Eaha to roto?

Tapura tumu parau

 A2

Tuhaa taa maitai o teie huriraa

Ua matara te Huriraa o te ao apî o te mau Papai Heleni Kerisetiano na roto i te reo Beretane i 1950, e ua piahia te taatoaraa o te Huriraa o te ao apî o te mau Papai Moˈa i 1961. Mai reira mai, tau ahuru mirioni taata taio na roto hau atu 210 reo tei fanaˈo i teie huriraa tano e te ohie ia taio o te Bibilia no roto mai i te mau reo tumu.

Tera râ, i roto i na 50 matahiti tei mairi iho nei, ua taui te mau reo. Ua manaˈo te Tomite huriraa i te Bibilia o te ao apî e mea faufaa ia faatano i te huru papai no te haaputapû i te aau o te taata taio no teie mahana. No reira, teie te tahi mau tuhaa taa maitai no nia i te mau taˈo e huru papairaa tei faaohipahia i roto i teie huriraa:

  • Ei reo no teie tau mea ohie ia taa. Ua tauihia te taˈo katara ei “faatae i te ino” aore ra “faaino.” (Numera 23:8; Maseli 11:26) Area te taˈo “vahine faaturi,” ua tauihia ei “vahine taiata.” (Genese 38:15) I roto i teie huriraa, ua tauihia te taˈo “poreneia” ei “peu taotoraa tia ore,” e te taˈo “oehamu tiaâ” ei “arearearaa ahoahoa.”—Galatia 5:19-21.

    Mea matauhia te parau “Iehova sabaota” i te faaroohia na roto i te reo Tahiti. No te mea râ aita i rahi te taata i taa ia ratou te auraa o te taˈo sabaota no roto mai i te reo Hebera, ua hurihia teie parau i roto i teie Bibilia “Iehova o te mau nuu.” (Isaia 6:3; Zekaria 8:23). Ua taui-atoa-hia te taˈo “faauruhia,” mea matauhia hoi teie parau no te mau varua ino o te tomo i roto i te hoê taata. No reira i roto i teie Bibilia, ua faatanohia te huriraa ia au i te tupuraa. Ei hiˈoraa, ua hurihia te reira ei “faaotiraa a te Atua.” (Maseli 16:10) Tei parauhia na te mau “varua demoni,” ua hurihia i teie nei ‘te mau poroi no ǒ mai i te mau demoni.’ (Apokalupo 16:14) E no te Bibilia, te na ô ra teie huriraa e “ua papaihia ïa i raro aˈe i te aratairaa a te varua o te Atua.”—Timoteo 2, 3:16.

  • Ua haapapuhia te auraa o te tahi mau parau i roto i te Bibilia. I titauhia na ia haapapuhia te auraa o te tahi mau parau i roto i te Huriraa o te ao apî ia taa-maitai-hia te reira. Te taˈo Basileia na roto i te reo Tahiti, no roto mai ïa i te hoê taˈo Heleni, e “Faatereraa arii” te auraa. No te rahiraa râ o te taata, tei roto te Basileia i to ratou aau, ua tuatihia te reira i te Atua aore ra i te faaroo. No te tauturu i te taata taio ia taa i te auraa o teie taˈo, ua taui teie huriraa i te taˈo Basileia ei “Faatereraa arii.” (Mataio 6:10) No roto mai te taˈo “satauro” i te reo Heleni. I roto i te reo Heleni, e pou aore ra e pou raau te auraa, mai te pou raau tei nia iho o Iesu i te haapoheraahia. Aita e haapapuraa e raau tarava te taˈo Heleni ra satauro mai ta te mau nunaa ěê e faaohipa ra ei mauhaa no te faaiteraa i to ratou faaroo tau hanere matahiti hou te tau o Iesu. No reira, ua hurihia te taˈo Heleni ra satauro ei “pou haamauiuiraa” ia taa maitai i te taata taio tei papaihia na roto i te reo tumu. (Mataio 16:24; Hebera 12:2) Na reira atoa te taˈo Hade, no roto mai i te reo Heleni, ta te Bibilia e faaohipa no te faahiti i te menema taipe o te huitaata. Aita te rahiraa i taa i teie taˈo, aore ra te hape ra i to ˈna auraa mau i roto i te mau aai Heleni. No reira, ua hurihia teie taˈo mai ta te feia papai Bibilia i manaˈo, “te Apoo.” Tei roto te taˈo “Hade” i te nota i raro i te api i teie nei.—Salamo 16:10; Ohipa 2:27.

