Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 7

Biniisibe ralidxi Dios

Biniisibe ralidxi Dios

1, 2. Ximodo nuu ca binni de Israel dxi guniʼné Samuel laacaʼ, ne xiñee caquiiñeʼ guinábacabe gutiidilaʼdxiʼ Jiobá stóndacabe.

BIXUIʼLÚ cayuuyaluʼ Samuel zuhuaa nezalú stale binni ne cayuuyadxibe lucaʼ. Hombre chaʼhuiʼ riʼ maʼ ziné stale iza de runi xhiiñaʼ Jiobá casi ni riguixhená ne juez. Bicaalisaabe ca binni de Israel ndaaniʼ guidxi Guilgal. Ne bizaaca ni biaʼ lu beeu mayo o junio lu calendariu stinu. Maʼ bizulú tiempu gusibá ne mayaca guidopa cosecha, ne dede maʼ naguchi rihuinni trigu lu ca layú que. Málasi bigani guiráʼ binni nuu raqué. Yanna, Samuel caníʼ ique xi zanda guiníʼ para chindá ndaaniʼ ladxidóʼ ca binni que.

2 Ca binni que cadi cudiicaʼ cuenta pabiáʼ naxoo ngue ni cayúnicaʼ. Canábacabe chuʼ ti rey ni guni mandar laacabe. Pur ni cayúnicabe que cusihuínnicabe qué liica runi respetárcabe Jiobá, ne laaca cadi cayuni respetárcabe profeta stiʼ. Raríʼ rihuinni maʼ qué nácabe gaca Jiobá rey stícabe. Yanna, xi guni Samuel para gudiicabe cuenta cadi jneza ni cayúnicabe ne guinábacabe gutiidilaʼdxiʼ Jiobá stóndacabe yaʼ.

Ejemplu stiʼ Samuel dxi guca nahuiiniʼ racané ni laanu iguidxi fe ni nápanu Jiobá neca nabáninu lade binni ni qué runi ni jneza

3, 4. 1) Xiñee bizeeteʼ Samuel dxi guca nahuiiniʼ. 2) Xiñee zanda gacané ejemplu stiʼ Samuel laanu.

3 Ora guniʼné Samuel ca binni que gúdxibe laacaʼ: «Maʼ nagolaʼ ne maʼ natoopeʼ iqueʼ». Cumu maʼ nagólabe la? runi respetar binni laabe ne nánnacaʼ jneza ngue ni chiguiniʼbe. Despué gúdxibe laacaʼ: «De nahuiineʼ zayaniruáʼ lutu ne dede yanna cayuneʼ ni» (1 Sam. 11:14, 15; 12:2). Neca maʼ gudiʼdiʼ stale iza, qué huasiaandabe dxi gúcabe nahuiiniʼ. Pur guiráʼ ni gudixhe íquebe gúnibe dxi gúcabe ti hombrehuiiniʼ, beeda gácabe ti hombre ni napa fe ne qué nusaanabe de ñúnibe ni na Dios.

4 Nabé biʼniʼ Samuel stipa pur gaca fe stiʼ naguidxi ne qué nudii lugar nucaa ca binni malu ni nabeza gaxha de laa nusaana de ñapa fe. Yanna laanu, cumu nabáninu ndaaniʼ ti guidxilayú ra nuu binni ni maʼ bixeleʼ de Dios ne ra cayaca stale cosa dxabaʼ la? laaca raca nagana para laanu guquídxinu fe stinu (biindaʼ Lucas 18:8). Guidúʼyanu ximodo zanda gacané ejemplu stiʼ Samuel laanu, peru primé guidúʼyanu xi bíʼnibe dxi nahuiinibe.

«Bíʼnibe xhiiñaʼ Jiobá dede nahuiinibe»

5, 6. Xiñee qué nibani Samuel casi ribani ti hombrehuiiniʼ biaʼ laa, ne xiñee nanna jñaabe ne bixhózebe qué ziaadxaʼ gastiʼ laabe Siló.

