Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU MATAMUA

E faaore anei te patoiraa i te mau fifi?

E faaore anei te patoiraa i te mau fifi?

Aita te mau Ite no Iehova, te feia pia i teie vea, e poritita ra. (Ioane 17:16; 18:36) Ia faahitihia te tahi mau patoiraa, e ere no te turu i te hoê nunaa aore ra pǔpǔ poritita.

I TE 17 no Titema 2010, ua tâhiti roa Mohamed Bouazizi, te tahi taata hoohoo i Tunitia e 26 matahiti. Ua hepohepo ê na oia a ore ai e ite i te tahi ohipa maitai atu â. Ua huru ê atoa a faahepo atu ai te mau tia faatere ia horoa i te moni. I te tahi poipoi, ua tapea te mau mutoi i ta Mohamed haapueraa pea, meiˈa e apara. A haruhia ˈi te reira, ua haapaari oia. Ua ite vetahi taata a poara ai te hoê mutoi vahine ia ˈna.

No to ˈna inoino e riri, haere atura Mohamed i te piha ohipa a te faatereraa piri roa ˈˈe no te faaite i te ohipa ino i tupu. Aita râ o ˈna i tâuˈahia. I mua i te tomoraa o tera piha, hopea ore oia i te tutuô, “E nafea vau e tia ˈi e faatamaa i to ˈu utuafare?” I muri aˈe, manii atura oia i te mori pereoo i nia ia ˈna a ui atu ai te mâti. Ua paapaa roa oia, aita i naea e toru hebedoma, ua pohe.

Ua faarooroo to Tunitia e to te tahi atu fenua i te ohipa peapea ta Mohamed Bouazizi i rave. I Tunitia e i te mau tuhaa fenua Arabia, e rave rahi tei manaˈo e ua haamata te tahi patoiraa no te faatahuri i te faatereraa. Ua maiti te Apooraa iriti ture no Europa ia fanaˈo Bouazizi e e maha ˈtu i te re Sakharov no te tiamâraa o te manaˈo 2011. I Lonedona, no te vea The Times, o Bouazizi te taata faahiahia i 2011.

Mai tei faatiahia ˈtu na, e nehenehe te patoiraa e riro ei ravea puai. No te aha râ te reira e tupu ai i teie mahana? Te vai ra anei te tahi atu ravea no te taui i te mau mea?

No te aha te mau patoiraa i rahi roa ˈi?

Te patoi ra e rave rahi no to muri nei mau tumu:

  • No te mauruuru ore i te faatereraa. Ia haapao te faatereraa i te hinaaro o te huiraatira, mea iti te manaˈo e patoi. Ia tupu te fifi, e tamata noa ïa ratou i te faaafaro e vetahi taata toroa. Ia ravehia râ te ohipa ino e tia ore no te maitai noa o vetahi taata, oioi ïa te orureraa hau i te tupu.

  • No ta vetahi ê haaraa. E pinepine na te tahi tupuraa i turai i te taata ia patoi. Eita ˈtura ratou e farii hanoa i te ohipa ino e manaˈo râ e taui i te mau mea. Ua riro ta Mohamed Bouazizi haaraa ei hohoˈa no te mau faahuehueraa i tupu i Tunitia. No te patoi i te ohipa ino, ua pee to Anna Hazare mau taata i roto e 450 oire e oire iti i ta ˈna haapaeraa maa i Initia.

Mai ta te Bibilia i faaite aˈenei, i roto i teie ao e “pinepine e faahepo te taata i te tahi taata è ei ino nona iho.” (Koheleta 8:9, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976) Mea rahi aˈe iho â te ohipa ino e tia ore i na mua ˈˈe. Mea haapao atoa ˈtu â te taata e nafea te faatereraa e taviri ai ia ratou. Ma te mau niuniu paraparau apî, Internet e porotarama i roto i te afata teata e 24 hora i nia 24, e nehenehe te feia i te fenua atea e faatupu i te patoiraa no te hoê tumu taa ê i te tahi atu vahi.

Eaha ta te mau patoiraa i faatupu?

