nafea te hoê melahi i faaitoito ai ia Iosepha ia amo i te hoê hopoia rahi?

4 Hau atu i te hoê matahiti na mua ˈtu, i Nazareta to ˈna oire, ua taui roa to Iosepha oraraa i muri aˈe i to raua Maria te tamahine a Heli momoˈaraahia. Ua ite o ˈna e e potii haapao maitai Maria e mea here na ˈna ia Iehova. I to ˈna râ iteraa e ua hapû Maria, opua ihora oia e faataa huna noa ia raua, aita hoi oia i hinaaro e faahaama ia Maria. a Na roto râ i te moemoeâ, faataa ihora te hoê melahi ia Iosepha e maoti te varua moˈa o Iehova i hapû ai Maria, e “e faaora” te tamaiti ta Maria e fanau mai “i to ˈna [mau] taata i ta ratou hara.” Na ô atura oia ia Iosepha: “Eiaha e mǎtaˈu i to vahine ra ia Maria ia aratai mai i te utuafare.”—Mat. 1:18-21.

5 Na reira ˈtura Iosepha taata parau-tia e te auraro, e farii atura i te hopoia rahi roa ˈˈe: e rave e e aupuru i te hoê tamaiti e ere na ˈna, mea here-roa-hia râ e te Atua. I muri aˈe, mai tei faauehia e te emepera, haere atura Iosepha e ta ˈna vahine hapû i Betelehema e tapao i to raua iˈoa. I reira te fanauraahia mai taua tamarii ra.

6-8. (a) No te aha i taui faahou ai te oraraa o Iosepha e to ˈna utuafare iti? (b) Mea nafea tatou i ite ai e na Satani i faaohipa i te “fetia”? (A hiˈo atoa i te nota i raro i te api.)

6 Aita Iosepha e to ˈna utuafare i hoˈi mai i Nazareta, ua faaea ˈtu râ i Betelehema fatata 10 kilometera ia Ierusalema. Noa ˈtu e mea veve ratou, ua faaitoito iho â Iosepha i te aupuru e i te paruru ia Maria raua Iesu. Itea oioi maira ia ratou te tahi nohoraa iti. Taui taue faahou atura to ratou oraraa. I taua taime ra, e ere Iesu i te pêpe faahou, e tamarii rii râ, peneiaˈe hau i te hoê matahiti.

7 Tae maira te tahi mau taata hiˈo fetia no Hitia o te râ mai. Na Babulonia roa mai paha ratou. I pee na ratou i te hoê “fetia” tei aratai ia ratou i te fare o Iosepha raua Maria. Te imi ra ratou i te hoê tamarii o te riro mai ei arii no te ati Iuda. Mea faatura roa taua mau taata ra.

8 Aita paha ratou i ite e e nehenehe Iesu e pohe no ratou noa ˈˈe. Aita hoi te “fetia” i aratai ia ratou i Betelehema na mua, i Ierusalema râ. b I reira, faatia ˈtura ratou i te arii ino ra o Heroda e te imi ra ratou i te hoê tamarii o te riro mai ei arii no te ati Iuda. Pohehae roa aˈera te arii.

9-11. (a) Eaha ta Iehova i rave no Iosepha e to ˈna utuafare? (b) Eaha te parau mau no nia i te tere i Aiphiti?

9 Auaˈe râ te vai ra mea puai roa ˈˈe ia Heroda raua Satani. O vai ïa? I to te feia hiˈo fetia tomoraa i roto i te fare e iteraa ia Iesu e to ˈna mama, horoa ˈtura ratou i te ô ma te ore e ani i te tahi faahoˈiraa. Eita e ore e ua huru ê rii paha Iosepha raua Maria i te horoaraahia mai “te auro, e te tapau libano e te mura,” mea moni roa hoi teie mau mea! Ua manaˈo te feia hiˈo fetia e hoˈi e faaite i te arii Heroda teihea taua tamarii ra. Na roto râ i te moemoeâ, ua faaue Iehova ia ratou ia haere i to ratou fenua na te tahi atu eˈa.—A taio i te Mataio 2:1-12.