5 Dxi guca Samuel nahuiiniʼ qué nibánibe casi ribani ti hombrehuiiniʼ biaʼ laabe. Xiñee yaʼ. Purtiʼ qué nindaa de biree niidxi ruaabe, dxi nápabe biaʼ chonna iza o zándaca huaniisibe xcaadxi, bizulú bíʼnibe xhiiñaʼ Jiobá ndaaniʼ tabernáculo stiʼ ni nuu Siló, ni riaana jma de 30 kilómetru de Ramá, guidxi ra gúlebe. Ana ne Elqaná yesaanacaʼ laabe Siló para gúnibe ti dxiiñaʼ nabé risaca: gácabe nazareu guidubi naca xquendanabánibe. * Xiñee yesaana jñaabe ne bixhózebe laabe raqué yaʼ. Ñee cadi nadxiicabe laabe la?

6 Coʼ, cadi pur nga diʼ. Laacabe nánnacabe qué ziaadxaʼ gastiʼ xiiñicabe Siló. Elí, ni naca sacerdote gola raqué, biiyaʼ gápabe guiráʼ ni iquiiñebe, purtiʼ laa nga bíʼninebe dxiiñaʼ. Ne chupa chonna gunaa ni runi dxiiñaʼ raqué laaca gucanecaʼ laabe (Éx. 38:8; Juec. 11:34-40).

7, 8. 1) Xi runi Ana ne Elqaná guiráʼ iza para cuʼcaʼ gana Samuel. 2) Xi zanda guiziidiʼ ca binni ni napa xiiñiʼ de Ana ne Elqaná.

7 Qué ñuu dxi nusiaandaʼ Ana ne Elqaná Samuel, baʼduʼ lugola sticaʼ ni nabé nadxiicaʼ. Ra gule Samuel bihuinni bicabi Dios oración stiʼ Ana, purtiʼ gunabaʼ gudiibe laa ti hombrehuiiniʼ ne gúdxibe Dios zudiibe baʼduhuiiniʼ que para guni xhiiñaʼ. Guiráʼ iza, ora rigánnacabe laabe, runi Ana ti lari ni qué gapa manga para laabe ti iquiiñebe ni ora gúnibe dxiiñaʼ ndaaniʼ tabernáculo que. Nanna dxíchinu, guizáʼ maʼ cayecheʼ hombrehuiiniʼ riʼ ora ganna maʼ zeedayuba dxi guʼyaʼ bixhoze ne jñaa, purtiʼ nabé rudiicaʼ conseju laabe, riguucaʼ gana ne racanecaʼ laabe para gusisácabe ndaayaʼ naroʼbaʼ nápabe: gúnibe xhiiñaʼ Jiobá ndaaniʼ tabernáculo que.

8 Guizáʼ galán ejemplu riʼ para ca binni ni napa xiiñiʼ. Stale binni jma nga rizaalaʼdxiʼ gapa xiiñiʼ guiráʼ ni iquiiñeʼ, peru qué ricá íquecaʼ gacanecaʼ laacabe chúʼcabe gaxha de Dios. Peru Ana ne Elqaná jma bisisácacaʼ chuʼ familia sticaʼ galán nezalú Jiobá, ne zacá rihuínnini purtiʼ beeda gaca Samuel ti hombre ni biʼniʼ ni na Dios (biindaʼ Proverbios 22:6).

9, 10. 1) Bizeeteʼ ximodo tabernáculo que, ne pabiáʼ bisaca lugar riʼ para Samuel dxi guca nahuiiniʼ. (Biiyaʼ ni cá ñee yaza.) 2) Xi dxiiñaʼ biʼniʼ Samuel ndaaniʼ tabernáculo que, ne ximodo zanda chinanda cani nahuiiniʼ ejemplu stibe.

9 Zándaca ra maʼ ziniisi Samuel, riuulaʼdxiʼ quibaʼ lu ca dani huiiniʼ ni nuu gaxha de Siló. Ora maʼ dxíʼbabe lúcani ruuyabe guidxi que ne laaca ruuyabe pampa ni nuu lade ca dani que. Nanna dxíchinu guizáʼ nayecheʼ riuube ne dede ridxá tipa ladxidoʼbe cada biaje gúʼyabe tabernáculo stiʼ Jiobá. Lugar nabé risaca riʼ, gurí ni raca biaʼ tapa gayuaa iza ante, ne Moisés nga biʼyaʼ modo naquiiñeʼ cuí ni, ne ra nuu tabernáculo que si nga zanda gaca adorar Jiobá lu guidubi naca Guidxilayú. *

