ʼE Fetogi e Te Tohi-Tapu Te ʼu Maʼuli
Neʼe Au Manatu Pe Kia Au Totonu
TONA TAʼU TUPU: 1951
TONA FENUA: SIAMANI
TONA HISITOLIA: NEʼE FIALAHI MO FIA FAʼIFAʼITALIHA
TOKU MAʼULI ʼI MUʼA ATU:
ʼI taku kei veliveli neʼe au maʼuli ovi ʼi Leipzig, ʼi Siamani, ovi pe ʼi te ʼu tuʼakoi ʼo Tchécoslovaquie pea mo Pologne. ʼI toku taʼu ono, neʼe matou olo leva ʼo maʼuʼuli ʼi tuʼa puleʼaga ʼuhi ko te gaue ʼa taku tamai. Neʼe matou ʼuluaki olo ki Brésil pea ʼosi ʼaia ki Équateur.
Neʼe ʼave au ʼi toku taʼu 14 e ʼaku matuʼā ki he fale ako nofo maʼu ʼi Siamani. Pea neʼe tonu ke au tokaga ki toku maʼuli, koteʼuhi neʼe nonofo ʼaku matuʼā ʼi Amelika Saute. ʼO au liliu ai ʼo faʼifaʼitaliha. Pea neʼe au meʼa noaʼi ia te ʼu fua ʼo taku aga ki ʼihi.
ʼI toku taʼu 17, neʼe toe liliu mai ʼaku matuʼā ki Siamani. ʼI te kamata, neʼe au maʼuli mo naua. Kaʼe ʼi te lahi ʼae ʼo taku faʼifaʼitaliha, neʼe mole kei feala haku maʼuli fakatahi mo naua. Koia ʼi toku taʼu 18, neʼe au mavae ai ʼi toku ʼapi.
Neʼe au fetogi manatu tuʼumaʼu pe pea mo au kumi ia he ʼuhiga ʼo toku maʼuli. Neʼe au ʼahiʼahi pea mo leleiʼia ia te ʼu faʼahiga maʼuli mo kautahi kehekehe. Koia ʼi taku manatu ko te meʼa lelei ʼe feala ke au fai, ko te foliʼi mo mamata ia te kele taulekaleka ʼaeni ʼi muʼa ʼo tona maumauʼi e te tagata.
Neʼe au mavae ʼi Siamani, ʼo au toʼo ia taku motopai pea mo alu ki Afelika. Kaʼe mole tuai, neʼe tonu ke au toe liliu ki Eulopa ʼo faʼu taku motopai. Ki muli age neʼe au kaku ki te mataʼone ʼi Portugal. Neʼe au fakatotonu ai ke au fetogi ia te motopai ʼaki he vaka.
Neʼe au kau leva ki te kiʼi kutuga tupulaga neʼe natou ʼamanaki fakalaka ʼi te Tai Atlantique ʼaki tanatou vaka la. Ia natou ʼaia neʼe kau ai ia Laurie ʼae neʼe au ʼohoanaʼi ki ʼamuli. Neʼe ma olo ki te ʼu motu Caraïbes. Pea hili pe he ʼu kiʼi ʼaho ʼi Porto Rico, neʼe ma toe liliu ki Eulopa. Ko au mo Laurie neʼe ma fakatuʼutuʼu ke ma kumi ia he vaka la pea mo fakaliliu ko he vaka ʼe feala ke ma maʼuʼuli ai. Kaʼe hili pe mahina ʼe tolu ʼo tamā fekumi, neʼe ʼi ai leva te kiʼi fihifihia. Neʼe tonu ke au alu ʼo solia.
Neʼe au solia ia mahina ʼe 15 ʼi te Solia tai ʼi Siamani. Lolotoga te temi ʼaia, neʼe au ʼohoanaʼi leva ia Laurie pea ma hoko atu tamā teuteu ʼo ʼuhiga mo toma maʼuli fehikiʼaki. ʼI he ʼu kiʼi temi ki muʼa atu ʼo taku alu ʼo Solia, neʼe ma toʼo ia te takele ʼo te vaka haofaki maʼuli pea neʼe ma fakaliliu mamalie ko he kiʼi vaka la. Neʼe ma fia maʼuʼuli ai pea mo hoko atu ia tamā foliʼi mo mamata ia te kele taulekaleka ʼaeni. Pea ʼi te hili ʼo taku solia pea ʼi muʼa ʼo te fakaʼosi ʼo te vaka, neʼe ma felaveʼi ai mo te ʼu Fakamoʼoni ʼa Sehova pea ma kamata ako ai ia te Tohi-Tapu.
TE FETOGI ʼO TOKU MAʼULI E TE TOHI-TAPU:
ʼI te kamata, neʼe mole au mahino ki te ʼaoga ʼae ke au fai he ʼu fetogi ʼi toku maʼuli. Koteʼuhi neʼe kua au ʼohoana pea mo tuku ia taku suluka. (Efeso 5:5) Pea neʼe au manatu ko tamā fakatuʼutuʼu folau ʼi te malamanei neʼe maʼuhiga, koteʼuhi neʼe ma fakaʼaogaʼi ia toma temi ki te sioʼi ʼo te ʼu meʼa taulekaleka ʼo te fakatupu ʼa te ʼAtua.