10 I te revaraa ˈtu iho â te feia hiˈo fetia, faaara maira te hoê melahi ia Iosepha: “A tia a rave i te tamaiti iti e tana metua vahine, a maue i Aiphiti, ei reira parahi ai e ia parau atu vau ia oe ra: e imi hoi Heroda i te tamaiti iti na e taparahi.” (Mat. 2:13) Mai ta tatou i tapao i te omuaraa o teie pene, na reira ˈtura Iosepha aita i faataere. Ia ora hoi tera tamarii, te mea faufaa roa ˈˈe ïa. Auaˈe te mau ô a te feia hiˈo fetia, e pee ïa ia Iosepha ia aufau i to ratou tere e to ratou faaearaa i Aiphiti.

Ua haapae iho â Iosepha ia ˈna no te paruru i ta ˈna tamarii

11 I muri aˈe, ua hamani vetahi i te mau aai no nia i tera tere i Aiphiti: ua haapoto semeio Iesu i to ratou tere, ua faariro o ˈna i te mau taata eiâ ei taata maitai, e ua faaue atoa o ˈna i te hoê tamara ia piˈo mai i raro ia nehenehe to ˈna mama e pofai i te maa i nia iho. c Te parau mau, e tere atea teie e te fifi i te hoê fenua ê.

Ua haapae Iosepha ia ˈna no to ˈna utuafare

12. Eaha ta te mau metua o te rave nei i ta ratou mau tamarii i roto i teie nei ao atâta, e haapii mai ia Iosepha?

12 Mea rahi te haapiiraa ta te mau metua e huti mai i te hiˈoraa o Iosepha. Ua vaiiho oia ma te aau tae i ta ˈna ohipa e ua haapae ia ˈna no te paruru i to ˈna utuafare. Papu roa ïa e no ˈna, e ô faufaa roa to ˈna utuafare no ǒ mai ia Iehova ra. I teie mahana, te rave nei te mau metua i ta ratou mau tamarii i roto i te hoê ao atâta mau, o te arato ra i te feia apî ia rave i te mea ino, a roohia ˈtu ai ratou i te mauiui rahi, e a ino atu ai to ratou oraraa. Ia haapopouhia ïa te mau mama e te mau papa o te rohi nei i te paruru, mai ia Iosepha, i ta ratou mau tamarii!

Ua aupuru Iosepha i to ˈna utuafare

13, 14. No te aha Iosepha e to ˈna utuafare i hoˈi ai i Nazareta?

13 Aita Iosepha e to ˈna utuafare i faaea maoro i Aiphiti. I muri rii aˈe, ua faaara te melahi ia Iosepha e ua pohe Heroda. Hoˈi maira Iosepha e to ˈna utuafare i ǒ ratou, a tupu atu ai te hoê parau tohu tahito e e tii Iehova i ta ˈna tamaiti i Aiphiti. (Mat. 2:15) Teie noa râ, ihea Iosepha e to ˈna utuafare e faaea ˈi?

14 I to Iosepha iteraa e na Arehelau i mono ia Heroda, mǎtaˈu ihora oia. Mea ino roa atoa tera arii, e haapohe atoa o ˈna i te taata. Aratai ihora Iehova ia Iosepha ia faahoˈi i to ˈna utuafare i te pae apatoerau i Nazareta i Galilea. Ia atea ê roa ratou ia Ierusalema e te mau opuaraa ino atoa na reira. I Nazareta ïa to ratou faaearaa.—A taio i te Mataio 2:19-23.

15, 16. Eaha ta Iosepha ohipa, e eaha paha te mau tauihaa ta ˈna i faaohipa?

15 E oraraa haihai noa to ratou, mea ohipa roa râ. Te parau ra te Bibilia e e tamuta Iosepha. (Mat. 13:55) I tera tau, mea rahi te ohipa a te tamuta, mai te tâpûraa i te mau tumu raau, te tieraa mai i tera mau raau i te fare, a vaiiho noa ˈtu ai ia mǎrô no te hamani i te fare, te poti, te eˈaturu nainai, te tavere, te huira, te zugo, e te mau huru tauihaa atoa no te faaapu. E ohipa rohirohi roa teie. E pinepine, e rave te tamuta i ta ˈna ohipa i te pae uputa o to ˈna fare, aore ra i roto i te hoê piha tamuta i pihai iho noa mai.

16 Ua rau te tauihaa ta Iosepha i faaohipa, na to ˈna papa paha vetahi i horoa mai, mai te tapau faitoraa paha, te taura no te reni, te toˈi, te ˈeˈe, te hamara, te tohi, te hou, te tapiri e rave rau, e peneiaˈe maa naero noa ˈtu e mea moni roa.