10 Ra zidiʼdiʼ iza jma guyuuláʼdxibe dxiiñaʼ ni raca ndaaniʼ tabernáculo que. Lu relatu ni bicaa Samuel despué bizeeteʼ «dede nahuiiniʼ biʼniʼ xhiiñaʼ Jiobá, ne gucu ti efod de linu» (1 Sam. 2:18). Cumu lu textu riʼ cayeeteʼ gúcube ti efod —ti lari ni qué gapa manga— la? nga rusihuinni, gucanebe ca sacerdote que. Neca cadi zabe de familia stiʼ ca sacerdote, bíʼnibe caadxi dxiiñaʼ ndaaniʼ tabernáculo que, casi guxhélebe ca puertaʼ stiʼ patiu que guiráʼ siadóʼ ne gacanebe Elí, purtiʼ guizáʼ maʼ nagola. Neca nabé riuulaʼdxiʼ Samuel guni dxiiñaʼ ndaaniʼ lidxi Jiobá la? guyuu ti cosa ni nabé bininá ladxidoʼbe. Xi laani yaʼ.

Bibánibe jneza neca biiyabe cayaca stale cosa dxabaʼ

11, 12. 1) Ximodo guca Hofní ne Finehás. 2) Xi guiráʼ cosa malu biʼniʼ Hofní ne Finehás ndaaniʼ tabernáculo que. (Laaca zanda gúʼyaluʼ ni cá ñee yaza.)

11 Dede nahuiiniʼ Samuel maca ruuyaʼ runi binni stale cosa malu ne stale cosa ni cadi cayaca jneza. Lu relatu riʼ rieeteʼ gupa Elí chupa xiiñiʼ —Hofní ne Finehás— ne Biblia ruzeeteʼ: «Gúcacaʼ hombre ni qué liica iquiiñeʼ ne qué ñuni respetarcaʼ Jiobá» (1 Sam. 2:12). Hofní ne Finehás gúcacaʼ «hombre ni qué liica iquiiñeʼ» (ni riníʼ «xiiñiʼ guendaquéiquiiñeʼ») purtiʼ «qué ñuni respetarcaʼ Jiobá». Bicaanácabe ca ley stiʼ Dios, ne pur ni bíʼnicabe ca nabé bicheenécabe laabe.

12 Lu Ley stiʼ Jiobá maca nexheʼ xi dxiiñaʼ naquiiñeʼ guni ca sacerdote ne modo naquiiñeʼ gudiicabe ofrenda. Xiñee cá lu Ley que ximódopeʼ naquiiñeʼ gaca ca ofrenda que yaʼ. Purtiʼ ngue nga ni gudixhe Dios para guixá stonda binni. Pa gúnicabe ni gudíxhebe riʼ, ziuucabe nayá nezalube, zuluiʼbe laacaʼ ximodo guibánicaʼ ne zápacaʼ ndaayaʼ stibe. Peru pur ni biʼniʼ Hofní ne Finehás bicaacaʼ xcaadxi sacerdote cadi gusisácacaʼ ca ofrenda ni rudii binni. *

13, 14. 1) Ximodo gucaná binni pur guiráʼ guendaquéiquiiñeʼ ni guca ndaaniʼ tabernáculo que. 2) Ximodo bisihuinni Elí qué ñuni xhiiñaʼ jneza casi sacerdote gola ne laaca qué ñuni jneza ora bilidxe ca xiiñiʼ.

13 Guxuíʼlunu pabiáʼ gucaná ladxidóʼ Samuel ora biʼyaʼ guiráʼ guendaquéiquiiñeʼ cayaca ndaaniʼ lidxi Jiobá, ne guirutiʼ cadi cayuni xiixa para maʼ cadi gácacani. ¡Nanna panda binni biiyabe bisituí ca sacerdote que lucaʼ ne triste bireecaʼ de raqué yaʼ! Ne stale de laacaʼ nácacaʼ binni pobre ne binni ni cuquiichinácabe laacaʼ, ngue runi riécabe raqué para gatadxí ladxidóʼcabe ne gudii Jiobá laacabe stipa. Ne ni jma feu nga despué gunna Samuel ratané Hofní ne Finehás chupa chonna gunaa ni runi dxiiñaʼ ra puertaʼ tabernáculo que. Né ni biʼniʼ ca hombre riʼ bisihuínnicaʼ qué runi respetarcaʼ Ley stiʼ Dios ra na cadi chuʼné binni ni cadi xheelaʼ (1 Sam. 2:22). Nanna dxíchinu guleza Samuel ñuni Elí xiixa para maʼ cadi ñaca guiráʼ guendaquéiquiiñeʼ que.

