Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 14

Biziidibe guiabe binni

Biziidibe guiabe binni

1. Xi guiráʼ zadxaagalú Jonás neza cheʼ, ne xi cayuni sentirbe laga zidxíñabe lugar ra zebe.

NAPA Jonás stale tiempu para guiníʼ ique. Xiñee yaʼ. Purtiʼ chebe sti guidxi ne zazabe jma de 800 kilómetru ne zándaca zandaabe biaʼ ti beeu o jma para chindabe. Ni naquiiñeʼ gúnibe primé nga cuibe pa neza chebe: pa ziebe neza ra zindabe nagueenda o pa ziebe neza ra gastiʼ zazaacabe, peru jma zitu zazabe. Ladu tiica chebe, nápabe xidé tiidibe lade dani, ne zándaca naquiiñeʼ gudiibe buelta desiertu ngola stiʼ Siria, tiidibe guiiguʼ ziáʼ casi guiiguʼ Éufrates ne guiaanabe ralidxi binni ni qué runibiaʼbe ndaaniʼ guidxi Siria, Mesopotamia ne Asiria. Ra zidiʼdiʼ dxi, chaahuiʼ chaahuiʼ zidxiña profeta que ra caníʼ ique chindá: Nínive, guidxi stiʼ Asiria, ra cadxíbibe chebe.

2. Ximodo biziidiʼ Jonás cadi naquiiñeʼ guxooñelú de dxiiñaʼ ni gucuaa.

2 Peru yanna huaxa maʼ nanna Jonás qué zanda cuisá atrá ne guxooñelú de dxiiñaʼ ni gucuaa, purtiʼ maʼ bíʼnibe ni ti biaje. Casi bidúʼyanu lu capítulo gudídinu ca, neca bixooñelube la? qué niree diʼ Jiobá gana ora bisiidiʼ laabe naquiiñeʼ guzuubabe diidxaʼ ne cadi gudxiibabe laca laabe. Ximodo biʼniʼ Jiobá ni yaʼ. Bíʼnibe ni ra bisábabe ti bi yooxhoʼ lu nisadóʼ ne biaʼ que ñaaziʼ si barcu ra zebe que, de raqué bilá Jiobá laabe para cadi ñátibe guiiguʼ ra biʼniʼ ti milagru: biquiiñeʼ ti benda ngola para gubi laabe ne bidxiʼbaʼ laabe ra guionna gubidxa ruaa nisadóʼ, ne zaqué bilabe ne gastiʼ ñácabe. Nanna dxíchinu, guizáʼ bidxagayaa Jonás guiráʼ ni bizaaca ne qué ziuu dxi guiaandaʼ cani laa (Jon., cap. 1, 2).

3. Xi guenda bisihuinni Jiobá ora guluu jneza Jonás, ne xi guendarinabadiidxaʼ zacábinu.

3 Gudxi Jiobá profeta riʼ cheʼ Nínive sti biaje. Peru yanna huaxa bizuubaʼ Jonás diidxaʼ, ne zéʼ neza ra rindani Gubidxa, neca zitu riaana guidxi que (biindaʼ Jonás 3:1-3). Yanna, ñee maʼ bichaabe despué de guluu jneza Jiobá laabe la? Nanna dxíchinu gastiʼ biaadxaʼ para ñátibe, peru Dios bilaselaʼdxiʼ laabe ra bilá laabe, laaca qué nusabanáʼ laabe pur qué nuzuubabe diidxaʼ ne bidii lugar gúnibe dxiiñaʼ ni gucuaabe que sti biaje. Peru ñee maʼ biziidiʼ Jonás guilaselaʼdxiʼ ne guiaʼ binni la? Ni dxandíʼ nga raca nagana para binni guidxilayú guilaselaʼdxiʼ stobi. Nga runi, guidúʼyanu xi bizaaca Jonás ne xi rusiidiʼ ni laanu.

