Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TAUTURU NO TE UTUAFARE | NO TE METUA

A haapii i te tamarii ia faaite i te faaoromai

A haapii i te tamarii ia faaite i te faaoromai

TE FIFI

E au aita ta oe tamarii e ono matahiti i ite nafea ia faaite i te faaoromai. Ia ite oia hoê mea ta ˈna e hinaaro, ia noaa mai te reira i tera iho â taime! Aore ra e tutuô noa ia riri oia. E uiui paha oe, ‘Mai tera iho â anei te huru o te tamarii? E taui anei ia paari oia aore ra titauhia anei ia haapii atu nafea ia faaite i te faaoromai?’ a

TE TIA IA ITE

Aita te taata e faaitoitohia ra ia faaite i te faaoromai. Ua papai te taote David Walsh, “i teie mahana, e faaroo noa te feia paari e tamarii i te poroi e rave anaˈe i ta tatou e hinaaro. Mai roto mai te feia manaˈo maitai e horoa i te aˈoraa no te tauturu i te taata e tae atu i tei na reira noa no te moni, e faaroo-noa-hia te poroi e faatupu anaˈe i to tatou hinaaro.” b

Mea faufaa ia haapii oioi ia faaite i te faaoromai. I roto i te tahi titorotororaa maoro, ua opere te feia hiˈopoa i te tahi pǔpǔ tamarii e maha matahiti hoê monamona. Ua parauhia ˈtu, e nehenehe ratou e amu i tera monamona i tera iho â taime aore ra e tiai maa taime ia horoahia ˈtu te tahi atu monamona no to ratou faaiteraa i te faaoromai. I muri aˈe, i te tau i noaa mai ai ta ratou parau tuite i te haapiiraa teitei, ua riro mai te mau tamarii i faaite i te faaoromai i te maharaa o to ratou matahiti ei feia maitai aˈe i te tahi atu mau tamarii. E tena i te pae o to ratou huru, haerea i nia i te taata e te haapiiraa.

Mea ino mau ia ore ia haapii ia faaite i te faaoromai. Te manaˈo nei te mau aivanaa e nehenehe te tereraa o te roro o te tamarii e haafifihia na roto i te mau ohipa e tupu i roto i to ˈna oraraa. Te faataa ra taote Dan Kindlon: “Ia faatiatia-noa-hia te hinaaro o ta tatou tamarii, ia ore tatou e haapii ia ˈna ia tiai i te taime faataahia no ˈna, ia rave i te mea maitai no te fanaˈo i te tahi taoˈa e ia patoi i te faahemaraa, eita te mau uaua uira o te roro o te tauturu ia faaite i te huru maitai e haa maite.” c

EAHA TE RAVE?

A horoa i te hiˈoraa. Te faaite atoa ra anei oe i te faaoromai? Te ite ra anei to tamarii ia oe ia riri ia mau te tereraa pereoo, ia faaô no te tae oioi i te vahi aufauraa i te fare toa aore ra ia tâpû i te parau a vetahi ê? Ua papai taote Kindlon, “te ravea maitai roa ˈˈe no te tauturu i te tamarii ia faaite i te faaoromai, o te horoaraa i te hiˈoraa.”—Aratairaa Bibilia: Roma 12:9.

A haapii i to tamarii ia feruri na mua. Ia au i to ˈna matahiti, a tauturu i to tamarii ia feruri i te mau maitai ia ore ia faatia noa i to ˈna hinaaro e te mau faahopearaa ia na reirahia. Ia riri to tamarii no te mea ua haamauiuihia o ˈna, a tauturu ia ˈna ia feruri maa taime e ia uiui: ‘E maitai anei te noaa mai i te tahoo aore ra e mauiui? Te vai ra anei te tahi atu ravea no te faaafaro i te fifi? Peneiaˈe ma te taio tae roa ˈtu ahuru ia mǎrû mai oia. Aore ra, mea tano anei ia haere?’—Aratairaa Bibilia: Galatia 6:7.

A faaitoito. A haapopou i ta oe tamarii ia faaite oia i te faaoromai. Ia taa o ˈna, e ere iho â i te mea ohie noa ia tuu i te hiti i to ˈna mau hinaaro. A na reira ˈi râ, o ˈna tei riro ei aito! Te na ô ra te Bibilia: “Mai te oire aua ore e te parari ra, oia atoa te taata aore i aˈo i to ˈna iho aau.” (Maseli 25:28) Area, “tei ore e ru i te riri ra e maitai rahi to ˈna i to te feia puai.”—Maseli 16:32.

A faaineine. A rave i te tahi mau hautiraa piihia “Ahiri oe, eaha ta oe e rave?” Aore ra “Faaotiraa maitai e Faaotiraa ino” e te vai ra ˈtu â. A aparau eaha paha te mau tupuraa ta ˈna e nehenehe e farerei e a hauti roa no te faaite eaha te tia ia rave. A hamani i te tahi mau tareta e faaohipahia no te haapapu eaha te haerea maitai aore ra ino. A feruri nafea to tamarii ia anaanatae i te reira. Peneiaˈe ma te faaohipa i te pepe hauti, te hohoˈa papai aore ra te tahi atu ravea auhia e te tamarii. Te mea faufaa, ia haapii e ia tauturu oe i to tamarii ia ite mea maitai aˈe ia faaite i te faaoromai i te faatupu oioi i to ˈna hinaaro.—Aratairaa Bibilia: Maseli 29:11.

A faaoromai. Te na ô ra te Bibilia, “ua mau roa te maamaa i roto i te aau o te tamarii.” (Maseli 22:15) Eiaha ïa e manaˈo e faaite oioi to tamarii i te faaoromai. Ua papaihia i roto i te buka A haapii maitai i to tamarii (Beretane), “e titauhia te taime ia haere mǎrû noa o ˈna i mua, e hape atoa e e maitai roa mai.” E hoona râ te mau tutavaraa. Te parau-atoa-hia ra i roto i tera buka, “mea ohie aˈe no te tamarii i faaite i te faaoromai i te haapae i te raau taero i te ahuru ma piti matahiti aore ra i te taoto i te taata i te ahuru ma maha matahiti.”

a E tano te mau aratairaa e hiˈopoahia i roto i teie tumu parau no te tamaroa e tamahine.

b No roto mai i te buka No: Why Kids—of All Ages—Need to Hear It and Ways Parents Can Say It.

c No roto mai i te buka Too Much of a Good Thing—Raising Children of Character in an Indulgent Age.