Nabé guyuu Samuel xizaa pur ca guendaquéiquiiñeʼ ni biʼniʼ ca xiiñiʼ Elí

14 Ne ni nánnanu nga lu náʼ Elí nexheʼ ñuni chaahuiʼ guiráʼ guendaquéiquiiñeʼ cayaca ndaaniʼ tabernáculo que. Cumu laabe nga sacerdote gola stiʼ tabernáculo que la? laabe nga nápabe donda pa qué gaca xiixa jneza raqué. Ne cumu xiiñibe Hofní ne Finehás la? naquiiñeʼ nulídxebe laacaʼ. Né ni cayuni ca hombre riʼ, cadi cayuninásicaʼ laca laacaʼ, sínuque laaca cayuninácabe xcaadxi binni. Peru Elí maʼ qué liica ñuni xhiiñaʼ jneza casi sacerdote gola, ne laaca qué ñúnibe ni jneza pur modo bilídxebe ca xiiñibe, purtiʼ bíʼnibe ni né diidxaʼ nadóʼ (biindaʼ 1 Samuel 2:23-25). Ni caquiiñeʼ ca hombre que nga ñaca Elí naduxhuʼ ora nulidxe laacabe. Cumu nabé naxoo ngue ni cayúnicabe la? naquiiñeʼ ñáticabe.

15. Xi gudxi Jiobá Elí zazaacacaʼ pur ca guendaquéiquiiñeʼ ni cayúnicaʼ, ne xi bíʼnicabe ora binadiágacabe ni.

15 Nabé naxoo ni cayuni ca xiiñiʼ Elí ndaaniʼ tabernáculo que, ngue runi biseendaʼ Jiobá «ti hombre», ti profeta ni qué rieeteʼ lá ndaaniʼ Biblia, para gabi Elí zusabanáʼ Dios laacaʼ pur ca cosa malu ni cayúnicaʼ. Primé, gudxi Jiobá Elí: «Cadi cusaana de gusisácaluʼ ca xiiñiluʼ jma que naa». De raqué, gúdxibe laa ti dxi si zati ca xiiñiʼ ne nabé zacaná familia stiʼ ne maʼ qué zácabe sacerdote gola lade cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ. Xi biʼniʼ Elí ne ca xiiñiʼ ora binadiágacaʼ ni guníʼ profeta riʼ yaʼ. Relatu riʼ na qué nulábicabe ni guniʼbe (1 Sam. 2:27–3:1).

16. 1) Xi rieeteʼ lu relatu riʼ biʼniʼ Samuel dxi ziniisi. 2) Cani ruzeeteʼ Biblia de Samuel dxi guca nahuiiniʼ, ximodo rábiluʼ zanda gacanécani lii.

16 Yanna, Samuel yaʼ, ñee bidiibe lugar guicá xpiaʼ ca hombre que laabe la? Coʼ, qué nudiibe lugar. Neca cazaaca guiráʼ cosa malu que, lu relatu riʼ rieeteʼ chupa chonna cosa galán de Samuel dxi ziniisi. Casi maca bieeteʼ lu 1 Samuel 2:18, neca cadi jneza ni cayaca ndaaniʼ tabernáculo que, peru Samuel «dede nahuiiniʼ biʼniʼ xhiiñaʼ Jiobá». Racá rihuinni dede nahuiinibe nabé gudixhe íquebe gúnibe xhiiñaʼ Dios. Ne lu versículo 21 cuzeeteʼ sti cosa nabé risaca: «Samuel, hombrehuiiniʼ que, qué nixeleʼ de Jiobá dede nahuiiniʼ». Ra zidiʼdiʼ iza jma gaxha guyuube de Dios. Ñee cadi dxandíʼ jma randa rucáʼnanu cosa dxabaʼ ora nuunu gaxha de Jiobá la?

