HAAPIIRAA 3
Nafea ia faatupu i te feruriraa maitai i mua i te fifi?
EAHA TE AURAA?
Eita te taata feruriraa maitai e haaparuparu i mua i te fifi, e huti mai râ o ˈna i te haapiiraa na roto i te tupuraa ta ˈna i faaruru. Ei hiˈoraa, eita te hoê tamarii e nehenehe e haapii i te haere ma te ore e topa. Eita atoa oia e nehenehe e ite i te oraraa ma te ore e faaruru i te tupuraa fifi.
NO TE AHA MEA FAUFAA?
E haaparuparu vetahi tamarii ia hape ratou, ia roohia ratou i te fifi aore ra ia aˈohia ratou. Te tahi atu, e taora roa ïa i te tauera! Mea titauhia râ ia taa ia ratou i teie mau manaˈo faufaa:
-
E hape iho â tatou i te tahi taime.—Iakobo 3:2.
-
E roohia tatou pauroa i te tupuraa manaˈo-ore-hia.—Koheleta 9:11.
-
Mea faufaa roa te aˈo no te haapii.—Maseli 9:9.
E tauturu te feruriraa maitai i te tamarii ia faaruru maitai aˈe i te mau fifi o te oraraa.
NAFEA IA HAAPII I TE TAMARII?
Ua hape anaˈe te tamarii.
ARATAIRAA BIBILIA: “E nehenehe . . . te taata parau-tia e topa e hitu taime, e e tia faahou mai oia.”—Maseli 24:16.
A tauturu i ta outou tamarii ia feruri i te tupuraa ta ˈna e farerei ra. Ei hiˈoraa, eaha ta ˈna i rave i ore ai oia i manuïa i te tahi hiˈopoaraa i te fare haapiiraa. Ua haaparuparu paha oia ma te manaˈo, ‘Aita e ohipa maitai ta ˈu!’
No te haapii atu ia faatupu i te feruriraa maitai, a tauturu i ta outou tamarii ia feruri i te tahi ravea no te haamaitai mai. Ma te na reira, e feruri oia i te fifi e eita ïa e faahapa ia ˈna iho.
I te hoê â taime, eiaha na oe e faaafaro i te fifi o te tamarii. A tauturu râ ia ˈna nafea ia faaafaro i to ˈna iho fifi. No te hiˈopoaraa ta ˈna i ore i manuïa, e ani paha outou ia ˈna: “Eaha ta oe e nehenehe e rave no te haamaitai i to oe ite?”
Ua roo-anaˈe-hia te tamarii i te ati.
ARATAIRAA BIBILIA: “Aita . . . outou i ite mai te aha to outou oraraa ananahi.”—Iakobo 4:14.
Mea papu ore te oraraa. E nehenehe te taoˈa rahi e vevehia ananahi, te taata oraora maitai e maˈihia. Te na ô ra te Bibilia: “Eita te taata vitiviti e upootia noa i te hororaa, te taata puai i te aroraa, . . . no te mea e roohia ratou pauroa i te taime e te tupuraa manaˈo-ore-hia.”—Koheleta 9:11.
Ei metua, e rave iho â outou i te faanahoraa no te paruru i ta outou tamarii i te ati. Tera râ, eita outou e nehenehe e paruru ia ˈna i te mau fifi atoa o te oraraa.
Aita paha ta outou tamarii i tae atura i te faito matahiti e ere ai o ˈna i te ohipa aore ra e fifi ai o ˈna i te pae faufaa. Noa ˈtu râ, e nehenehe outou e tauturu ia ˈna ia faaoromai i te tahi atu mau fifi. Ei hiˈoraa, ia taui te tahi o to ˈna mau hoa i te vahi faaearaa aore ra ia pohe te hoê mero utuafare. a
Ia faaitoito te tahi i ta outou tamarii ia haamaitai mai.
ARATAIRAA BIBILIA: “A faaroo i te aˈoraa . . . ia noaa mai ia oe te paari a muri aˈe.”—Maseli 19:20.
Ia parau te tahi taata i ta outou tamarii ia haamaitai mai i roto i te tahi tuhaa, ta ˈna fa, e ere i te haamauiuiraa, o te tautururaa râ i te tamarii ia rave i te mau tauiraa e titauhia.
Ia haapiihia te tamarii ia farii i te aˈoraa, e maitaihia te metua e te tamarii. Te na ô ra te tahi metua tane o John te iˈoa: “Mai te peu eita te tamarii e aˈohia no ta ratou mau hape, eita ratou e huti mai i te haapiiraa. Ia farerei ratou i te tahi atu mau fifi i roto i te oraraa, e na muri hanoa ˈtu te metua no te faaafaro i to ratou mau fifi. E ere roa ˈtu ïa i te oraraa oaoa no te metua e no te tamarii atoa.”
E nafea ia tauturu i ta outou tamarii ia farii i te aˈoraa? Ia aˈohia ta outou tamarii i te fare haapiiraa anei aore ra i te tahi atu vahi, eiaha e parau oioi aita te aˈoraa i tano. A haaferuri râ i te tamarii na roto i teie mau uiraa:
-
“I to oe manaˈo, no te aha teie taata i aˈo ai ia oe?”
-
“E nafea oe ia taui?”
-
“Ia farerei faahou oe i te hoê â tupuraa, eaha ta oe e rave?”
A haamanaˈo, e tauturu te aˈo i ta outou tamarii i teie nei â, e a muri aˈe atoa ia paari mai oia.
a A hiˈo i te tumu parau “E uiraa ta to tamarii no nia i te pohe” i roto i te A ara mai na! Mati 2015.