Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A1

Aratairaa no te huri i te Bibilia

Ua papaihia te Bibilia na mua roa na roto i te mau reo tahito Hebera, Arama e Heleni. I teie mahana, e nehenehe e taio i te taatoaraa o te Bibilia aore ra hoê noa tuhaa na roto e 3 000 reo. Eita e taa i te rahiraa o te feia taio Bibilia tera mau reo, e taio noa ïa ratou i te hoê huriraa. Eaha te mau aratairaa no te huri i te Bibilia e e nafea te reira i te faaohiparaahia no te huri i Te Bibilia, Huriraa o te ao apî?

E nehenehe vetahi e manaˈo e tia ia hurihia tera e tera taˈo, te tahi i muri iho i te tahi, ia ite te taata taio i tei papaihia na roto i te mau reo tumu. I te tahi râ mau taime, eita e nehenehe. E hiˈo mai tatou no te aha:

  • I roto e piti reo, mea taa ê te tarame, te mau taˈo e te faanahoraa o te mau parau. Ua papai te hoê orometua reo Hebera, o Samuel Driver, mea taa ê te mau reo “eiaha noa no te tarame e nohea mai te mau taˈo, oia atoa râ . . . mea nafea e faanaho ai i te mau manaˈo.” Tera reo e ta ˈna huru feruriraa, tera reo e ta ˈna. Te na ô faahou ra te orometua ra o Driver: “No reira, e ere hoê â huru te faanahoraa o te hoê parau na roto i tera e tera reo.”

  • Aita hoê reo o teie tau e tuea roa ra i te pueraa taˈo e te tarame o te mau reo Hebera, Arama e Heleni i roto i te Bibilia. No reira, eita e taa-maitai-hia ia hurihia te Bibilia tera e tera taˈo, e te tahi mau taime, e nehenehe e hapehia te manaˈo.

  • Tei te huru o te tupuraa, e nehenehe te auraa o te hoê taˈo aore ra te hoê parau e taui.

No te tahi mau tuhaa, e nehenehe te taata huri e faatuea i ta ˈna huriraa tera taˈo e tera taˈo mai tei papaihia na roto i te reo tumu, ia haapao maitai râ oia e tia ˈi.

Teie te tahi mau hiˈoraa e nehenehe e hapehia te manaˈo ia hurihia tera e tera taˈo:

  • E faaohipa te Bibilia i te parau “taoto” e “varea taoto” no te taoto mau e te taotoraa i roto i te pohe. (Mataio 28:13; Ohipa 7:60) Ia faahitihia te parau o te pohe, e nehenehe te taata huri i te Bibilia e faaohipa i te parau “e taoto i roto i te pohe,” eita ïa te taata taio e hape.—Korinetia 1, 7:39; Tesalonia 1, 4:13; Petero 2, 3:4.

  • Ua faahiti te aposetolo Paulo i te hoê parau i roto i te Ephesia 4:14, ua hurihia ei “i roto i te huero pere a te taata.” E auraa parau tahito tera, o te faahiti ra i te peu e haavare i te taata ma te faaohipa i te huero pere. I roto i te rahiraa o te reo, mai te peu e hurihia tera e tera taˈo, aita hoê auraa to te reira. Mea maramarama aˈe ia hurihia “te haapiiraa haavare a te taata” no te haapapu i te auraa mau.

  • I roto i te Roma 12:11, teie te auraa o te hoê parau Heleni “ia pihaa te varua.” Aita râ hoê auraa, no reira i hurihia ˈi “ia faaitoitohia outou e te varua moˈa” i roto i teie huriraa.

  • MATAIO 5:3

    Hurihia tera e tera taˈo: “tei veve te aau”

    Auraa: “te feia e hiaai ra i te mau mea pae varua”

    I roto i ta ˈna aˈoraa tuiroo i nia i te mouˈa, ua faahiti Iesu i te hoê parau o tei huri-pinepine-hia “E ao to tei veve te aau.” (Mataio 5:3, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S, 1976) I roto râ e rave rahi reo, eita te reira e taa-maitai-hia. I te tahi mau taime, ia hurihia tera e tera taˈo, e nehenehe e manaˈohia “tei veve te aau,” te feia ïa tei inohia te upoo aore ra tei ere ra i te itoito. I roto râ i teie tupuraa, te haapii ra Iesu i te taata e e oaoa ratou ia farii ratou i te aratairaa a te Atua, eiaha râ ia haamâha i to ratou mau hinaaro pae tino. (Luka 6:20) No reira, mea tano aˈe ia hurihia te reira “te feia e hiaai ra i te mau mea pae varua” aore ra “te feia tei ite e ua hinaaro mau ratou i te Atua,” tera hoi te auraa mau o teie parau.—Mataio 5:3.

  • I te rahiraa o te taime, e tuea te taˈo Hebera hurihia “pohehae” i te auraa o teie taˈo na roto i te reo Tahiti, oia hoi te ririraa no te mea ua taiva te hoê hoa piri ia tatou aore ra te nounouraa i ta vetahi ê faufaa. (Maseli 6:34; Isaia 11:13) Na roto râ i te reo Hebera, te vai atoa ra te pohehae maitai. Ei hiˈoraa, e nehenehe teie parau e faaohipahia no te “itoito rahi,” aore ra te itoito i te paruru atu, mai ia Iehova e na reira i nia i ta ˈna mau tavini aore ra ia titau oia “ia haamorihia o ˈna anaˈe.” (Exodo 34:14; Te mau arii 2, 19:31; Ezekiela 5:13; Zekaria 8:2) E nehenehe atoa e faaohipahia no te “itoito rahi” o ta ˈna mau tavini haapao maitai no te Atua e ta ˈna haamoriraa aore ra te oreraa e farii ‘ia taiva te tahi ia ˈna.’—Salamo 69:9; 119:139; Numera 25:11.