17, 18. 1) Ximodo zanda guni cani nahuiiniʼ cásica biʼniʼ Samuel, neca gúʼyacaʼ cayuni binni ni cadi jneza. 2) Ximodo nánnanu jneza cani gudixhe ique Samuel guni.

17 Ñándaca niníʼ ique Samuel: «Pa dede sacerdote gola ca ne ca xiiñiʼ cucheenecaʼ Jiobá la? pue naa laaca zanda guneʼ ni gapaʼ gana xa». Peru cadi naquiiñeʼ gucheené binni Dios neca guʼyaʼ cadi jneza ni cayuni tuuxa ni napa xiixa guenda. Ca dxi stinu riʼ, stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ ni naca xpinni Cristu laaca rúnicaʼ cásica biʼniʼ Samuel, ne laaca riniisicaʼ gaxha de Jiobá, neca gúʼyacaʼ cayuni binni ni cadi jneza.

18 Yanna, xi guleendú Samuel pur cani gudixhe ique guni yaʼ. Biblia na: «Ra ziniisi Samuel, hombrehuiiniʼ que, jma ziyuulaʼdxiʼ Jiobá modo laabe ne zaqueca biiyaʼ binni laabe» (1 Sam. 2:26). Racá ridúʼyanu guyuu stale binni ni gunnaxhii laabe ne guníʼ galán de laabe. Ne Jiobá peʼ nabé gunnaxhii laabe purtiʼ qué nusaanabe laa. Yanna, neca nanna dxichi Samuel zadxiña dxi cuee Dios guiráʼ cosa ni cadi cayaca jneza Siló, zándaca guníʼ íquebe padxí guni Dios ni. Ne cadi candaa zánnabe ni.

«Guníʼ, purtiʼ cucaadiaga siervu stiluʼ lii»

19, 20. 1) Xi bizaaca Samuel ti dxi. 2) Ximodo bisihuinni Samuel nachaʼhuiʼ né Elí. 3) Ximodo bidii Samuel cuenta tu caniʼné laa.

19 Ti dxi, mayaca guirá gueelaʼ, dxidóʼ nuu ndaaniʼ tabernáculo que ne ni caniibi si nga biaaniʼ stiʼ lámpara ni cá guí raqué. Málasi binadiaga Samuel cucaa ridxi tuuxa laa, ne guníʼ íquebe Elí ngue cucaa ridxi laabe. Cumu maʼ nagola Elí ne maʼ qué ruuyapeʼ la? guníʼ íquebe caquiiñeʼ laabe. Biasa guxooñeʼ Samuel ne guyé ra nuu binnigola que. Bixuiʼlú hombrehuiiniʼ riʼ xieeñee zeʼ ra nuube para guʼyaʼ xi caquiiñebe. ¡Nabé ridxagayaanu ora ridúʼyanu pabiáʼ nachaʼhuiʼ guca Samuel né Elí ne modo biʼniʼ respetarbe laa! Neca cadi cayuni Elí ni jneza, para laabe sacerdote gola stiʼ Jiobá hombre riʼ (1 Sam. 3:2-5).

20 Bicuaaniʼ Samuel Elí ora gúdxibe laa: «Raríʼ nuaaʼ, purtiʼ bicaaridxiluʼ naa». Para gudxi Elí laabe cadi laa diʼ guniʼné laabe ne gudxi laabe zanda chigátabe. Bizaaca ndiʼ chupa biaje. Peru guionna biaje que, maʼ bidii Elí cuenta xii ngue cazaaca. Dxiqué, cumu nabé stale cosa malu biʼniʼ binni la? ngue runi, nagabaʼ si biaje nga guniʼné Jiobá binni xquidxi lu visión ne laaca nagabaʼ si biaje ruseendabe profeta ra nuucaʼ. Peru Elí bidii cuenta racalaʼdxiʼ Jiobá iquiiñeʼ hombrehuiiniʼ riʼ para gabi laacabe xiná. Ngue runi, gudxi Elí laabe chigátabe ne laaca gudxi laabe xi guicábibe ora gunadiágabe ridxi que. Qué nindaa binadiágabe cucaabe ridxi: «¡Samuel, Samuel!». Ne laabe bíʼnibe cásipeʼ gudxi Elí laabe, ne óraque bicábibe: «Guníʼ, purtiʼ cucaadiaga siervu stiluʼ lii» (1 Sam. 3:1, 5-10).

