Eaha to roto?

Ua tohu anei te Bibilia i nia i te huru feruriraa e haaraa o te mau taata i teie mahana?

Ua tohu anei te Bibilia i nia i te huru feruriraa e haaraa o te mau taata i teie mahana?

Te pahonoraa a te Bibilia

 E, ua tohu te Bibilia e taui te huru feruriraa e haaraa o te mau taata i te roaraa o to tatou tau. Ua faataa te Bibilia e e patoi te rahiraa o te mau taata i te ture aveia teitei e te mau mea faufaa o te tauturu i te taata ia ora maitai. a (Timoteo 2, 3:1-5) Ua tohu atoa râ te Bibilia eita vetahi mau taata e pee i teie huru haerea. Maoti ïa te tauturu a te Atua, e tutava ratou no te patoi i teie huru feruriraa e no te haapii ia feruri e ia haa no te faaoaoa i te Atua.—Isaia 2:2, 3.

I roto i teie tumu parau

 Eaha ta te Bibilia i tohu no nia i te huru feruriraa e haaraa o te mau taata i to tatou tau?

 Te faataa ra te Bibilia e e rave rahi huru e haaraa au ore o te riro mai ei peu matau, e na te miimii e faatupu i te reira. E ‘haavî ore te taata ia ratou iho’ e “haapao noa te taata ia ratou iho” e “mea au na ratou i te mau mea navenave eiaha râ i te Atua.”—Timoteo 2, 3:2-4.

 Mai ta teie parau tohu e faahiti ra, e rave rahi taata e manaˈo noa ia ratou iho, e imi i to ratou iho maitai, e imi ratou ia maitai mai to ratou oraraa e te vai atu â. Ua riro mai teie huru feruriraa ei peu matau, i piihia ˈi te tahi pûpû te “uˈi o vau na mua.” E rave rahi taata e haapao noa ratou ia ratou iho e “e au ore ratou i te maitai,” eita ïa e haere ia ratou ia haafaufaa i te mau huru maitatai. No to ratou “mauruuru ore,” eita ïa ratou e faaite i te mauruuru no te mau mea e vai ra ia ratou ra aore ra no te mau mea ta vetahi ê i rave no ratou.—Timoteo 2, 3:2, 3.

 O te miimii te tumu o te tahi atu mau huru ta te Bibilia i tohu o te riro mai ei peu matau i to tatou tau:

  •   Te nounou. E rave rahi taata e “nounou i te moni.” Te manaˈo ra ratou e na te moni aore ra na te taoˈa materia e faaite ua manuïa ratou.—Timoteo 2, 3:2.

  •   Te teoteo. E “faateitei, e teoteo” e “e faaoru” e rave rahi taata. (Timoteo 2, 3:2, 4) E faateitei vetahi ia ratou ma te faaite i to ratou mau aravihi, huru maitatai e ta ratou faufaa.

  •   Te pari haavare. E parare te mau taata “pari haavare” e te mau taata “faaino.” (Timoteo 2, 3:2, 3) E nehenehe e faaau i teie mau parau i te feia tei faaino i te tahi atu taata aore ra i te Atua aore ra tei haavare no nia ia ratou.

  •   Te etaeta. E “taiva,” “e haavare,” e “farii ore i te aˈoraa” te taata e rave rahi. (Timoteo 2, 3:2-4) E faaite ratou i teie huru ma te ore e haapao i to te tahi manaˈo, ma te ore e imi i te ravea aore ra ma te ore e faatura i te parau faaau ta ratou i rave na.

  •   Te iria. E “iria” e rave rahi taata i teie mahana e e oioi ratou i te riri hanoa, e aratai pinepine te reira ia ratou ia hamani ino aore ra ia tupai i te tahi atu.—Timoteo 2, 3:3.

  •   Te ofati ture. Ua tohu Iesu e ‘rahi mai te ino’ i te roaraa o to tatou tau. (Mataio 24:12) Ua tohu atoa oia e e rahi mai “te arepurepu,” aore ra te “orureraa hau.”—Luka 21:9, nota i raro i te api.