Cadi cabézabe ni biʼniʼ ca binni de Nínive

4, 5. Xiñee guníʼ Jiobá naca Nínive ti «guidxi roʼ», ne xi rizíʼdinu de laabe.

4 Gadxepeʼ modo biʼyaʼ Jiobá guidxi Nínive de modo biʼyaʼ Jonás ni. Biblia na: «Nínive que nácani ti guidxi nabé naroʼbaʼ nezalú Dios» (Jon. 3:3). Ne lu libru stiʼ Jonás, chonna biaje guníʼ Jiobá naca Nínive ti «guidxi roʼ» (Jon. 1:2; 3:2; 4:11). Xiñee nabé risaca guidxi riʼ para Jiobá yaʼ.

5 Nabé maʼ xadxí nuu guidxi Nínive, laani nga tobi de ca guidxi ni bizulú Nemrod gudiʼdiʼ si nisaguié naroʼbaʼ que. Zándaca nuu xcaadxi guidxi ndaaniʼ ni. Cumu guizáʼ naroʼbaʼ ni la? rizá binni chonna gubidxa para tidilaagaʼ ni (Gén. 10:11; Jon. 3:3). Sicarú rihuinni guidxi riʼ, purtiʼ nabé naroʼbaʼ ca yuʼduʼ stini, nadipaʼ zuba ca lindaa stini ne laaca galán xcaadxi yoo zuba ndaaniʼ ni. Peru cadi pur nga diʼ nga bisaca ni para Dios. Ni jma risaca para laabe nga ca binni nabeza ndaaniʼ ni. Dxiqué nabé binibiáʼ binni guidxi Nínive. Ne nécapeʼ malu ca binni ni nabeza ndaaniʼ ni la? Jiobá bizaalaʼdxiʼ laacabe. Xiñee yaʼ. Purtiʼ rusisácabe xquendanabani guiráʼ binni, nga runi, racaláʼdxibe gaca arrepentircaʼ ne gusaanacaʼ ca cosa ni cadi jneza cayúnicaʼ.

Biiyaʼ Jonás naca Nínive ti guidxi naroʼbaʼ ra nuu stale guendaquéiquiiñeʼ

6. 1) Xiñee bidxibi Jonás ora yendá ndaaniʼ guidxi Nínive. (Laaca zanda gúʼyaluʼ ni cá ñee yaza.) 2) Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jonás ora gucheechenu diidxaʼ.

6 Ora yendá Jonás ndaaniʼ guidxi Nínive ne biiyaʼ guiráʼ binni nabeza ndaaniʼ ni —jma de 120,000—, zándaca jmaruʼ si bidxíbibe. * Ra ziyuube ndaaniʼ guidxi que, cayunadiágabe stidxi guiráʼ binni nuu raqué, guzabe guidubi ti dxi, zándaca para guyúbibe ti lugar ra jma nuu binni para guiniʼbe ni gudxi Dios laabe. Ximodo guníʼnebe ca binni que yaʼ. Qué ganna chaahuinu ximódopeʼ bíʼnibe ni. Zándaca maca nánnabe stiidxaʼ ca asiriu o biʼniʼ Jiobá ti milagru para gunda guniʼbe stiidxaʼ ca binni que. Laaca zándaca guníʼnebe ca binni que hebreu ne biquiiñebe sti binni para gutiixhi ni lu diidxaʼ riníʼ ca ninivita. Modo tiica bíʼnibe ni, qué nutálebe diidxaʼ ne cadi galán ni guniʼbe zazaacacaʼ, sicaríʼ guniʼbe: «Maʼ sti cuarenta dxi si para guinitilú Nínive» (Jon. 3:4). Qué nidxibi profeta que ora guníʼ ca diidxaʼ riʼ ne bíʼnibe ni stale biaje, ne zacá bisihuínnibe naguidxi fe stibe ne nadxibalube. Cadi dxandíʼ yanna nga jma caquiiñeʼ gápanu ca guenda riʼ la?