21. Ximodo zanda gucaʼdiáganu Jiobá ca dxi stinu riʼ, ne xiñee risaca gúninu ni.

21 Yánnaruʼ nga maʼ nuu tuuxa ni rucaadiaga ni guiníʼ Dios ndaaniʼ guidxi Siló. Ne dede dxi que, qué nusaana Jiobá de niniʼné Samuel, ne laa bicaadiaga laabe cada guiníʼnebe laa. Yanna, laanu yaʼ, ñee rucaʼdiáganu Jiobá la? Para ganda gucaʼdiáganu Jiobá cadi naquiiñeʼ cuézanu gunadiáganu ti ridxi ni guiniʼné laanu huaxhinni. Ca dxi stinu riʼ, maʼ nápanu Biblia ne ora guidúʼndanu ni la? casi ñaca niníʼnebe laanu guiráʼ dxi. Ne jma zaguidxi fe stinu ra gucaʼdiáganu Dios ne guzúʼbanu stiidxaʼ. Ne ngapeʼ nga ni biʼniʼ Samuel.

Guca Samuel nadxibalú ne bizuubaʼ stiidxaʼ Jiobá ora gudxi Elí zusabanáʼ Jiobá laa

22, 23. 1) Ximodo bizaaca cani gudxi Samuel Elí. 2) Xiñee stale binni biʼniʼ cré naca Samuel ti profeta.

22 Bichaa xquendanabani Samuel gueelaʼ que, purtiʼ dede dxi que gúcabe profeta ne biquiiñeʼ Dios laabe para guiniʼbe pur laa, ne ngue gucané laabe gunibiáʼ chaahuibe Jiobá. Ne primé dxiiñaʼ gucuaabe nga gábibe Elí maʼ cadi candaa zaca ni maca guníʼ Dios chiguizaaca familia stiʼ. Neca bidxibi Samuel gabi Elí xi chiguni Jiobá, peru gúcabe nadxibalú ne bíʼnibe ni. Yanna, xi biʼniʼ Elí yaʼ. Qué nidxiichiné diʼ laabe pur ni gúdxibe laa, sínuque bidii lugar uguu jneza Jiobá laa. Ne qué nindaa guca guiráʼ ni guníʼ Jiobá que. Dxi gudinde ca israelita ne ca filisteu, guti Hofní ne Finehás. Ne dxíqueca guti Elí ora gunna ziné ca xhenemígucaʼ guiña stiʼ pactu (1 Sam. 3:10-18; 4:1-18).

23 Ne ra zidiʼdiʼ dxi, jma stale binni biʼniʼ cré naca Samuel ti profeta stiʼ Jiobá. Ne Biblia ruzeeteʼ «qué nusaana Jiobá laabe», ne laapeʼ biʼyaʼ gaca guiráʼ ni guiniʼbe chiguizaaca (biindaʼ 1 Samuel 3:19).

«Bicaaridxi Samuel Jiobá»

24. Xi gunabaʼ ca israelita que, ne xiñee naxoo ngue ni cayúnicabe que.

24 Yanna, ñee bidii ca israelita lugar iquiiñeʼ Jiobá Samuel para gabi laacaʼ xi gúnicaʼ ti cadi gucheenecaʼ laabe la? Triste guininu ni, peru qué ñúnicabe zacá. Despué maʼ qué niná guidxi que ñabi ti profeta laacaʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ. Laacabe racaláʼdxicabe gápacabe ti rey cásica napa xcaadxi guidxi. Despué gudxi Jiobá Samuel guni ni nácabe. Peru laaca gudxi Samuel laacabe pabiáʼ naxoo ngue ni canábacabe: cadi ti binni guidxilayú diʼ ngue cucaa náʼcabe, sínuque Jiobá peʼ. Ngue runi, bitagulisaabe ca binni que ndaaniʼ guidxi Guilgal.

Bisihuinni Samuel napa fe Jiobá ora gunábabe laa gusaba ti nisaguié, ne laa bicabi laabe

25, 26. Ximodo gucané Samuel ca binni guidxi que gudiicaʼ cuenta pabiáʼ naxoo ni cayúnicaʼ.