  •   Te ereraa i te here i roto i te utuafare. Ua faatupu te “faaroo ore i te metua” e te “au ore te taata te tahi i te tahi [i te utuafare],” i te tâuˈa ore, i te rave ino e i te hamani ino.—Timoteo 2, 3:2, 3.

  •   Te haavare e vai ra i roto i te haapaoraa. Te rahi noa ˈtu ra te feia e e “au ra e te haamori ra ratou i te Atua.” (Timoteo 2, 3:5) Aita ratou e rave ra i te hinaaro o te Atua, te pee ra ratou i te mau tia haapaoraa o tei parau ia ratou eaha ta ratou e hinaaro e faaroo.—Timoteo 2, 4:3, 4.

 Nafea te miimii o te mau taata e ohipa ˈi i nia ia vetahi ê?

 No te mea e rave rahi taata e haerea miimii to ratou, ua rahi atu â te mauiui o te taata. (Koheleta 7:7) Ei hiˈoraa, te taviri ra te feia nounou i te moni ia vetahi ê. Te feia e au ore ra te tahi i te tahi, e rave ino paha ratou i te mau mero o to ratou utuafare, a turai atu ai te reira i te mau mero o tera utuafare i roto i te hepohepo aore ra a hinaaro ai ratou e haapohe ia ratou. E haamauiui te feia haavare e taiva i te feia ta ratou i haavare aore ra i taiva.

 No te aha te haere ino noa ˈtu ra te rahiraa o te mau taata?

 Te faataa ra te Bibilia i te tumu mau i taui ai te taata.

  •   Ua iti mai te here no te Atua e no te taata tupu. (Mataio 24:12) No reira i rahi roa mai ai te miimii.

  •   Ua hurihia mai Satani te Diabolo mai te raˈi mai i nia i te fenua. (Apokalupo 12:9, 12) Mai reira mai, ua turai o ˈna i te mau taata ia faaite hau atu â i te miimii.—Ioane 1, 5:19.

 Nafea tatou e haa ˈi i mua i te tauiraa ino o te taata?

 Te faataa ra te Parau a te Atua: “A fariu ê atu i taua mau taata ra.” (Timoteo 2, 3:5) E ere ra te auraa e ape tatou i te tahi mau taata. E ape râ tatou i te faahoa ˈtu i te feia e oraraa miimii to ratou e e o tei faataa ê ia ratou i te Atua.—Iakobo 4:4.

 E ino pauroa anei te taata?

 Aita. Ua tohu te Bibilia ‘e autâ e e uuru te feia no te mau mea hairiiri atoa e ravehia ra.’ (Ezekiela 9:4) E patoi ratou i te miimii e e vaiiho ratou i te ture aveia a te Atua e aratai i to ratou oraraa. E ite-maitai-hia te taa-ê-raa i roto i ta ratou huru paraparauraa e haaraa i te tahi atu mau taata. (Malaki 3:16, 18) Ei hiˈoraa, e tamata ratou i te faatupu i te hau i te taata atoa e aita ratou e apiti i te mau tamaˈi e i te haavîraa uˈana.—Mika 4:3.

 E ino roa anei te huitaata atoa?

 Aita. Aita te huitaata e ino roa. Fatata râ te Atua i te haamou i te mau taata o tei maiti i te patoi i ta ˈna mau ture aveia. (Salamo 37:38) E haamau oia i te hoê “fenua apî” i reira te feia mǎrû e ora ˈi ma te hau e a muri noa ˈtu. (Petero 2, 3:13; Salamo 37:11, 29) E ere teie tiaturiraa i te hoê moemoeâ. I teie nei â, te tauturu ra te Bibilia i te mau taata ia taui i to ratou oraraa ia au i te mau ture aveia a te Atua.—Ephesia 4:23, 24.

a Te faaite ra te mau parau tohu e te mau tupuraa na te ao nei e te ora nei tatou “i te mau mahana hopea” oia hoi i te “tau ino mau.” (Timoteo 2, 3:1) No te ite atu â, a hiˈo “Eaha te tapao o ‘te mau mahana hopea’?