Qué nutale Jonás diidxaʼ ne cadi galán ni guniʼbe zazaaca ca binni que

7, 8. 1) Xi biʼniʼ ca binni de Nínive ora binadiágacaʼ ni guníʼ Jonás. 2) Xi biʼniʼ rey stiʼ Nínive ora binadiaga ca diidxaʼ riguixhená guníʼ Jonás.

7 Guiráʼ binni gunna ni caníʼ profeta riʼ. Ne Jonás nanna ziuu stale binni qué zucaadiaga laa ne dede ziuu tu zucaalú laa. Peru bizaaca ti cosa ni cadi liica cabézabe: ¡bicaadiaga ca binni que laabe! Guizáʼ nagueenda bireeche stiidxabe ndaaniʼ guidxi que, ne qué nindaa mápeca nanna ca binni que naguixhe Dios guinitilucaʼ (biindaʼ Jonás 3:5). Guiráʼ ca binni que guca arrepentircaʼ pur ca cosa malu ni maʼ bíʼnicaʼ, dede binni ricu, binni pobre, hombre, gunaa, cani nahuiiniʼ, cani huaniisi. Ne dede bisaanacaʼ de gocaʼ para gusihuínnicaʼ cadi jneza guiráʼ ni maʼ bíʼnicaʼ. Qué liica nindaa gunna rey que maʼ guca arrepentir guidxi que.

Bisihuinni Jonás napa fe ne nadxibalú ora guniʼné ca binni de Nínive

8 Ora binadiaga rey que ni caníʼ Jonás, laaca bidxibi Dios ne guca arrepentir. Biásabe lu trono stibe, guleebe lari sicarú ni nácube que ne laaca gúcube lari chonga ni nacu ca binni guidxi que ne guribe «lu dé ludé» para gusihuínnibe cayuubaʼ ladxidoʼbe. De raqué, rey que ne «ca xpinni ni jma risaca» guleecaʼ ti ley ra na naquiiñeʼ guiaanaʼ guidubi guidxi que sin gó, casi maca cayuni ca binni guidxi que. Biʼniʼ mandarbe gacu ca binni que lari chonga, dede né ca maniʼ ni rapa binni ralidxi. * Ne rey que biiyaʼ dxandíʼ guizáʼ malu ca binni xquidxi ne nabé ridíndecaʼ. Zándaca ni racaláʼdxibe nga guʼyaʼ Dios modo maʼ bichaacabe ne guiaʼ laacabe, ngue runi nabe: «Tuu nga nanna pa zuchaa Dios [...] ne cadi guidxiichi para cadi guuti laanu yaʼ» (Jon. 3:6-9).

9. Xi raca nagana para chupa chonna binni ni ruundaʼ de historia guni crecaʼ, peru xiñee nánnanu cadi dxandíʼ ni runi crécabe.

9 Nuu binni ni ruundaʼ de historia raca nagana para laacaʼ guni crecaʼ nagueendaca guca arrepentir ca ninivita que. Peru chupa chonna de ca binni ni ruundaʼ de Biblia nacaʼ dxandíʼ biʼniʼ ca binni que zaqué, purtiʼ ca binni ni guleza ndaaniʼ ca guidxi ni guyuu dxiqué nabé nagueenda ruchaacaʼ xpiaʼcaʼ purtiʼ riníʼ íquecaʼ zazaacacaʼ xiixa pa qué gucaadiágacaʼ tuuxa. Intiica guiníʼcabe, nanna dxíchinu dxandíʼ guca arrepentir ca binni de Nínive, purtiʼ despué Jesucristu peʼ bizeeteʼ ni (biindaʼ Mateo 12:41). Ne nánnabe dxandíʼ ni caniʼbe, purtiʼ nuube guibáʼ ora bizaaca ni ne biiyabe guiráʼ ni biʼniʼ ca binni que (Juan 8:57, 58). Nga rusihuinni cadi naquiiñeʼ guiníʼ íquenu qué ziuu dxi guchaa binni neca nabé feu xpiaʼ. Ne cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu Jiobá si nga nanna xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ binni.

