Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 6

Bixhélebe ladxidoʼbe nezalú Jiobá

Bixhélebe ladxidoʼbe nezalú Jiobá

1, 2. 1) Xiñee cadi nayecheʼ nuu Ana ora caguixhe chaahuiʼ cani chiné. 2) Ximodo zanda gacané ejemplu stiʼ Ana laanu.

AQUE stale cosa naguu xaíque Ana. Cumu chebe sti guidxi la? ngue runi nuu xhiiñabe caguixhe chaahuibe guiráʼ ni chinebe, ne cayúnibe ni para cadi guicá íquebe ca guendanagana nápabe. Guiráʼ iza riné Elqaná, xheelabe, binnilidxi ndaaniʼ guidxi Siló, para chiguni adorarcaʼ Jiobá ndaaniʼ tabernáculo. Naquiiñeʼ chúʼcabe nayecheʼ ora maʼ zécabe, ne zacapeʼ nga racalaʼdxiʼ Jiobá guni sentírcabe (biindaʼ Deuteronomio 16:15). Nanna dxíchinu dede dxi nahuiiniʼ Ana nabé riuulaʼdxiʼ cheʼ lugar riʼ. Peru lu ca últimu iza riʼ maʼ bichaa stale cosa lu xquendanabánibe.

2 Dxandíʼ, Elqaná nadxii Ana, peru laaca nápabe sti xheelabe láʼ Peniná. Gunaa riʼ nisi ruyubi ximodo guchiichi Ana. Dede ribézapeʼ gunaa riʼ ganda dxi chécabe Siló cada iza para guniná ladxidoʼbe. Ximodo runi Peniná ni yaʼ. Ne ni jma naquiiñeʼ gánnanu nga ximodo racané fe stiʼ Ana laa para ganda guni huantar yuubaʼ que. Pa cadíʼdiluʼ xiixa guendanagana ni cayuniná lii ne pur laani maʼ cadi nabániluʼ nayecheʼ la? guizáʼ zacané ejemplu stiʼ Ana lii.

«Xiñee cuyuunaluʼ ne [...] xiñee naná nuu ladxidoʼloʼ»

3, 4. Xi chupa guendanagana bidxaagalú Ana, ne xiñee guca nagana para laabe gudxiilube cani.

3 Biblia ruzeeteʼ chupa guendanagana ni nabé cayuniná Ana. Primé guendanagana riʼ, zanda gúnibe xiixa para gudxiilube ni, peru stobi ca, qué liica zanda gúnibe gastiʼ para gaca chaahuiʼ. Primé guendanagana nápabe nga bichaganáʼ xheelabe sti gunaa ne naquiiñeʼ guni huantarbe gunaa riʼ purtiʼ guizáʼ nanalaʼdxiʼ laabe. Guiropa guendanagana nápabe nga qué zanda gápabe xiiñibe. Nabé runiná ndiʼ ladxidóʼ ti gunaa ni racalaʼdxiʼ gapa xiiñiʼ. Peru tiempu bibani Ana, jmaruʼ naroʼbaʼ yuubaʼ riuu ladxidóʼ ti gunaa ora qué randa rapa xiiñiʼ, purtiʼ zaniti lá familia stiʼ. Nga runi, ti gunaa ni qué ganda gapa xiiñiʼ la? nabé rusituícabe lú ne qué rusisácacabe laa.

4 Qué ñácapeʼ nagana para Ana ñuni huantar yuubaʼ que pa qué ñuu Peniná. Nga rusihuinni qué zanda diʼ guibani nin ti familia nayecheʼ ora napa binni chupa chonna xheelaʼ. Guiráʼ dxi nisi maʼ cadíndecaʼ, maʼ cadxiichicaʼ ne maʼ cuyúbicaʼ tiidicaʼ lú stobi. Ne cadi nagana para guiénenu xiñee zacá ni, purtiʼ cadi liica zeeda ni lu Ley ni gudixhe Dios para ca guendaxheelaʼ. Ndaaniʼ jardín ni guyuu Edén que, gudixhe Dios gapa binni ti xheelaʼ si (Gén. 2:24). Biblia ruzeeteʼ nabé triste bibani ca familia ra gupa binni chupa chonna xheelaʼ, ne ngapeʼ nga ni bizaaca ndaaniʼ familia stiʼ Elqaná.

