Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Na te ao nei

Na te ao nei

Helevetia

Ia au i te tahi hiˈopoaraa i te fenua Helevetia, no te hoê taata e 60 tiahapa matahiti e 14 i nia i te hanere te pohe i to ratou mahana fanauraa. E pinepine, e 18 i nia i te hanere tei pohe taue no te maˈi mafatu, e 21 vahine i nia i te hanere tei pohe a tupu taue ai te tahi fifi i roto i te roro e e 35 tane i nia i te hanere te haapohe ia ratou. No te mau aivanaa, ua rahi roa te numera o te mau haapoheraa e ati no te ahoaho e te ava. No vetahi taata hiˈopoa râ, ua hape te tapaoraa o te mau mahana fanauraa e poheraa.

Iseraela

Mea ohie aˈe no te tane nehenehe ia fanaˈo i te tahi farereiraa no te hoê ohipa ia pinehia te tahi hohoˈa i nia i ta ratou parau poto, mea taa râ no te vahine nehenehe. No te aha? Te na ô ra te mau taata hiˈopoa Iseraela e no te mea e pinepine, o te mau vahine te faatere e na ratou e maiti o vai te fanaˈo i te hoê farereiraa no te ohipa. Te parau ra The Economist, o “te pohehae te tumu haama e hiˈo ino ai te tahi mau vahine i te vahine nehenehe.”

Marite

Aita i maoro aˈenei, ma te huna, ua tomo te hoê paretenia e 82 matahiti e e piti taata, e 63 matahiti te tahi e e 57 matahiti to te tahi atu, i roto i te hoê vahi paruruhia i Oak Ridge, i Tennessee. I reira, te vai ra 100 tǎne mauhaa atomi. Ua peni ratou i te mau parau patoi i te tamaˈi i nia hoê o te mau fare. Ia au i te papai parau o te tuhaa o te mau ito, Steven Chu, “mea riaria mau” ia ite e aita te parururaa “o te vahi hiˈopoa-roa ˈˈe-hia o te ao atoa nei” i papu maitai.

Auteralia

Ua titau te tiripuna teitei roa ˈˈe i te mau fare hamani avaava ia taui i te ǔ e te hohoˈa o te mau puohu avaava. I teie nei, e mea titauhia ia hoo i te reira e te puohu ǔ maereere pohepohe ma te tuu i nia iho i te mau hohoˈa e faaite ra i te mau fifi atâta ia puhipuhi i te avaava.