17, 18. (a) Eaha ta Iesu i haapii mai i to ˈna papa faaamu? (b) No te aha i titauhia ˈi ia rohi atu â Iosepha?

17 A feruri na i te tamarii ra o Iesu e mataitai ra i to ˈna papa faaamu e ohipa ra. Te hiˈo ra o ˈna ma te mata araara pauroa ta Iosepha e rave ra. Ua faahiahia paha o ˈna i te puai o to ˈna tino pautuutu, e te aravihi o to ˈna rima e to ˈna mata oraora. Peneiaˈe ua faaite na mua Iosepha i ta ˈna tamaiti iti e nafea ia rave i te tahi mau ohipa ohie, mai te haamaninaraa i te raau i te iri taraˈihia o te iˈa. Ua faataa atoa paha o ˈna ia Iesu i te taa-ê-raa i rotopu i te huru raau ta ˈna e faaohipa, mai te sukamino e te tumu olive.

Ua haapii Iosepha i ta ˈna tamaiti i te ohipa tamuta

18 Ua haapii atoa mai Iesu e tera rima puai o te tâpû i te mau tumu raau, o te ˈeˈe i te raau a patǐtǐ atu ai, e rima mǎrû atoa ïa o te horomiri ia ˈna, to ˈna mama e to ˈna mau taeae e tuahine no te tamahanahana ia ratou. Oia mau, ua rahi mai te utuafare o Iosepha raua Maria, e ono aˈe tamarii ta raua hau atu ia Iesu. (Mat. 13:55, 56) Ua titauhia ïa ia rohi atu â Iosepha no te aupuru e no te faatamaa ia ratou pauroa.

Ua taa ia Iosepha e o te tautururaa i to ˈna utuafare ia piri roa ia Iehova te mea faufaa roa ˈˈe

19. Eaha ta Iosepha i rave ia piri roa to ˈna utuafare ia Iehova?

19 Teie râ, ua taa ia Iosepha e o te tautururaa i to ˈna utuafare ia piri roa ia Iehova te mea faufaa roa ˈˈe. No reira ïa oia i faataa ˈi i te taime no te haapii i ta ˈna mau tamarii no nia ia Iehova e ta ˈna mau ture. Ua afai tamau raua Maria ia ratou i te sunago o to ratou oire iti, i reira te ture a Mose e taio-haapuai-hia ˈi e e faataahia ˈi. Peneiaˈe mea rahi ta Iesu uiraa i ui a hoˈi ai ratou i te fare, e ua tutava iho â Iosepha i te pahono atu. Ua afai atoa Iosepha i to ˈna utuafare i te mau oroa faaroo e tupu pauroa te matahiti i Ierusalema 120 kilometera te atea ia Nazareta. No te Pasa, e titauhia e piti hebedoma no te haere i Ierusalema, no te oroa e no te hoˈi mai.

Ua afai tamau Iosepha i to ˈna utuafare i te hiero i Ierusalema

20. Eaha ta te mau upoo utuafare Kerisetiano e rave ra mai ia Iosepha?

20 Te pee nei te mau upoo utuafare Kerisetiano i to Iosepha hiˈoraa. Noa ˈtu e te rohi ra ratou no te faatamaa i to ratou utuafare, te haapii ra ratou i ta ratou mau tamarii no nia ia Iehova. Tera ta ratou fa matamua roa. Te faaitoito nei ratou i te faatupu i ta ratou haamoriraa utuafare e i te afai i ta ratou mau tamarii i te mau putuputuraa a te amuiraa e te mau tairururaa. Ua ite ratou, mai ia Iosepha, e tera te mea maitai roa ˈˈe ta ratou e nehenehe e rave no ta ratou mau tamarii.

Ahoaho roa

21. (a) A faataa na i te tere o te mau ratere i Ierusalema no te Pasa. (b) I teihea taime to Iosepha raua Maria taaraa e aita o Iesu?

21 Mai tei matauhia, haere aˈera Iosepha e to ˈna utuafare i Ierusalema no te Pasa. E taime oaoa mau i taua tau uaaraa tiare haumǎrû ra. Mea amui te mau utuafare rahi ia haere. A pauma ˈi ratou i nia i te mau aivi e tae atu ai i Ierusalema, mea rahi tei himene i te mau salamo ta ratou i matau maitai. (Sal. 120-134) Mea taata roa i Ierusalema, ua hanere tausani paha. I te otiraa te oroa, hoˈi pauroa aˈera te ratere i ǒ ratou, tae noa ˈtu Iosepha raua Maria, mea ohipa roa paha. Manaˈo aˈera raua e tei te tahi atu mau ratere, e fetii paha, o Iesu 12 matahiti i tera taime. I muri aˈe râ i to ratou haere-noa-raa hoê mahana taatoa, taa aˈera ia raua e aita o Iesu.—Luka 2:41-44.