5. Xiñee racalaʼdxiʼ Peniná guniná ladxidóʼ Ana, ne ximodo bíʼnibe ni.

5 Lu relatu riʼ rieeteʼ jma gunnaxhii Elqaná Ana. Ora ruzeeteʼ ca judíu de historia riʼ, riniʼcaʼ maʼ napa chupa chonna iza de bichaganabe Ana nga dxi bichaganabe Peniná. Qué gánnanu pa dxandíʼ ni riníʼ ca binni riʼ, ni nánnanu nga guizáʼ nanalaʼdxiʼ laabe, nga runi, riraruʼ ni runi para gusiuubaʼ ladxidoʼbe. Ruuyabe laabe casi ti binni risaca purtiʼ si nápabe xiiñibe. Décheca deche rápabe baʼduʼ, ne cada biaje gápabe ti baʼduʼ, jmaruʼ si ruchabe bi yánnibe. Lugar de ñabe Ana ne niguixhedxibe ladxidóʼ, laga jmaruʼ si raninabe laa, casi ora nusiaabe ra biruuguʼ. Biblia na ruchiichi Peniná laabe para si «chuʼbe triste» (1 Sam. 1:6). Laapebe ruyúbibe modo guninabe ladxidóʼ Ana, ne stale biaje bíʼnibe ni.

Nabé naná guyuu ladxidóʼ Ana purtiʼ qué gapa xiiñiʼ, ne nisi ruyubi Peniná ximodo guchiichi laabe

6, 7. 1) Neca biyubi Elqaná modo quixhedxí ladxidóʼ Ana, xi razón gupa Ana para cadi gabi xheelaʼ xi cazaaca. 2) Ñee cayuni castigar Dios Ana, ngue runi qué ñapa xiiñiʼ la? Bisiene ni guicábiluʼ. (Biiyaʼ ni cá ñee yaza.)

6 Ne guiráʼ iza, ora maʼ zécabe Siló ra nuu tabernáculo que, riuulaʼdxiʼ Peniná guchiichi ne guniná laabe. Ximodo rúnibe ni yaʼ. Cumu rudii Elqaná ofrenda Jiobá la? gudiisibe ni, rindaabe ni para gudiibe ti ndaa cada tobi de ca xiiñiʼ Peniná, «guiráʼ ca xiiñiʼ cásica hombre ne gunaa». Peru Ana, gunaa ni jma nadxiibe, ricaa ti ndaa ni jma risaca. Óraca nga rusietenlaʼdxiʼ Peniná, gunaa celosa riʼ laabe qué gápabe xiiñibe. Cumu naná ca diidxaʼ ni riníʼ Peniná la? rusiguunabe xhuncu Ana dede maʼ qué rindaana. Bidii Elqaná cuenta pabiáʼ naná modo nuu Ana, xheelaʼ, ne qué naʼ gó, ngue runi, para quixhedxí ladxidoʼbe rabi laabe: «Ana, xiñee cuyuunaluʼ ne xiñee cadi cayoloʼ, ne xiñee naná nuu ladxidoʼloʼ pue. Ñee cadi jma risacaʼ para lii que ñápaluʼ chii xiiñiluʼ la?» (1 Sam. 1:4-8).

7 Ti cosa galán biʼniʼ Elqaná nga bidii cuenta nuube triste pur qué ganda gápabe xiiñibe, ne nabé rusisaca Ana guiráʼ ni runi xheelaʼ para gusihuinni pabiáʼ nadxii laabe. * Peru lu relatu riʼ qué rieeteʼ pa guníʼ Elqaná guiráʼ cosa feu ni biʼniʼ Peniná, ne laaca qué rieeteʼ pa gudxi Ana laabe modo runiná gunaa que laa. Zándaca guníʼ ique Ana jmaruʼ si nagana zabánicaʼ pa gabi ni xheelaʼ. Ñee zanda guni Elqaná xiixa para guni chaahuiʼ guendanagana que la? Ne pa ñabi Ana ni xheelaʼ, jmaruʼ si ñaca nanalaʼdxiʼ Peniná laabe ne ngueca ñuni ca xiiñiʼ ne ca binni runi xhiiñaʼ. Pa niniʼbe xi cazaacabe la? jmaruʼ si ñúnicabe menu laabe ne ñuni sentirbe stúbibe ndaaniʼ lídxibe.

