HAAPIIRAA 2
Nafea ia faatupu i te haehaa?
EAHA TE AURAA?
Te feia haehaa, mea faatura ïa i te taata. E ere ratou i te mea teoteo e eita atoa e titau ia haafaufaahia ratou e vetahi ê. E tâuˈa râ ratou i te taata e e ineine atoa i te farii i te haapiiraa no ǒ mai ia vetahi ê.
I te tahi taime, e manaˈohia mea paruparu te taata haehaa. Mea hape râ! E tauturu hoi te haehaa i te taata ia farii i ta ratou hape e i to ratou mau otia.
NO TE AHA MEA FAUFAA?
-
Mea faufaa te haehaa no te faahoa i te taata. Te na ô ra te tahi buka: “Mea au na te taata i te feia haehaa, mea ohie hoi no ratou ia faahoa i te mau huru taata atoa.”—The Narcissism Epidemic.
-
Mea faufaa te haehaa no ta outou tamarii. Ma te haapii i ta outou tamarii ia faatupu i te haehaa, e tauturu te reira ia ˈna i teie nei â e a muri aˈe, peneiaˈe i te taime e imi ai o ˈna i te ohipa. Ua papai te taote Leonard Sax: “Te taurearea o te tiaturi mea faufaa roa o ˈna e aita to ˈna e paruparu, eita ta ˈna tihepuraa ohipa e tupu maite. Te taurearea râ o te tâuˈa maitai i ta te taata tihepu e parau, pinepine e noaa ta ˈna ohipa.” a
NAFEA IA HAAPII I TE TAMARII?
A tauturu atu ia faatupu i te manaˈo tano no nia ia ˈna.
ARATAIRAA BIBILIA: “Ia manaˈo . . . te tahi e mea faufaa oia e aita nei hoi, te haavare ra o ˈna ia ˈna iho.”—Galatia 6:3.
-
Eiaha e haamoemoeâ i te tamarii. E nehenehe te reira e tupu ia faahiti outou i te mau parau mai teie te huru: “E nehenehe te mau mea atoa ta oe e hinaaro e tupu!” aore ra “Mai te peu e hinaaro oe, e tia iho â ia oe!” E ere râ hoi mai te reira i roto i te oraraa. Mea maitai aˈe ia haapii i ta outou tamarii ia haamau i te fa e raea ia ˈna e ia tutava i te faatupu i te reira.
-
A haapopou noa mai te peu ua tano. Eita tatou e tauturu i te tamarii ia faatupu i te haehaa ia tamau noa tatou i te parau mea faahiahia o ˈna. Mai te peu râ e rave o ˈna i te hoê ohipa maitai, a haapopou atu.
-
A taotia i te taime e faaohipa ˈi te tamarii i te reni faahoaraa. I nia i te reni faahoaraa, pinepine te taata i te faatietie ia ratou e te ohipa ta ratou i rave. Eita te reira e tauturu ia faatupu i te haehaa.
-
A ani i te tamarii ia tatarahapa oioi. A tauturu i ta outou tamarii ia farii ua hape o ˈna.
A tauturu i te tamarii ia faaite noa i te mauruuru.
ARATAIRAA BIBILIA: “Ia mauruuru atoa outou.”—Kolosa 3:15.
-
Te mauruuru no te mau mea i poietehia. Mea faufaa ia mauruuru te tamarii i te mau mea i roto i te natura e ia taa ia ˈna mea faufaa te reira no te ora. E hinaaro tatou e huti i te aho, e inu i te pape e e amu i te maa. A faaohipa i teie mau hiˈoraa no te faatupu i roto i te aau o ta outou tamarii te mauruuru e te faatura i te Atua no te mau mea nehenehe ta ˈna i hamani.
-
Te mauruuru i te taata. A haamanaˈo i ta outou tamarii mea hau aˈe vetahi ê ia ˈna i roto i te hoê tuhaa. Mea aravihi anaˈe te tahi, eiaha o ˈna ia pohehae, ia haapii mai râ o ˈna i te hiˈoraa o tera taata.
-
Ia faaite te tamarii i to ˈna mauruuru. A haapii i ta outou tamarii ia parau “Mauruuru” ma te haavare ore. E tauturu te hoê aau mauruuru ia faatupu i te haehaa.
A haapii i te tamarii mea faufaa ia tauturu ia vetahi ê.
ARATAIRAA BIBILIA: “Ma te haehaa . . . a haamanaˈo e mea hau aˈe vetahi ê ia outou, a imi atoa ˈi i to vetahi ê maitai, eiaha noa râ i to outou iho.”—Philipi 2:3, 4.
-
Ia rave atoa ta outou tamarii i te ohipa i te fare. Mai te peu eita outou e farii ia rave ta outou tamarii i te ohipa i te fare, e manaˈo oia e taata faahiahia roa o ˈna e eiaha ïa e ani atu ia rave i tera mau ohipa. Ia ravehia te ohipa i te fare na mua ˈˈe e haere ai e hauti. A faaite e nafea te reira e tauturu ai ia vetahi ê e e nafea ratou e oaoa e e mauruuru ai i ta ratou ohipa.
-
A faaite i te tamarii e maitaihia o ˈna ia tauturu ia vetahi ê. E faatupu mai hoi oia i te hoê feruriraa paari. A faaitoito ïa i ta outou tamarii ia feruri o vai ta ˈna e nehenehe e tauturu. A tauaparau ia ite oia eaha ta ˈna e nehenehe e rave. Ia tauturu ta outou tamarii i te taata, a faaitoito e a haapopou atu.
a No roto mai i te buka The Collapse of Parenting.