22, 23. (a) Eaha ta Iosepha raua Maria i rave i to raua taaraa e aita o Iesu? (b) Eaha ta Maria i parau i to raua Iosepha iteraa ia Iesu?

22 Hoˈi maira Iosepha raua Maria e te ahoaho pauroa i Ierusalema, e paimi haere atura ia Iesu. A feruri na ïa i to raua huru a haere ai raua na roto i te mau aroâ, a pii noa ˈi i ta raua tamaroa. Mea huru ê rii paha, aita hoi i rahi faahou te taata. Teihea roa hoi Iesu? I te toru o te mahana, ua manaˈo paha Iosepha e ua patore o ˈna i roto i ta ˈna hopoia moˈa ta Iehova i horoa na ˈna. Haere atura raua e paimi ia ˈna i te hiero. Ite ihora raua ia ˈna i roto i te hoê piha rahi. Te parahi ra o ˈna i rotopu e rave rahi taata ite i te ture a Mose. Topa aˈenei te hau o Iosepha raua Maria!—Luka 2:45, 46.

23 Te faaroo noa ra e te uiui ra Iesu i taua mau taata ite ra, tei maere roa i to ˈna maramarama e ta ˈna mau pahonoraa. Maria râ raua Iosepha, ua hitimaue ïa. Ia au i te faatiaraa, aita Iosepha i parau noa ˈˈe i te tahi mea. Ua faaite roa râ ta Maria i parau i to raua toopiti huru aau: “E tau tamaiti, eaha oe i na reira mai ai ia mâua? inaha i imi noa na mâua o to metua tane ia oe ma te oto,” aore ra ma te ahoaho.—Luka 2:47, 48.

24. Eaha ta te Bibilia e faataa mai ra no nia i te hopoia metua?

24 Te faataa poto mai ra ïa te Bibilia, ma te tano râ, i te hopoia metua. Noa ˈtu e e tamarii tia roa, ua ahoaho roa Iosepha raua Maria. Eaha ˈtu â ïa no te mau papa e te mau mama e ora nei i roto i teie nei ao atâta! E tamahanahanahia râ ratou e teie parau mau: te taa mai ra ia Iehova to ratou mau fifi.

25, 26. (a) Mea nafea to Iesu pahonoraa i to ˈna na metua? (b) Eaha te huru o Iosepha i ta Iesu pahonoraa?

25 Ua faaea ˈtu Iesu i te hiero, te vahi hoê roa i te ao nei e piri roa ˈi oia i to ˈna Metua i te raˈi ra o Iehova, e apo atoa mai ai ma te aau tae i ta ˈna e haapii mai no nia ia Iehova. Ma te faatura, pahono ihora oia i to ˈna na metua: “Eaha orua i imi ai ia ˈu? Aita orua i ite e ei roto vau i te fare o to ˈu Metua?”—Luka 2:49, Traduction du monde nouveau.

26 Eita e ore e ua feruri â Iosepha i ta Iesu pahonoraa. Ua haapeu roa atoa paha o ˈna. I rohi na hoi oia i te haapii i ta ˈna tamaiti faaamu ia here ia Iehova. Ua raea taua fa ra, inaha i tera taime e tamaroa â Iesu, ua tupu ê na taua here ra i roto i to ˈna aau a faahiti ai oia i te parau ra “metua.”

27. Mai te peu e e papa oe, eaha ta oe hopoia e no te aha ia haamanaˈo oe i to Iosepha hiˈoraa?

27 Mai te peu e e papa oe, a here e a paruru i ta oe mau tamarii. E tauturu ïa oe ia ratou ia hiˈo ia Iehova mai to ratou Metua i te raˈi, o te here ra e e paruru ra ia ratou. Mai te peu atoa e te rave ra oe i te tamarii e ere na oe, na to oe râ hoa faaipoipo aore ra mea faaamuhia, a haamanaˈo i to Iosepha hiˈoraa. Mea taa ê tera e tera tamarii, mea faufaa roa râ ratou pauroa. Ia na reira oe i te hiˈo ia ratou e tia ˈi, a tauturu atu ai ia piri atu â i to ratou Metua i te raˈi ra o Iehova.—A taio i te Ephesia 6:4.