Gunabaʼ Ana quixhedxí Jiobá ladxidóʼ ora gupa guendanagana ndaaniʼ lidxi

8. Ora gúnicabe laanu xiixa ni cadi jneza, xiñee ratadxí ladxidoʼno gánnanu zuni Dios ni jneza.

8 Qué gánnanu pa gunna Elqaná guiráʼ cosa feu ni runi Peniná Ana, peru ni nánnanu nga biiyaʼ Jiobá guiráʼ ni runi gunaa que laabe. Ne ora ruzeeteʼ Biblia ni bizaaca Ana riʼ, rusietenaláʼdxini laanu ruuyaʼ Jiobá guiráʼ ni runi binni. Nga runi, ca binni ni runi xiixa ni ruluíʼ jneza para si guninacaʼ stobi, naquiiñeʼ chuʼcaʼ cuidadu, purtiʼ zándaca cayúnicaʼ ni pur envidia ne pur nanaláʼdxicaʼ sti binni. Peru ca binni nachaʼhuiʼ ne nayá ladxidóʼ, casi Ana, zanda gatadxí ladxidoʼcaʼ ora guietenaláʼdxicaʼ zadxiña dxi guni chaahuiʼ Dios guiráʼ cosa ni cadi cayaca jneza (biindaʼ Deuteronomio 32: 4). Ne zándaca nanna Ana zuni chaahuiʼ Jiobá ca guendanagana stiʼ, ngue runi, gunábabe Jiobá gacané laabe.

«Maʼ qué liica nihuinni [...] pa nuube xizaa»

9. Xi rizíʼdinu de Ana ora guyé Siló, neca nanna xi guiráʼ zuni Peniná laa.

9 Cásica guiráʼ iza, siadoʼroʼ biasa familia riʼ para quixhe chaahuiʼ guiráʼ ni chiné. Guirácabe nuu xhiiñacabe, dede né cani jma nahuiiniʼ. Para chindácabe Siló, zazácabe jma de 30 kilómetru lade ca dani stiʼ Efraín. * Zandaacabe ti dxi o chupa gubidxa para chindácabe. Maʼ nanna Ana xi guiráʼ zuni Peniná laa, peru neca zacá, riné binnilidxi. Ejemplu stiʼ Ana riʼ rusiidiʼ ni laanu ti cosa nabé risaca: qué chuʼ dxi gusaanaʼ de guni adorarnu Jiobá pur xiixa ni guni xcaadxi binni laanu. Pa gudiʼnu lugar cueecabe gana laanu la? qué zacaanu ca ndaayaʼ ni zacané laanu gudxíʼlunu guendanagana stinu.

10, 11. 1) Xiñee guyé Ana ra nuu tabernáculo stiʼ Jiobá cásipeʼ biluxe gudó. 2) Ximodo bixheleʼ Ana ladxidóʼ nezalú Jiobá.

10 Despué de guzá Elqaná ne binnilidxi guidubi dxi lu ti neza ra nabé nuu curva, málasi de zitu biiyacabe maʼ rihuinni Siló. Guidxi riʼ nuuni lu ti dani huiiniʼ, ne riaanani lade xcaadxi dani jma nasoo. Laga zidxíñacabe guidxi que, caníʼ ique Ana xipeʼ gabi Jiobá ora guni orarbe laa. Yendásicabe raqué, gurícabe para gócabe gueta. Peru cásipeʼ biluxe gudó Ana, biree zeʼ ra nuu tabernáculo stiʼ Jiobá. Ra puertaʼ que zuba Elí, ni naca sacerdote gola. Zándaca qué liica ñuuyaʼ Ana laabe, purtiʼ ziníʼ ique xi gabi Jiobá. Ora guyuube ndaaniʼ lidxi Jiobá, nánnabe zucaadiaga laabe. Neca guirutiʼ qué ganda guiene pabiáʼ naná modo nuube, peru Bixhózebe ni nuu guibáʼ nanna xi yuubaʼ nuu ladxidoʼbe. Guizáʼ cayuubaʼ ladxidoʼbe dede qué ganda gucueezabe laabe ne bizulú cayuunabe.

11 Dede cacaaláʼdxibe, caníʼnebe Jiobá ndaaniʼ ladxidoʼbe. Cayacaditi guidiruaabe laga caníʼ íquebe xi diidxaʼ iquiiñebe para gábibe Jiobá pabiáʼ naná nuu ladxidoʼbe. Xadxí guníʼnebe Bixhózebe ni nuu guibáʼ, ne gúdxibe laa guiráʼ ni cayuniná laabe. Peru cadi gunábasibe Jiobá gudii laabe ti xiiñibe. Cadi cá ique si Ana xi zanda gudii Dios laa, sínuque laaca cá íquebe xi zanda gudiibe Dios. Ngue runi, gúdxibe Dios pa gudii laabe ti xiiñibe hombre, zudiibe laa hombrehuiiniʼ que para guni xhiiñaʼ biaʼ dxi guibani (1 Sam. 1:9-11).

12. Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Ana laanu de modo naquiiñeʼ guni orarnu Dios.

12 Ejemplu stiʼ Ana rusiidini laanu ximodo racalaʼdxiʼ Dios guni orarnu laa. Né diidxaʼ nadóʼ cayabi Jiobá laanu guinínenu laa de guidubi ladxidoʼno, ne gábinu laa guiráʼ ni cayuniná laanu, cásica riniʼné ti xcuidihuiiniʼ bixhoze ora nanna nadxii laabe (biindaʼ Salmo 62:8 ne 1 Tesalonicenses 5:17). Biquiiñeʼ Dios apóstol Pedru para gucaa modo naquiiñeʼ guni orarnu ne nabé riguixhedxí ca diidxaʼ riʼ ladxidoʼno, laabe bicaabe: «Cadi chuʼ tu xizaa, sínuque laquixhe irá ni lu ná [Dios], purti laabe cayapa be laatu» (1 Ped. 5:7).

13, 14. 1) Xi guníʼ ique Elí ora biʼyaʼ Ana, ne xiñee. 2) Xi ejemplu bisaana Ana pur modo bicábibe Elí.

13 Triste guininu ni, peru stale biaje qué riénenu ni cazaaca binni casi riene Jiobá laacaʼ. Ngapeʼ nga ni bizaaca Ana. Laga cayuni orarbe, daʼ nisa lube, málasi guníʼ tuuxa. Tuu ndiʼ guníʼ yaʼ. Guca si ni Elí, sacerdote gola que. Laa cayuuyaʼ xi cayúnibe ne na rabi laabe: «Padxí nga maʼ gusaana de saluʼ casi rizá ti binnigüeʼ pue. Bisaana vinu ca». Biiyaʼ Elí modo cayacaditi guidiruaa Ana, modo cacaalaʼdxiʼ ne modo cayacaditi. Peru lugar de ninabadiidxaʼ laabe xi cayácabe, laga guníʼ ique naxúdxibe (1 Sam. 1:12-14).

14 ¡Nanna pabiáʼ bininá ca diidxaʼ guníʼ Elí que ladxidóʼ Ana yaʼ! Ne bíʼnibe ni órapeʼ jma triste nuu Ana. Ne hombre peʼ ni gudxi laabe nácabe ti binnigüeʼ nga Elí, sacerdote gola que. Neca zaqué, bisihuinni Ana napa fe, ne zacá bisaana sti ejemplu galán para laanu. Qué nusaanabe de ñuni adorarbe Jiobá pur ni biʼniʼ hombre que laabe. Bicábibe Elí né respetu ne bisiénebe laa xi cazaacabe. Zándaca dede catuilú Elí ora gudxi laabe né diidxaʼ nadóʼ: «Guyé dxi laʼdxiʼ, ne Dios stiʼ Israel gudii lii ni gunabuʼ laa» (1 Sam. 1:15-17).

15, 16. 1) Ximodo biʼniʼ sentir Ana despué de bixheleʼ ladxidóʼ nezalú Jiobá ne biʼniʼ adorarbe laa ndaaniʼ tabernáculo que. 2) Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Ana ora nuunu triste.

15 Yanna, ximodo biʼniʼ sentir Ana despué de bixheleʼ ladxidóʼ nezalú Jiobá ne biʼniʼ adorarbe laa ndaaniʼ tabernáculo que yaʼ. Relatu riʼ na: «Bireebe zebe ne bizulú gudobe ne maʼ qué liica nihuinni lube pa nuube xizaa» (1 Sam. 1:18). Sti Biblia rutiixhi ca diidxaʼ ca sicaríʼ: «Maʼ qué liica nihuinni lube pa nuube triste» (Diego Ascunce). Dede nasisi biʼniʼ sentir Ana óraque, purtiʼ casi ora nudxiibabe ni nuabe que xayanni Bixhózebe ni nuu guibáʼ, purtiʼ laa jma nadipaʼ que laabe (biindaʼ Salmo 55:22). Ñee nuu xiixa guendanagana ni qué zanda guni chaahuiʼ Jiobá la? ¡Qué huayuu dxi ne qué ziuu dxi chuʼ xiixa ni qué zanda guni chaahuibe!

