Te faatiaraa a Mataio 16:1-28

  • Aniraa i te hoê tapao (1-4)

  • Hopue a te mau Pharisea e Sadukea (5-12)

  • Te mau taviri o te Faatereraa arii (13-20)

    • Amuiraa patuhia i nia i te hoê pǎpǎ (18)

  • Tohuhia to Iesu pohe (21-23)

  • Pǐpǐ mau a Iesu (24-28)

16  Haere maira te mau Pharisea e te mau Sadukea ia Iesu ra e ani maira i te hoê tapao no te raˈi mai no te râmâ ia ˈna.+  Pahono atura oia: “Ua ahiahi anaˈe, e parau outou: ‘E maitai te mahana ananahi, mea uteute hoi te raˈi,’  e ia poipoi: ‘E ûahia i teie mahana, mea uteute hoi te raˈi, mea rumaruma atoa râ.’ Ua ite outou i te huru o te mahana ma te hiˈo i te raˈi, aita râ outou i ite i te tatara i te auraa o te mau tapao o te tau.  Te imi noa nei te hoê uˈi ino e te faaturi* i te hoê tapao.+ O te tapao a Iona anaˈe râ te horoahia ˈtu.”+ Vaiiho ihora oia ia ratou e reva ˈtura.  Fano aˈera te mau pǐpǐ i te tahi atu pae, ua moˈe râ ia ratou i te rave i te faraoa.+  Parau ihora Iesu ia ratou: “A haapao maitai, a ara i te hopue a te mau Pharisea e te mau Sadukea.”+  Feruri ihora ratou e na ô aˈera te tahi i te tahi: “No te mea paha ïa e ua moˈe ia tatou te faraoa i parau mai ai oia i te reira.”  Ite ihora Iesu i te reira e na ô atura: “E te feia mea iti te faaroo, eaha outou e paraparau ai no te faraoa tei moˈe ia outou i te rave?  Aita â i taa ˈtura ia outou, aita atoa anei outou e haamanaˈo ra i na faraoa e pae tei amuhia e na tane e 5 000 e ehia farii ta outou i rave?+ 10  E na faraoa e hitu atoa tei amuhia e na tane e 4 000 e ehia farii* rahi ta outou i rave?+ 11  Aita â i taa ˈtura ia outou e e ere te faraoa ta ˈu e parau ra? Tera râ, a ara i te hopue a te mau Pharisea e te mau Sadukea.”+ 12  Taa ˈtura ia ratou ta Iesu i parau e ara i te mau haapiiraa a te mau Pharisea e te mau Sadukea, eiaha râ i te hopue faraoa. 13  I to Iesu taeraa ˈtu i te tuhaa fenua o Kaisarea Philipi, ui ihora oia i ta ˈna mau pǐpǐ: “O vai te Tamaiti a te taata nei i ta te taata parauraa?”+ 14  Na ô maira ratou: “O Ioane Bapetizo+ ta vetahi, o Elia+ ta te tahi pae, o Ieremia aore ra hoê o te mau peropheta ta te tahi atu.” 15  Parau atura oia: “E outou, o vai au i ta outou parauraa?” 16  Pahono maira Simona Petero: “O te Mesia oe,+ te Tamaiti a te Atua ora.”+ 17  Parau atura Iesu ia ˈna: “Ia oaoa oe, Simona te tamaiti a Iona, e ere na te taata* i faaite ia oe i te reira, na to ˈu râ Metua i te raˈi.+ 18  E parau atoa ˈtu vau ia oe: O Petero oe.+ E patu vau i ta ˈu amuiraa i nia i teie pǎpǎ,+ e e ore te uputa o te Apoo* e upootia i nia i te reira. 19  E horoa ˈtu vau ia oe i te mau taviri o te Faatereraa arii* o te raˈi, e o ta oe e taamu i te fenua nei, ua taamu-aˈena-hia i nia i te raˈi, e o ta oe e tatara i te fenua nei, ua tatara-aˈena-hia i nia i te raˈi.” 20  Faaue maitai atura Iesu i te mau pǐpǐ eiaha e faaite e o ˈna te Mesia.+ 21  Mai reira mai, haamata ihora Iesu i te faataa i ta ˈna mau pǐpǐ e ia haere oia i Ierusalema e tia ˈi, ia hamani-ino-hia oia e te mau aratai ati Iuda, te mau tahuˈa tiaau e te mau papai parau, ia haapohehia e ia faatiahia mai i te toru o te mahana.+ 22  Aratai rii ê ihora Petero ia Iesu e tamaˈi atura ia ˈna a na ô ai: “E te Fatu, eiaha oe e na reira i te parau, eita oe e roohia i teie mau mea.”+ 23  Huri tua maira râ Iesu, e na ô ihora ia Petero: “Haere na muri mai ia ˈu, Satani! E turoriraa oe no ˈu, no te mea e ere to oe manaˈo i to te Atua, to te taata râ.”+ 24  Parau atura Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “Te taata e hinaaro e pee mai ia ˈu, ia haapae ïa ia ˈna iho e ia rave i ta ˈna pou haamauiuiraa,* a pee noa mai ai ia ˈu.+ 25  O tei faaherehere hoi i to ˈna ora,* e ere ïa oia i te reira. O tei ere râ i to ˈna ora* no ˈu nei, e noaa faahou mai ïa ia ˈna te reira.+ 26  Eaha hoi te apî ia noaa i te hoê taata te ao taatoa, a ere ai râ oia i to ˈna ora?*+ Aore ra eaha ta te hoê taata e horoa no to ˈna ora?*+ 27  E haere mai hoi te Tamaiti a te taata nei ma te hanahana o to ˈna Metua e ta ˈna mau melahi, i reira oia e faautua ˈi aore ra e haamaitai ai i te taata atoa ia au i ta ratou i rave.+ 28  Oia mau ta ˈu e parau atu: Te vai ra vetahi o te feia i ǒ nei o te ore e pohe hou a ite ai na mua i te Tamaiti a te taata nei ia haere mai i roto i ta ˈna Faatereraa arii.”+

Nota i raro i te api

Aore ra “taiva.”
Aore ra “farii maa.”
Hel: “te iˈo e te toto.”
Aore ra “Hade,” oia hoi te menema o te huitaata. Hiˈo i te titionare.
Aore ra “Basileia.”
Hiˈo i te titionare.
Heleni pusuke. Hiˈo i te titionare.
Heleni pusuke. Hiˈo i te titionare.
Heleni pusuke. Hiˈo i te titionare.
Heleni pusuke. Hiˈo i te titionare.