    I roto i te tahi atu mau Bibilia reo Tahiti, ua hurihia te taˈo Hebera nephe e te taˈo Heleni pusuke ia au i te tupuraa. Ta te Huriraa o te ao apî atoa ïa i rave, no te mea e nehenehe te manaˈo e hape ia hurihia te reira ei varua. Na roto i teie raveraa e taa ˈi i te taata taio ta te feia papai Bibilia i hinaaro e parau na roto i te reo tumu. Tei te huru o te tupuraa, e nehenehe teie taˈo e faaohipahia no (1) te taata, (2) te ora o te taata, (3) te animara, (4) te mau hinaaro aore ra hiaai o te hoê taata, e i te tahi taime (5) te taata pohe. Na te nota i raro i te api e faaite i te taata taio e no roto mai taua mau parau ra i na taˈo nephe e pusuke na roto i te reo tumu, a aratai atu ai ia ˈna i roto i te titionare.—Genese 1:20; 2:7; Levitiko 19:28; Salamo 3:2; Maseli 16:26; Mataio 6:25.

    Ua ravehia teie mau faatanoraa na roto i te pure, ma te haapao e ma te faatura maitai i te ohipa i rave-matamua-hia e te Tomite huriraa i te Bibilia o te ao apî.

Te tahi atu mau tuhaa taa maitai o teie huriraa:

Te vai ra tau nota noa i roto i te api i roto i teie huriraa Bibilia. Te rahiraa o te taime, e nehenehe e tatuhaa i taua mau nota ra mai teie te huru:

  • “Aore ra” Te tahi atu huru huriraa no roto mai i te reo Hebera, Arama aore ra Heleni. Mea tano atoa e fatata hoê â auraa e to roto i te irava.—Genese 1:2, nota o “puai ohipa”; Iosua 1:8 “taio maitai.”

  • “Huri-atoa-hia” Te tahi atu huru huriraa o te hoê tuhaa, mea tano atoa, mea ê rii râ te auraa e to roto i te irava.—Genese 21:6, “e ata ïa e o vau”; Zekaria 14:21, “ati Kanaana.”

  • “Heb:,” “Ar:,” “Hel:” Ua hurihia tera e tera taˈo mai roto mai i te reo Hebera, Arama e Heleni aore ra te auraa o te hoê tuhaa na roto i te reo tumu.—Genese 4:12, “maa”; Exodo 32:9, “mârô.”

  • Auraa e haamaramaramaraa hau E horoahia te auraa o te mau iˈoa, (Genese 3:17, “Adamu”; Exodo 15:23, “Mara”) te haamaramaramaraa no nia i te mau faito, (Genese 6:15, “kubiti”) e faaite mai no vai te parau, (Deuteronomi 32:12, “ia ˈna”) e e faahorohia i roto i te mau tuhaa hau e te titionare.—Genese 37:35, “Apoo”; Mataio 5:22, “Gehena.”

Na mua noa mai i te mau papai o te Bibilia, i roto i te tuhaa “Omuaraa i te Parau a te Atua,” te vai ra te tahi mau tumu parau o te faataa ra i te mau haapiiraa tumu i roto i te Bibilia. I muri noa mai i te mau Papai Bibilia, te vai ra te “Tapura o te mau buka Bibilia,” te “Tapura faahororaa” e te “Titionare o te mau taˈo Bibilia.” Na te titionare e haamaramarama i te taata taio i te auraa o te tahi mau parau itehia i roto i te Bibilia. Teie te mau tumu parau ta te Tuhaa hau A e faataa: “Aratairaa no te huri i te Bibilia,” “ Tuhaa taa maitai o teie huriraa,” “Mea nafea te Bibilia i te taeraa mai ia tatou?,” “Te iˈoa o te Atua i roto i te mau Papai Hebera,” “Te iˈoa o te Atua i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano,” “Tapura: Peropheta e arii o Iuda e Iseraela” e “Tupuraa faufaa o te oraraa o Iesu i te fenua nei.” Te vai ra i roto i te mau Tuhaa hau B te tahi mau hohoˈa fenua, tapura e te mau haamaramaramaraa ê atu mea faufaa no te haapii maite i te Bibilia.

I roto i te mau papai o te Bibilia, e haapotoraa to te mau buka atoa o te faataa ra i te mau pene tataitahi e te mau irava, ia ite te taata taio i te mau tuhaa e tatarahia i roto i te buka taatoa. I ropu i te api, te vai ra te mau faahororaa faufaa aˈe e aratai ra i te mau irava e faatia ra i te hoê â tupuraa.