  • E “rima” te auraa o te taˈo Hebera iadihi, tei te huru râ te tupuraa, e nehenehe e huri e “mana,” e “aau horoa noa,” e “puai” e e rave rau atu â

    Mea rahi te auraa o te taˈo Hebera no te rima taata. Tei te huru ïa, e nehenehe e hurihia e “mana,” e “aau horoa noa” aore ra e “puai.” (Samuela 2, 8:3; Te mau arii 1, 10:13; Maseli 18:21) Oia mau, i roto i teie huriraa, ua rau te huriraa no teie noa taˈo.

Ia au i teie mau manaˈo tei faahitihia mai nei, te huriraa i te Bibilia, e ere noa ïa te huriraa i te mau taˈo o te reo tumu na roto i te hoê â taˈo i te mau taime atoa. E tia râ i te taata huri ia feruri maite a maiti atu ai i te mau taˈo tano ia taa-maitai-hia te manaˈo o te papai na roto i te reo tumu. Hau atu â, mea faufaa ia faanaho i te mau manaˈo ia au i te tarame o te reo e hurihia ra ia ohie te taioraa.

Tera râ, eiaha atoa e taui roa i te mau taˈo o te reo tumu. Ia haapao maitai te taata huri o te faaoti e faataa i te auraa o te Bibilia ia au i ta ˈna iho i taa, aˈunei oia e faahuru ê ai i te auraa o tei papaihia. E nehenehe hoi te taata huri e faaô hape i to ˈna iho manaˈo i roto i te papai tumu aore ra e tatara mai i te mau manaˈo rii faufaa. Noa ˈtu mea ohie ia taio i te mau irava Bibilia tei faataahia te auraa, i te tahi taime eita e noaa faahou i te taata taio te poroi mau o te papai ia na reira i te hurihia.

Ia turu te hoê taata huri i te tahi tiaturiraa, e itehia te reira i roto i ta ˈna huriraa. Ei hiˈoraa, te parau ra te Mataio 7:13: “A tomo na te uputa pirihao, mea ateatea hoi te uputa e mea aano te eˈa e tae atu ai i te haamouraa.” Ua huri vetahi i te parau Heleni “haamouraa” na roto i te parau “po auahi,” no te mea paha te tiaturi ra ratou i te reira.

E tia atoa i te taata huri i te Bibilia ia haamanaˈo e ua papaihia te Bibilia na roto i te hoê reo matauhia o te mau mahana atoa e te taata aita to ratou e tiaraa teitei, mai te taata faaapu, te tiai mamoe e te taata taiˈa. (Nehemia 8:8, 12; Ohipa 4:13) No reira, ia huri-maitai-hia te Bibilia, e taa i te feia aau tae te auraa o ta ˈna poroi, noa ˈtu to ratou tiaraa. Mea au aˈe te mau parau taa ohie, maramarama e te faaroo-pinepine-hia i te tahi mau parau mea varavara ia faaroohia e te taata aita to ratou e tiaraa teitei.

Mea rahi te feia huri i te Bibilia tei faaoti e tatara i te iˈoa o te Atua, o Iehova, i roto i te mau huriraa apî. Aita hoi e tumu mau e na reira ˈi, inaha, e itehia taua iˈoa ra i roto i te mau otaro Bibilia tahito. (Hiˈo i te tuhaa hau A4.) Mea rahi te huriraa e mono i teie iˈoa i te hoê tiaraa, mai “te Fatu,” e te na ô ra te tahi e aita to te Atua e iˈoa. Ei hiˈoraa, i roto i te pure a Iesu ia au i te tahi mau huriraa, te na ô ra te Ioane 17:26: “Ua faaite au ia oe ia ratou,” e i roto i te Ioane 17:6, “ua faaite au ia oe i te mau pǐpǐ ta oe i horoa mai no ˈu.” Te tanoraa râ, te na ô ra o Iesu i roto i ta ˈna pure: “Ua faaite au i to iˈoa ia ratou,” e “ua faaite au i to iˈoa i te mau pǐpǐ ta oe i horoa mai no ˈu.”

Mai tei faahitihia i roto i te parau omuaraa o te piaraa matamua o te Huriraa o te ao apî: “Eita matou e faataa roa ˈtu i te mau Papai. Ua tutava matou i te huri tera e tera taˈo ia nehenehe, ma te faaohipa i te mau auraa parau e mai te peu eita e hapehia te manaˈo.” No reira te Tomite huriraa i te Bibilia o te ao apî i tutava ˈi i te faaohipa i te mau taˈo e parau o te tuea ra i te mau papai na roto i te reo tumu, eiaha atoa râ te taata taio ia ui maere aore ra ia ore ia noaa faahou ia ˈna te poroi mau. I te hopearaa, e nehenehe te taata e taa ohie i te Bibilia e e tiaturi papu e ua hurihia ma te haapao maitai teie poroi arataihia e te varua moˈa.—Tesalonia 1, 2:13.