16 Ora nuu xiixa ni cayuniná laanu o naguu laanu triste, galán chinándanu ejemplu stiʼ Ana ne guxhélenu ladxidoʼno nezalú Jiobá ora guni orarnu, purtiʼ Biblia na laabe nga «ni rucaadiaga oración» (Sal. 65:2). Pa guni orarnu Dios de guidubi ladxidoʼno, maʼ qué ziuʼnu triste purtiʼ Biblia na: «Zaguixhe dxí [Dios] ladxidóʼ to dede iruti zanda guiene ximodo ni» (Filip. 4:6, 7).

«Gastiʼ ti guié casi Dios stinu»

17, 18. 1) Ximodo bisihuinni Elqaná biaʼsi ni bidii stiidxaʼ Ana. 2) Padxí bidii Peniná cuenta maʼ qué runiná cani rúnibe que Ana.

17 Sti dxi que, siadóʼ roʼ, bibiguetaʼ Ana ne Elqaná ndaaniʼ tabernáculo. Nanna dxíchinu gúdxibe xheelabe ni gunábabe Jiobá ne ni bidii stiidxabe zúnibe, purtiʼ Ley ni bidii Jiobá Moisés que na: pa gudii stiidxaʼ ti gunaa guni xiixa ne qué gabi ni xheelaʼ ante la? zanda guchiá xheelabe ni pa qué chuulaʼdxiʼ ni (Núm. 30:10-15). Peru hombre chaʼhuiʼ riʼ qué ñuni ni, sínuque laa ne Ana, biʼniʼ adorarcaʼ Jiobá ndaaniʼ tabernáculo stiʼ ante guibiguétacaʼ ralídxicaʼ.

18 Padxí bidii Peniná cuenta maʼ qué runiná cani rúnibe que Ana yaʼ. Relatu riʼ cadi cayabi diʼ laanu padxí gúcani, peru ca diidxaʼ «qué liica nihuinni lube pa nuube xizaa» rusihuínnicani maʼ qué ñuuruʼ Ana triste dede dxiqué. Qué nindaa bidii Peniná cuenta maʼ qué runiná guiráʼ cani rúnibe que Ana. Ne maʼ qué nuzeeteruʼ Biblia de Peniná.

19. Xi ndaayaʼ gucuaa Ana, ne ximodo bisihuínnibe nánnabe tu bidii ni laabe.

19 Ra zidiʼdiʼ dxi jma ziyatadxí ladxidóʼ Ana. Chupa chonna beeu despué, bidiibe cuenta de ti cosa ni guizáʼ bisiecheʼ laabe: ¡nacaxiiñibe! Qué ñaandaʼ laabe pur Bixhózebe ni nuu guibáʼ nga nápabe ndaayaʼ sicarú riʼ. Ora gule xiiñibe, gulee laabe laa Samuel, ni riníʼ «Lá Dios», ne ora gudíxhebe lá baʼduhuiiniʼ riʼ caníʼ íquebe naquiiñeʼ gucaa binni ridxi Jiobá para gacané laa, cásica bíʼnibe. Ne xhonna iza despué maʼ que ninebe xheelabe ne xfamíliabe Siló, sínuque biaananebe baʼduhuiiniʼ que yoo dede dxi biree niidxi ruaa. Laga cabézabe la? cayuube listu ti ganda gápabe stipa ora guidxiña dxi guixélebe de xiiñibe ni nadxiibe.

20. Ximodo biʼniʼ Ana ne Elqaná ni bidii stiidxacaʼ Jiobá.

20 Yanna, maʼ bidxiña dxi guixeleʼ Ana de xiiñiʼ. Nánnabe qué ziaadxaʼ gastiʼ xiiñibe ora maʼ nuu Siló, ne zándaca zapa ca gunaa ni runi dxiiñaʼ raqué baʼduhuiiniʼ que. Peru neca zaqué, nahuiiniruʼ xiiñibe. Cadi dxandíʼ guiráʼ gunaa nga riuubaʼ ladxidóʼ guixeleʼ de xiiñiʼ la? Neca zacá, Ana ne xheelaʼ yesaanacaʼ xiiñicaʼ ralidxi Dios, ne bíʼnicaʼ ni de guidubi ladxidoʼcaʼ. Primé la? bidiicabe ti ofrenda ndaaniʼ lidxi Dios, despué yesaanacabe Samuel ra nuu Elí, ne gúdxicabe laa maca bidii stiidxaʼ Ana chupa chonna iza ante gudii xiiñiʼ para guni xhiiñaʼ Dios.