Rilaselaʼdxiʼ Dios binni ora runi juzgar

10, 11. 1) Xi biʼniʼ Jiobá ora biʼyaʼ guca arrepentir ca binni de Nínive. 2) Xiñee nánnanu jneza biʼniʼ juzgar Jiobá ca binni que.

10 Xi biʼniʼ Jiobá ora biʼyaʼ guca arrepentir ca binni de Nínive yaʼ. Jonás bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Ne Dios ni dxandíʼ biiyaʼ maʼ cadi cayúnicabe ca cosa malu ni bíʼnicabe que; ngue runi Dios ni dxandíʼ ca biuubaʼ ladxidóʼ pur guendananá ni guníʼ chigueeda luguiácabe que; ne qué ñuni diʼ ni guníʼ que» (Jon. 3:10).

11 Xiñee qué nusabanáʼ Jiobá ca binni de Nínive que yaʼ. Ñee cadi jneza biʼniʼ juzgarbe laacaʼ la? Coʼ, cadi zacá diʼ ni, purtiʼ Biblia na jnézapeʼ guiráʼ ni runi Jiobá (biindaʼ Deuteronomio 32:4). Ni bizaaca raríʼ nga bicueezabe xiana stibe. Biiyabe maʼ bichaa ca binni que, ngue runi bilaseláʼdxibe laacaʼ, biabe laacaʼ ne biiyabe maʼ cadi caquiiñeʼ gusabanabe laacaʼ.

12, 13. 1) Ximodo bisihuinni Jiobá naca ti Dios ni riene ne riaʼ binni. 2) Xiñee zanda guininu dxandíʼ ca diidxaʼ riguixhená ni guníʼ Jonás que.

12 Pur cani rusiidiʼ ca xaíque yuʼduʼ stale binni riníʼ ique naca Jiobá ti Dios ni qué riaʼ, naduxhuʼ ne malu. Peru cadi zacá diʼ ni, sínuque nácabe ti Dios ni riene binni ne riaʼ laacabe. Ante gusabanabe binni, ruseendabe ca xpínnibe para guiniʼcaʼ xi cá íquebe gúnibe, purtiʼ racaláʼdxibe gaca arrepentir ca binni malu ne guchaacaʼ xpiaʼcaʼ, casi biʼniʼ ca ninivita (Ezeq. 33:11). Ti dxi gúdxibe profeta Jeremías: «Ora tiica guiniéʼ ni chiguizaaca ti guidxi [...] para cueeʼ laa lugar stiʼ, gunedeʼyaʼ laa ne guniteluáʼ laa, ne guidxi ca gusaana ca cosa malu ni runi, naa laaca maʼ qué zedaniáʼ guendanagana ni guníʼ iqueʼ nusabaʼ luguiáʼ ni» (Jer. 18:7, 8).

Dios racalaʼdxiʼ gaca arrepentir ca binni malu ne guchaacaʼ xpiaʼcaʼ, cásica biʼniʼ ca ninivita

13 Yanna, ñee zanda guininu cadi dxandíʼ ca diidxaʼ riguixhená ni guníʼ Jonás que la? Coʼ, cadi zacá diʼ ni, sínuque guniʼbe cani para ganna ca ninivita que xi zazaacacaʼ pur guiráʼ guendaquéiquiiñeʼ ni huayúnicaʼ. Neca biaje riʼ bichaacabe, peru pa gúnirucabe ca cosa malu que la? zusabanáʼ Dios laacabe casi maca guníʼ Jonás. Ne ngapeʼ nga ni bizaacacabe despué (Sof. 2:13-15).