25 Yanna, guiníʼ íquenu ora zuhuaa Samuel nezalú guiráʼ binni que, cabézasicaʼ xi guiniʼbe. Samuel, ni riguixhená que, bisietenalaʼdxiʼ laacabe nabé napa fe Jiobá ne qué ñuu dxi nucheené laabe. Ne óraque «bicaaridxi Samuel Jiobá» ne gunábabe laa gusaba ti nisaguié (1 Sam. 12:17, 18).

26 Guirutiʼ ñuni cré pa ñaba ti nisaguié tiempu gusibá. Gadxé si gúcani para cani qué ñuni cré ne cani cuxidxi ni gunabaʼ Samuel, ora bíʼyacaʼ málasi bicahui guibáʼ ne biaba ti bi yooxhoʼ lu ca layú ra nuu trigu. Ne dede bicuataʼ diágacabe ora guxidxi jma rayu, ne bizulú cayaba nisaguié. Xi biʼniʼ sentir ca binni que yaʼ. Biblia na: «Guizáʼ bidxíbicaʼ Jiobá ne laaca bidxíbicaʼ Samuel». Ne oraqueruʼ bidiicabe cuenta pabiáʼ naxoo ngue ni cayúnicabe (1 Sam. 12:18, 19).

27. Xi zuni Jiobá pa gápanu fe cásica gupa Samuel.

27 Ra biʼniʼ Jiobá milagru riʼ bicabi ni gunabaʼ profeta que laa ne yendá ndaaniʼ ladxidóʼ ca binni guidxi ni qué náʼ guzuubaʼ diidxaʼ que. De nahuiiniʼ Samuel ne dede dxi bigola nabé gupa fe Dios stiʼ, ne pur ngue gucuaabe stale ndaayaʼ. Ne caʼruʼ diʼ guchaa Jiobá modo naca, nga runi nanna dxíchinu pa gaca fe stinu naguidxi cásica guca fe stiʼ Samuel la? zacanebe laanu ne zaguube ndaayaʼ laanu.

^ párrafo 5 Ora gudii stiidxaʼ tuuxa gaca nazareu qué reʼ nisadxuʼniʼ ne qué rigá guicha ique. Ne ti tiempu si nga rácacabe nazareu, peru Samuel guca nazareu biaʼ dxi bibani, cásica Sansón ne Juan ni Riguunisa.

^ párrafo 9 Tabernáculo riʼ gúpani 13,30 metru de ziuulaʼ ne 4,45 metru de xilaga. Neca bizáʼcabe ni de yaga la? laaca biquiiñecabe xcaadxi cosa risaca para guyáʼ ni, casi guidiladi foca, lari sicarú ni gudíbacabe lu nácabe ne yaga ni renda oro ne plata ladi. Ne laaca nápani ti patiu ni napa 44,5 metru de ziuulaʼ ne 22,25 metru de xilaga, ne guizáʼ sicarú ti altar nuu raqué para gúnicabe ofrenda. Zándaca despué bíʼnicabe caadxi cuartu cueʼ tabernáculo que para ca sacerdote. Ne zándaca ndaaniʼ tobi de laacani nga gusiʼ Samuel.

^ párrafo 12 Lu relatu riʼ zeeda chupa cosa ni cadi jneza biʼniʼ ca sacerdote que. Primé, lu Ley que maca cá gunáʼ nga ca ndaa ni zanda gó ca sacerdote ora gudiicaʼ ti ofrenda (Deut. 18:3). Peru ca sacerdote ni qué runi ni jneza que gudíxhecaʼ sti ley: rucaacabe cani runi xhiiñacabe cuʼcaʼ ti tenedor naroʼbaʼ ndaaniʼ casu ra cayaʼguiʼ beela que para cueecaʼ ra jma galán de ofrenda que. Ne ora riné ca israelita ofrenda, ca sacerdote que rábicaʼ cani runi xhiiñacaʼ guinábacaʼ ca binni que gudiicaʼ laacabe beela yaa, neca caʼruʼ chaquiʼ za stiʼ maniʼ que lu altar para guicaa Jiobá ni (Lev. 3:3-5; 1 Sam. 2:13-17).