Beeda gaca Ana ti ndaayaʼ naroʼbaʼ para Samuel

21. Ximodo bisihuinni Ana pabiáʼ naguidxi fe stiʼ. (Laaca zanda gúʼyaluʼ cuadru ra na:  «Chupa oración ni qué ziuu dxi guiaandaʼ».)

21 De raqué biʼniʼ Ana ti oración, ne guyuulaʼdxiʼ Dios ni, ngue runi biiyaʼ galán guicá ni lu Stiidxaʼ. Cada diidxaʼ ni zeeda lu 1 Samuel 2:1-10 rusihuínnicani pabiáʼ naguidxi fe stiʼ gunaa riʼ. Lu oración ni bíʼnibe, bisisácabe Jiobá pur modo riquiiñeʼ poder stiʼ para guni stale cosa, ne bisiénebe gástiruʼ stobi casi Jiobá, purtiʼ rindeteʼ cani rudxiibaʼ laca laa, riguu ndaayaʼ ca binni ni cayacaná, runitilú binni ne dede rulá tuuxa de lu náʼ guendaguti. Laaca rusisácabe Jiobá purtiʼ naca ti Dios nandxóʼ, runi ni jneza ne qué rusaana cani runi ni na. Ngue runi, gunda guníʼ Ana: «Gastiʼ ti guié casi Dios stinu». Racá rihuinni naca Jiobá ti Dios ni zanda guni crenu de guidubi ladxidoʼno. Laabe zápabe ne zacanebe ca binni ni napa guendanagana o ni cayuniná stobi laa.

22, 23. 1) Xiñee nanna dxíchinu gunna Samuel nadxii jñaa ne bixhoze laa. 2) Xiruʼ ndaayaʼ bidii Jiobá Ana.

22 Nabé naroʼbaʼ ndaayaʼ gupa Samuel, purtiʼ nabé naguidxi fe gupa jñaabe Jiobá. Nécapeʼ nabé bibánabe jñaabe ra ziniisibe, qué ñuu dxi niníʼ íquebe maʼ bisiaandacabe laabe. Guiráʼ iza rié jñaabe Siló ne riné ti lari ni qué gapa manga para laabe ne iquiiñebe ni ora gúnibe dxiiñaʼ ndaaniʼ tabernáculo que. Cada puntada ni gucaa jñaabe lu lari que rusihuinni pabiáʼ nadxii laabe (biindaʼ 1 Samuel 2:19). Bixuiʼlú cayuuyaluʼ Ana cugacu lari nacubi riʼ xiiñihuiiniʼ, cayuuyabe guiaana ni laa biaʼsi ne dede ruxidxihuiinibe ruuyadxibe laa ne cayábibe laa caadxi diidxaʼ sicarú para cuʼbe gana laa. ¡Guizáʼ naroʼbaʼ ndaayaʼ napa Samuel purtiʼ guizáʼ nadxii jñaa laa! Ne ora guiniisibe laaca zácabe ti ndaayaʼ para jñaabe, bixhózebe ne guiráʼ binni de Israel.

23 Gucuaaruʼ Ana stale ndaayaʼ. Gucané Dios laabe para gúpabe xcaayuʼ xiiñiʼ Elqaná (1 Sam. 2:21). Ne ra zidiʼdiʼ iza jma gaxha guyuube de Jiobá, Bixhózebe ni nuu guibáʼ. Ne zanda guininu nga nga ndaayaʼ jma naroʼbaʼ gúpabe. Laanu laaca zacaanu stale ndaayaʼ pa chinándanu ejemplu stiʼ Ana, gunaa ni nabé bizuubaʼ stiidxaʼ Dios riʼ.

^ párrafo 7 Neca ruzeeteʼ Biblia «biseeguʼ Jiobá matriz» stiʼ Ana, gastiʼ razón ni gusihuinni cadxiichiné Jiobá gunaa ni ruzuubaʼ diidxaʼ ne qué nudxiibaʼ laca laa riʼ (1 Sam. 1:5). Nuu biaje rieeteʼ lu Biblia casi ora biʼniʼ Dios xiixa cosa ni cadi jneza, peru cadi zacá diʼ ni, sínuque bidiibe lugar guizaaca ni ti tiempu si.

^ párrafo 9 Para ganda gánnanu pabiáʼ nga guzácabe la? galán gánnanu zándaca Ramá, xquidxi Elqaná, ngaca nga Arimatea, ni binibiáʼcabe dxi bibani Jesús.