14. Ximodo biʼniʼ sentir Jonás ora bitiidilaʼdxiʼ Jiobá stonda ca binni de Nínive.

14 Yanna, ximodo biʼniʼ sentir Jonás ora biʼyaʼ qué nunitilú Dios ca binni que dxi cabézabe ñácani yaʼ. Biblia na: «Peru Jonás qué liica ñuulaʼdxiʼ ni biʼniʼ Jiobá que, ne nabé bidxiichibe» (Jon. 4:1). Dede bíʼnibe ti oración Dios ni jma nandxóʼ ra bisihuínnibe casi ora cayábibe laa cadi jneza ni cayuni. Profeta riʼ casi ora niniʼbe jma galán ñaanabe xquídxibe. Ne guniʼbe nánnacabe qué zuni castigar Jiobá Nínive, ne pur nga nabe bixooñelube ne guyebe Tarsis. De raqué gunábabe Dios guuti laabe, ne zacá bisihuínnibe jma galán gátibe que guibánibe (biindaʼ Jonás 4:2, 3).

15. 1) Xii nga ni bichiichi Jonás. 2) Ximodo gucané Jiobá profeta riʼ.

15 Peru xipeʼ nga ni cuchiichi Jonás. Qué zanda diʼ gánnanu xi guiráʼ guníʼ íquebe óraque, peru ni nánnanu nga guniʼbe nezalú ca binni guidxi que zanitilucaʼ. Ca binni de Nínive biʼniʼ crecaʼ ni guniʼbe que. Peru cumu caʼruʼ gusabanáʼ Dios ca binni que, ñee bidxíbibe pa ñuni búrlacabe laabe ne niníʼcabe cadi dxandíʼ nácabe profeta la? Qué gánnanu xipeʼ guníʼ íquebe, ni nánnanu nga qué ñéchebe pur guca arrepentir ca ninivita o pur bilaselaʼdxiʼ Jiobá laacaʼ. Lugar de ñéchebe, guníʼ íquebe xi guiníʼ binni de laabe, bidaabe xiana ne biabe laca laabe. Neca bíʼnibe zacá, biiyaʼ Jiobá nuu xiixa galán ndaaniʼ ladxidoʼbe. Ngue runi, lugar de nusabanáʼ laabe pur qué nusihuínnibe runi respetarbe laa, né diidxaʼ nadóʼ bicaa laabe guiníʼ íquebe ora gunabadiidxaʼ laabe: «Ñee nápaluʼ razón para guidxiichiluʼ la?» (Jon. 4:4). Ñee bicabi Jonás ni gunabadiidxaʼ Jiobá laa la? Qué rieeteʼ diʼ lu Biblia pa bíʼnibe ni.

16. Pora nga zándaca guininu cadi jneza runi Dios xiixa, ne xi rusihuinni ni bizaaca Jonás ca.

16 Zándaca chuʼ tu guiníʼ cadi jneza modo biʼniʼ Jonás, peru qué ridxagayaadinu xiñee biʼniʼ profeta riʼ zacá, purtiʼ binni guidxilayú stale biaje qué riene modo runi Jiobá xiixa. Casi nuu tu riníʼ ique ñanda nucueeza Dios xiixa desgracia, o nagueendaca nusabanabe tuuxa ni qué ñuni jneza, o riníʼ íquecaʼ xiñee candaabe para gunitilube binni malu. Peru ejemplu stiʼ Jonás rusihuinni ora riníʼ íquenu cadi jneza ni cayuni Dios la? laanu nga cadi jneza caníʼ íquenu.

Bisiidiʼ Jiobá laabe guilaseláʼdxibe

17, 18. 1) Xi biʼniʼ Jonás biree si de Nínive. 2) Xi biʼniʼ sentir Jonás pur lubáʼ xigabá que.