Kaʼe ʼi tona fakahagatonu, neʼe tonu ke au fai ia he ʼu fetogi, tafitō ʼi toku ʼuluagaaga. Koteʼuhi ʼi toku fialahi pea mo toku fia faʼifaʼitaliha ʼaupito, neʼe au fakamaʼuhigaʼi ai ia toku faiva pea mo te ʼu meʼa ʼae neʼe au lava fakahoko. Neʼe au manatu pe kia au totonu.
ʼI te tahi ʼaho, neʼe au lau ia te Akonaki iloa ʼa Sesu ʼi te Moʼuga. (Mateo, kapite 5-7) ʼI te kamata, neʼe mole au mahino pe ko te fiafia fea ʼae neʼe palalau ki ai ia Sesu. Ohage la, neʼe ina ui ko natou ʼae ʼe fia kakai pea mo fia iinu ʼe natou fiafia. (Mateo 5:6) Kaʼe ʼe lava feafeaʼi ki he tahi ʼe masiva hana fiafia? Lolotoga taku ako, neʼe au mahino leva ʼe ʼaoga kia tatou fuli ia te ʼu meʼa fakalaumalie. Kaʼe ʼe tonu muʼa ke tou tali ia te faʼahi ʼaia ʼaki he agavaivai. Koia neʼe ui fenei ai e Sesu: “Manuia natou ae e masiva i te loto.”—Mateo 5:3.
Neʼe ma kamata ako ia te Tohi-Tapu ʼi Siamani. Pea ma olo ki Falani pea ki muli age ki Italia. Neʼe ma fakatahi mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te ʼu koga meʼa fuli pe ʼae neʼe ma olo ki ai. Neʼe malave ʼaupito kia au ia tanatou logotahi pea mo tanatou feʼofaʼofani. Pea neʼe au mahino ai ʼe natou faʼufaʼu ia he fale tau tehina fakamalamanei. (Soane 13:34, 35) Mole faʼa fualoa ki ai, ko au mo Laurie neʼe ma papitema.
Hili taku papitema, neʼe au hoko atu aipe ia taku fai he ʼu fetogi ʼi toku ʼuluagaaga. Neʼe ma fakatuʼutuʼu mo Laurie ke ma olo ki te potu saute, ʼo mulimuli ki te faʼahi tai ʼo Afelika pea mo fakalaka ʼi te Tai Atlantique ke ma kaku ki Amelika. Pea ʼi tamā to lotoa leva ʼi te moana ʼi he kiʼi vaka veliveli, neʼe au mahino ai leva ki toku ʼuhiga veliveli ia muʼa ʼo totatou Tupuʼaga lahi. ʼI te lahi ʼae ʼo toku temi (he e mole ʼi ai he meʼa ʼe kita fai ʼi te tai), neʼe au fakaʼaogaʼi ai ki te lau ʼo te Tohi-Tapu. Neʼe malave kia au ia te ʼu fakamatala ʼo te maʼuli ʼo Sesu. Neʼe haohaoa pea mo lahi ʼona faiva, kaʼe neʼe mole ʼi ai he temi neʼe ina fakamuʼamuʼa ai ia ia. Koteʼuhi neʼe mole maʼuli ia maʼa ia totonu, kaʼe maʼa tana Tamai ʼae ʼi selo.
Neʼe au logoʼi ia te maʼuhiga ʼae ke au fakamuʼamuʼa ia te Puleʼaga ʼo te ʼAtua
ʼI te lahi ʼo taku metitasio ki te faʼifaʼitaki ʼa Sesu, neʼe au logoʼi ai ia te maʼuhiga ʼae ke au fakamuʼamuʼa age ia te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼi ʼaku fakatuʼutuʼu. (Mateo 6:33) ʼI tamā tau atu ki Amelika mo Laurie, neʼe ma fakatotonu ke ma maʼuʼuli ai pea ke ma tokakaga tafitō ki tamā tauhi ki te ʼAtua.
TE ʼU LELEI NEʼE AU MAʼU AI:
ʼI te temi ʼae neʼe kei au falala ai ki au totonu, neʼe au tau lotolotolua ʼo ʼuhiga mo ʼaku tonu. Kaʼe ʼi te temi nei, kua maʼu ia te matapuna ʼo te poto ʼe tuha mo te falala moʼoku takitaki. (Esaia 48:17, 18) Pea kua au maʼu leva ia he fakaʼuhiga ki toku maʼuli: Ko taku atolasio ki te ʼAtua pea mo tokoni ki ʼihi ke natou iloʼi ia ia.
ʼAki te maʼuliʼi ʼo te ʼu pelesepeto Fakatohi-tapu, kua malohi ai tamā nofo ʼohoana. Kua ʼi ai tamā kiʼi taʼahine pea ʼe ma fiafia ʼi tamā sisio ʼae ʼe ʼofa kia Sehova.
Neʼe mole faigafua tuʼumaʼu ia toma maʼuli. Kaʼe ʼaki te tokoni ʼa Sehova, kua ma fakatotonu malohi ai ke ʼaua naʼa gata ʼi he ʼaho ia tamā tauhi pea mo tamā falala ʼae kia te ia.—Taaga Lea 3:5, 6.