Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

NDAA 7

Ximodo gusiniisuʼ ca xiiñuʼ

Ximodo gusiniisuʼ ca xiiñuʼ

«Ca diidxaʼ cayabeʼ lii yannadxí riʼ naquiiñeʼ gapuʼ cani ndaaniʼ ladxidoʼloʼ; ne naquiiñeʼ gábiluʼ cani xiiñiluʼ gatigá ti guiziidibe cani.» (Deuteronomio 6:6, 7)

Dxi gudixhe Jiobá chuʼ familia, bisaanabe lu náʼ bixhoze ne jñaa binni guʼyaʼ ca xiiñiʼ (Colosenses 3:20). Pa nácaluʼ ti hombre ni napa xiiñiʼ la? lii nga naquiiñeʼ gusiiduʼ laacaʼ gannaxhiicaʼ Jiobá ne gúnicaʼ xhiiñacaʼ jneza ora guiniisicaʼ (2 Timoteo 1:5; 3:15). Laaca naquiiñeʼ guyubuʼ gannuʼ xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼcabe. Ne cadi guiaandaʼ lii, ejemplu stiuʼ nga ni jma zacané laacabe. Ti modo jma jneza gusiiduʼ ca xiiñuʼ ni cá lu Stiidxaʼ Dios nga gápaluʼ ni ndaaniʼ ladxidoʼloʼ primeru (Salmo 40:8).

1 GUCANÉ CA XIIÑUʼ TI CADI GUITUÍ LUCAʼ GUINÍʼNECAʼ LII

NI RUSIIDIʼ BIBLIA: «Lachuu para ucaa diaga tu, peru cadi nisi undaa ruaa si tu xiixa» (Santiago 1:19). Cadi dxandíʼ ñuulaʼdxuʼ niniʼné ca xiiñuʼ lii sin ñuu xiixa ni nuchiiñaʼ laacaʼ la? Peru para gaca nga naquiiñeʼ gusihuinnuʼ nuuluʼ para gucaadiaʼguʼ laacaʼ ora tiica iquiiñecaʼ lii. Guca xhamigu laacabe ti cadi guituí lúcabe guiniʼnécabe lii (Santiago 3:18). Pa gúʼyacabe ruluíʼ zácaluʼ naduxhuʼ o zadindeneluʼ laacabe la? zándaca qué zábicabe lii ni cayuni sentírcabe. Gupa paciencia ne gatigá gudxi laacabe nadxiiluʼ laacabe (Mateo 3:17; 1 Corintios 8:1).

NI ZANDA GUʼNUʼ:

  • Bicaadiaga ca xiiñuʼ ora guyúbicaʼ guiníʼnecaʼ lii

  • Gatigá byuiʼné ca xiiñuʼ diidxaʼ, cadi ora si gápacaʼ guendanagana

2 BIʼNIʼ STIPA GUIEʼNUʼ XIPEʼ NUUCAʼ GUINIʼCAʼ

NI RUSIIDIʼ BIBLIA: «Tuuxa ni rusihuinni riene xiñee cayaca ti cosa la? zabeendú ni galán» (Proverbios 16:20). Nuu tiru naquiiñeʼ guieʼnuʼ xipeʼ nuucabe gábicabe lii. Ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ nabé rusiroobacaʼ xiixa cosahuiiniʼ o riniʼcaʼ xiixa sin guiníʼ íquecaʼ. Biblia na: «Ora guicabi tuuxa xiixa cosa ante gucaadiaga la? zusihuinni nahuati» (Proverbios 18:13). Nga runi, cadi guidxiichuʼ nagueenda (Proverbios 19:11).

NI ZANDA GUʼNUʼ:

  • Intiica güiné xiiñuʼ lii, biʼniʼ stipa cadi guchuuguluʼ lu stiidxaʼ ne cadi gudxiibaluʼ ridxi stiuʼ pur ni gabi lii

  • Bietenalaʼdxiʼ xi biʼniʼ sentirluʼ ne xi jma risaca para lii dxi napuʼ biaʼ iza nápabe

3 LACHUU TOBI SI

NI RUSIIDIʼ BIBLIA: «Bicaadiaga xiiñehuiineʼ, ora uguu jneza bixhózeluʼ lii, ne cadi gusiaandaluʼ ley stiʼ jñaaluʼ» (Proverbios 1:8). Maʼ bisaana Jiobá bixhoze ne jñaa binni para gúʼyacaʼ xiiñicaʼ. Guirópacabe naquiiñeʼ gusiidicabe ca xcuidi stícabe gápacaʼ respetu binni ne guzuubacaʼ diidxaʼ (Efesios 6:1-3). Ca xcuidi ca rudiicaʼ cuenta ora cadi nuu bixhózecaʼ ne jñaacaʼ «tobi si» lu cani riníʼ íquecaʼ gúnicaʼ (1 Corintios 1:10). Nga runi, pa qué ganda quixhe íquetu gúnitu xiixa cosa juntu la? cadi tinde diidxatu nezalú ca xiiñitu, purtiʼ zándaca pur nga gusaana de gápacaʼ respetu laatu.

NI ZANDA GUʼNUʼ:

  • Byuiʼné xheeluʼ ximodo gúnitu para uguu jnézatu ca xiiñitu

  • Biʼniʼ stipa guieʼnuʼ xheeluʼ pa gadxé modo caníʼ ique gusiniisitu ca xiiñitu

4 GUDIXHEʼ XIMODO GUSIIDUʼ CA XIIÑUʼ

NI RUSIIDIʼ BIBLIA: «Bisiidiʼ xiiñiluʼ neza ra naquiiñeʼ saʼ» (Proverbios 22:6). Cadi ora ganda si gusiiduʼ ca xiiñuʼ pa racalaʼdxuʼ gúnicaʼ ni jneza ora guiniisicaʼ. Naquiiñeʼ quixheʼ chaahuiluʼ ximodo gusiiduʼ laacabe ne ximodo gulídxeluʼ laacabe (Salmo 127:4; Proverbios 29:17). Para gulídxeluʼ ca xiiñuʼ la? cadi caquiiñeʼ si guni castigarluʼ laacaʼ, naquiiñeʼ gacaneuʼ laacaʼ guiénecaʼ xiñee canabuʼ laacaʼ gúnicaʼ xiixa (Proverbios 28:7). Laaca naquiiñeʼ gusiiduʼ laacaʼ gannaxhiicaʼ Stiidxaʼ Dios ne guiénecaʼ ca principiu zeeda luni (Salmo 1:2). Nga zacané laacabe gaca conciencia stícabe nayá (Hebreos 5:14).

NI ZANDA GUʼNUʼ:

  • Gucané ca xiiñuʼ gúʼyacaʼ Dios casi ti binni nabani ni zanda gápacaʼ confianza

  • Gucané laacabe gudiicabe cuenta xii nga ca cosa ni zanda guniná laacabe ne gucaanácabe cani, casi ni rihuinni lu Internet o lu red social. Bisiidiʼ laacabe gucaanácabe ca depredador sexual

«Bisiidiʼ xiiñiluʼ neza ra naquiiñeʼ saʼ»