17 Nabé triste nuu Jonás ora biree de Nínive. Peru lugar de nibiguétabe xquídxibe, laga guyebe neza ra rindani Gubidxa, ti lugar ranuu stale dani, ra zanda gúʼyabe guidubi guidxi que. Raqué bicuibe ti ramada huiiniʼ ne cabézabe gúʼyabe xi guizaaca Nínive, purtiʼ zándaca nuurube gúʼyabe ora guinitilú guidxi que. ¡Qué liica riene hombre riʼ, njaʼ! Yanna, xi biʼniʼ Jiobá para gunda bisiidiʼ laabe guiabe binni yaʼ.

18 Ti gueelaʼ, biʼniʼ Dios ti milagru para gundani ti lubáʼ xigabá ranuu Jonás. Ora bibánibe, biiyabe sicarú bacaʼndaʼ ni naguu lubáʼ que, jma que bacaʼndaʼ stiʼ ramada huiiniʼ ni bicuibe que. Guizáʼ biéchebe ora bíʼyabe ni, zándaca guníʼ íquebe biʼniʼ Dios ni purtiʼ cayuulaʼdxiʼ ni cayúnibe. Peru ora biʼniʼ Jiobá milagru riʼ, cadi biʼniʼ ni para si chuʼ Jonás xaʼnaʼ bacaʼndaʼ ne gusaana de guidxiichi, sínuque ni nuube nga gusiidibe laa xiixa ne chindá ni ndaaniʼ ladxidóʼ. Ngue runi, bíʼnibe xcaadxi milagru. Biquiiñebe ti bicutiʼ para guniná lubáʼ que ne gucuiidxiʼ ni. Despué biseendabe «ti bi nabé nadipaʼ ni biasa neza ra rindani gubidxa», ne relatu ca na nabé bichiichi ni laabe «dede rideegube». Xi biʼniʼ sentir Jonás óraque yaʼ. Guyuube triste ne sti biaje ca gunábabe Dios guuti laabe (Jon. 4:6-8).

19, 20. Ximodo gucané Jiobá Jonás guiníʼ ique jneza.

19 Jiobá gunabadiidxaʼ laabe sti biaje pa nápabe razón para guidxiichibe pur bibidxi lubáʼ xigabá que. Peru Jonás qué ñaba yú ne guníʼ: «Napaʼ razón nga runi cadxiicheʼ, dede biaʼ qué gátesiaʼ». Peru yanna huaxa maʼ chigusiene chaahuiʼ Jiobá laabe xiñee cadi jneza modo caníʼ íquebe (Jon. 4:9).

Biquiiñeʼ Dios ti lubáʼ xigabá para gusiidiʼ Jonás guiaʼ binni

20 Para gacané Dios Jonás guiníʼ ique jneza, primé gúdxibe laa nuu triste purtiʼ bibidxi lubáʼ ni gundani ti gueelaʼ si ni cadi liica laa bidxiibaʼ ne bizee. Despué gunabadiidxabe laa: «Yanna naa, ñee cadi laaca naquiiñeʼ guiaʼyaʼ Nínive guidxi roʼbaʼ, ra nuu jma de ti gayuaa gande mil hombre ni qué gánnacaʼ gunáʼ nga nacaʼ ladu derechu ne gunáʼ nga nacaʼ ladu bigaʼ, ne ranuu stale maniʼ la?» (Jon. 4:10, 11). *

21. 1) Xi bisiidiʼ Jiobá Jonás ra biquiiñeʼ lubáʼ que. 2) Ximodo zanda gacané relatu stiʼ Jonás laanu.