Teie ta te mau taata patoi i pahono:

  • Ua tauturuhia te taata. A fifi ai te fenua Marite i 1930, ua tupu te tahi patoiraa i Chicago, Illinois. Ua faataime te feia toroa i te mau parau tiahiraa a faanaho atu ai ia noaa ta vetahi taata ohipa. No te hoê â patoiraa i New York, ua nehenehe e 77 000 taata e fanaˈo faahou i to ratou nohoraa.

  • Ua faaitehia te mau ohipa tia ore. I te oire Montgomery, Alabama, Marite, mai 1955 e tae atu 1956, ua tupu te tahi patoiraa a faaea ˈi te mau pereoo mataeinaa i ta ratou mau tere. I muri aˈe, ua faaorehia te mau ture e faaue ra ia vaiiho te feia ereere i te parahiraa no te taata uouo i roto i te mau pereoo mataeinaa.

  • Ua tapeahia te mau opuaraa no te paturaa. I Titema 2011, ia ore te reva mataˈi ia viivii atu â, ahuru tausani taata tei patoi i te paturaa o te hoê pu hamaniraa ito e te arahu, piri atu ia Hong Kong. I muri aˈe, ua faaorehia tera opuaraa.

Noa ˈtu e e faatiahia te hinaaro o vetahi taata patoi, e ravea maitai atu â ta te Basileia o te Atua

Eita iho â e ravehia te mau mea atoa ta te feia patoi e ani. E nehenehe te mau tia faatere e haavî atu â. Ma te manaˈo i te feia patoi i to ˈna fenua, ua na ô te taata faatere o te tahi pae hitia o te râ o te miti Mediteranea: “E mea tia ia tairi roa ˈtu,” i muri aˈe e tausani taata tei pohe i roto i tera orureraa hau.

Noa ˈtu e e faatiahia te hinaaro o vetahi taata patoi, e faatupu te patoiraa i te tahi atu â mau fifi. Ua haa te hoê taata ia taui te faatere i te tahi fenua i Afirika. Ma te manaˈo i te faatereraa apî, ua na ô oia i te vea Time: “E moemoeâ noa tera, aita e maoro e tupu faahou te fifi.”

Te vai ra anei te ravea maitai aˈe?

E rave rahi taata matauhia te manaˈo nei e mea titauhia iho â te patoiraa. No reira, i 1985, ua papai Václav Havel, te tahi faatere tahito i Repupirita Tchèque tei tapeahia no ta ˈna mau haaraa no te paturu i te mau tiaraa o te taata: “Hoê noa faahopearaa to [te patoiraa], to oe iho ora e tera anaˈe, no te mea aita ˈtu â ravea no te paturu i te mea tia.”

Ua tano ta Havel mau parau i te tupuraa hepohepo o Mohamed Bouazizi e te tahi atu. I te tahi fenua i Asia, e ahuru ma piti taata tei tutui ia ratou ei patoiraa i te tahi aroraa haapaoraa e poritita. Ma te faataa i tera mau ati ino mau, ua na ô te tahi taata i te vea Newsweek: “Aita ta matou e pupuhi. Aita matou e hinaaro ia mauiui te tahi atu taata. Eaha ˈtu â ta te taata e rave?”

E ravea ta te Bibilia no te faaore i te haavîraa, ohipa ino e tia ore. E tupu iho â te patoiraa no te mau faanahoraa poritita e faanavairaa faufaa. E monohia râ te reira e ta te Atua faatereraa i te raˈi. No to ˈna Faatere, te na ô ra te tahi parau tohu: “O tei veve ra e ua tiaoro maira, na ˈna ïa e faaora; e tei ati ra e aita o ˈna e tauturu. E faaora oia ia ratou i te haavare e te rave ino ra.”—Salamo 72:12, 14.

Te tiaturi nei te mau Ite no Iehova e o te Basileia o te Atua anaˈe te ravea e ite ai te huitaata i te hau i te fenua nei. (Mataio 6:9, 10) No reira, eita ratou e apiti i te mau patoiraa. Mea tano anei ia manaˈo e na te Atua e faaore i te mau tumu o te mau patoiraa? E. E rave rahi tei haamata i te tiaturi i ta te Atua faatereraa. No te aha e ore ai e na reira atoa?