Ua amo maite Iosepha i ta ˈna hopoia

28, 29. (a) Eaha ta te Luka 2:51, 52 e faaite mai ra no nia ia Iosepha? (b) Mea nafea to Iosepha tautururaa i ta ˈna tamaiti ia rahi mai to ˈna paari?

28 Maa parau rii noa ta te Bibilia e faahiti i muri iho no Iosepha. Mea rahi râ te haapiiraa e huti mai. Te parau ra te Bibilia e ‘faaroo noa ˈtura Iesu ia raua,’ oia hoi to ˈna na metua. Oia atoa “tupu atura Iesu i te rahi e te paari, e te herehia mai e te Atua e te taata atoa.” (A taio i te Luka 2:51, 52.) Eaha ïa ta teie mau irava e faaite mai ra no nia ia Iosepha? A tahi, ua tamau noa oia i te aratai i to ˈna utuafare, i te mea e ua faatura e ua auraro noa ta ˈna tamaiti tia roa i to ˈna tiaraa upoo.

29 A piti, ua rahi mai to Iesu paari. Papu roa e i apiti rahi na Iosepha i taua ohipa ra. I tera tau, mea rahi tei manaˈo e o te feia taoˈa rahi e te mana anaˈe te nehenehe e riro mai ei taata paari, eiaha râ te mau rimaî, mai te mau tamuta, te feia faaapu, te feia faaamu animara e te feia tupai auri. I muri aˈe râ, ua faahapa roa Iesu i taua manaˈo ra. Papu roa e i to ˈna tamarii-rii-raa, i faaroo pinepine na oia i to ˈna papa faaamu, tamuta veve hoi, ia haapii maite ia ˈna eaha te mea maitai e eaha te mea ino no Iehova!

30. Eaha te hiˈoraa ta Iosepha i vaiiho mai no te mau upoo utuafare?

30 A toru, ua apiti atoa Iosepha i te tupuraa i te rahi o Iesu. A aupuru maitai noa ˈi Iosepha i ta ˈna tamaroa iti, ua rahi mai Iesu ei tane pautuutu maitai. Ua haapii atoa Iosepha ia ˈna ia rave i te ohipa. Inaha, aita noa Iesu i piihia “te tamaiti a te tamuta,” “te tamuta” atoa râ. (Mar. 6:3) Ua haapii maitai iho â ïa Iosepha i ta ˈna tamaiti. E pee te hoê upoo utuafare î i te paari ia Iosepha. E aupuru maitai e e haapii oia i ta ˈna mau tamarii, ia ite hoi ratou i te rave i te ohipa ei imiraa na ratou.

31. (a) Ia au i te faatiaraa Bibilia, eaha te nehenehe e manaˈo no nia i te poheraa o Iosepha? (A hiˈo atoa i te tumu parau “ Inafea to Iosepha poheraa?”) (b) Eaha te hiˈoraa ta Iosepha i vaiiho mai?

31 I muri aˈe i to Iesu bapetizoraahia i te 30raa o to ˈna matahiti, aita te Bibilia i faahiti faahou ia Iosepha. E au ra ïa e e vahine ivi Maria i to Iesu haamataraa i ta ˈna taviniraa. (A hiˈo i te tumu parau “ Inafea to Iosepha poheraa?”) Ua vaiiho mai râ Iosepha i te hiˈoraa maitai roa o te hoê papa tei paruru e tei aupuru i to ˈna utuafare, e tei amo maite i ta ˈna hopoia e tae noa ˈtu i te hopea. Ia pee ïa te mau papa atoa, te mau upoo utuafare atoa, e pauroa te Kerisetiano i te faaroo o Iosepha.

a I tera tau, hoê â faufaaraa to te momoˈaraa e to te faaipoiporaa, e ere i te ohipa hauti.

b E ere tera “fetia” i te hoê fetia mau. E ere atoa na te Atua i faatae mai i te reira. Papu roa, ua faaohipa Satani i tera ravea maere no ta ˈna opuaraa ino e haapohe ia Iesu.

c Te haapapu ra te Bibilia e ua faatupu Iesu i ta ˈna semeio matamua, te “tapao matamua,” i muri aˈe i to ˈna bapetizoraa.—Ioa. 2:1-11.