21 Biquiiñeʼ Jiobá lubáʼ que para gusiidiʼ laabe ti cosa nabé risaca. Qué liica ñuni Jonás gastiʼ para biroobaʼ yaga huiiniʼ que. Peru Jiobá bidii guendanabani ca ninivita ne bidiibe laacaʼ ni caquiiñecaʼ para guibánicaʼ, cásica rúnibe né guiráʼ xixé ni nabani lu Guidxilayú. Xiñee bisisaca Jonás ti yaga huiiniʼ jma que xquendanabani 120,000 binni ne guiráʼ xixé maniʼ sticaʼ yaʼ. Purtiʼ bisihuínnibe riníʼ íquebe puru si para laabe. Nabé triste guyuube ora bibidxi lubáʼ que, ne biʼniʼ sentirbe zacá purtiʼ si maʼ que zaguuni bacaʼndaʼ laabe. Ne cumu racaláʼdxibe gusihuínnibe nápabe razón ne guihuinni dxandíʼ nácabe profeta la? ngue runi bidxiichibe xiñee qué ninitilú ca ninivita. Relatu stiʼ Jonás riʼ racané ni laanu guiduʼyaʼ chaahuinu ximodo nácanu. Dxandipeʼ la? guiranu nga naquiiñeʼ gúninu stipa para cadi guyúbinu puru si para laanu. ¡Nabé rudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ qué riree gana ora rusiidiʼ laanu gácanu casi laa ra guilaseláʼdxinu binni, guianu laacaʼ ne guizaaláʼdxinu laacaʼ!

22. 1) Xiñee nánnanu biziidiʼ Jonás guilaselaʼdxiʼ binni pur modo gucané Jiobá laa. 2) Xi zanda guizíʼdinu de relatu stiʼ Jonás.

22 Ñee biziidiʼ profeta riʼ pabiáʼ risaca nga guilaselaʼdxiʼ binni la? Qué gánnanu pa zacá gúcani, purtiʼ biluxe libru ni ziné lá Jonás ne qué rieeteʼ diʼ pa bicábibe ni gunabadiidxaʼ Jiobá laabe. Zándaca nuu binni ni ruundaʼ de historia riniʼcaʼ xiñee qué nicábibe guendarinabadiidxaʼ ca, peru dxandipeʼ la? libru stiʼ Jonás cusihuinni dxandíʼ bicábibe ni. Xiñee zanda guininu zacá ni yaʼ. Purtiʼ nuu caadxi cosa ni rusihuinni laabe bicaabe libru ca. Guxuíʼlunu maʼ bibiguetaʼ profeta riʼ xquidxi ne cucaa guiráʼ ni bizaaca. Zanda guxuíʼlunu maʼ huaniisibe, jma maʼ nuu xpiaanibe ne maʼ qué rudxiibabe laca laabe casi dxiqué, ne dede cacaaláʼdxibe ne cayuubaʼ ladxidoʼbe ora cucaabe guiráʼ ra bicheebe, ra qué nuzuubabe diidxaʼ, ra gucaláʼdxibe ñaca modo nabe ne ra qué ñabe binni. Rihuinni dxichi biziidiʼ Jonás guilaselaʼdxiʼ binni pur modo gucané Jiobá laa. Laanu yaʼ, ñee maʼ bizíʼdinu guilaseláʼdxinu binni la? (Biindaʼ Mateo 5:7.)

^ párrafo 6 Ndaaniʼ guidxi Samaria, capital stiʼ chii tribu ni gupa guidxi Israel, zándaca guleza 20,000 o 30,000 binni: nin 25% de ca binni nabeza ndaaniʼ guidxi Nínive. Dxiqué, Nínive nga guca guidxi jma naroʼbaʼ lu guidubi naca Guidxilayú.

^ párrafo 8 Zándaca guidxagayaanu ni biʼniʼ ca binni riʼ, peru nuuruʼ tu biʼniʼ zacá dxiqué. Heródoto, ti hombre de Grecia ni biʼndaʼ de historia, bicaa ni biʼniʼ ca persa que dxiqué. Laabe bicaabe riguu ca binni riʼ yuze sticaʼ lu ca costumbre ni nápacaʼ ora gatiʼ tuuxa general ni nabé nadxiicaʼ.

^ párrafo 20 Ora guníʼ Dios qué ganna ca binni que gunáʼ nga nacaʼ ladu derechu ne gunáʼ nga nacaʼ ladu bigaʼ, ni caniʼbe nga qué liica runibiáʼ ca binni que ca ley stibe.