Maseli 8:1-36

  • Paraparau te paari mai te huru ra e taata (1-36)

    • ‘O vau te matamua o ta te Atua mau ohipa’ (22)

    • ‘Mai te hoê rave ohipa aravihi i pihai iho i te Atua’ (30)

    • “Mea here roa na ˈu te mau tamarii a te taata” (31)

8  E ere anei o te paari te pii ra? E ere anei o te haroˈaroˈa te faateitei ra i to ˈna reo?+   I te mau vahi teitei+ na te purumu,Te tia ra oia i te mau maaraa purumu.   I pihai iho i te mau uputa no te tomo i te oire,I te tomoraa o te mau uputa,Te tuô noa ra oia:+   “O outou, e te mau taata, ta ˈu e pii nei.Te faateitei nei au i to ˈu reo i te mau taata atoa.*   Outou te feia maˈua, a haapii mai i te feruriraa haroˈaroˈa.+Outou te feia maamaa, ia noaa ia outou te aau maramarama.*   A faaroo mai, mea faufaa hoi ta ˈu e parau ra,O te parau-tia ta to ˈu vaha e parau ra.   Te faahiti mǎrû ra hoi to ˈu vaha i te parau mau,E mea hae na to ˈu utu i te mea ino.   Mea parau-tia te mau parau atoa a to ˈu vaha. Aita hoê mea piˈo aore ra mea haavare.   E parau ohie anaˈe ia taa no te feia haroˈaroˈaE mea tia no te feia tei ite mai i te ite. 10  A maiti i ta ˈu aˈo, eiaha râ te ario,E te ite, eiaha râ te auro tamâhia,+ 11  Mea maitai aˈe hoi te paari i te toˈa.*Eita te tahi atu mau taoˈa faufaa e nehenehe e faaauhia ia ˈna. 12  Te parahi ra vau, te paari, e te feruriraa haroˈaroˈa.Ua itehia mai ia ˈu te ite e te aravihi ia feruri.+ 13  Te mǎtaˈu ia Iehova, o te haeraa ïa i te ino.+ Mea hae na ˈu te faahua, te teoteo,+ te haerea ino e te parau piˈo.+ 14  E aˈoraa maitai ta ˈu e te paari mau.+No ˈu te maramarama+ e te puai.+ 15  Maoti au e faatere noa ˈi te mau arii,E e haamau ai te mau tia mana i te mau ture tia.+ 16  Maoti au e faatere noa ˈi te huiarii,E e haava ˈi te feia mana ma te parau-tia. 17  Mea here na ˈu te feia mea here na ratou ia ˈu,E e itehia mai au e te feia e imi ra ia ˈu.+ 18  Tei ia ˈu te taoˈa rahi e te hanahana,Te faufaa mure ore* e te parau-tia. 19  Mea maitai aˈe ta ˈu e horoa i te auro, tae noa ˈtu te auro tamâhia,E mea maitai aˈe ta ˈu e faatupu i te ario tamâhia.+ 20  Te haere ra vau na nia i te eˈa o te parau-tia,I ropu i te mau eˈa o te haavaraa tia. 21  E faufaa rahi ta ˈu e tutuu na te feia mea here na ratou ia ˈu,E e faaî au i ta ratou mau fare vairaa maa. 22  Na Iehova i poiete ia ˈu, te haamataraa o ta ˈna ohipa poieteraa,+Te matamua o ta ˈna mau ohipa i rave mea maoro aˈenei.+ 23  Mai tahito mai â* to ˈu faatoroaraahia,+Mai te haamataraa mai, mai te tau hou te fenua.+ 24  I te tau aita e pape hohonu,+ ua fanauhia vau,*I te tau aita e pape e pihaa ra no roto i te puna. 25  Hou te mau mouˈa a haamauhia ˈi,Hou te mau aivi, ua fanauhia vau, 26  Aita â oia i hamani atura i te fenua e to ˈna mau vahi papuAore ra te tâpû repo matamua o te fenua. 27  Ia ˈna i faaineine i te raˈi,+ tei reira vau.Ia ˈna i reni i te iriatai* i nia i te miti,+ 28  Ia ˈna i haamau* i te mau ata i nia,Ia ˈna i haamau i te mau apoo pape o te hohonuraa, 29  Ia ˈna i haamau i te hoê ture no te moanaIa ore te miti ia na nia ˈˈe i ta ˈna faaueraa,+Ia ˈna i haamau i te niu o te fenua, 30  Tei pihai iho vau ia ˈna mai te hoê rave ohipa aravihi.+ O vau ta ˈna mea here roa+ i tera e tera mahana.I oaoa na vau i mua ia ˈna i te mau taime atoa.+ 31  I oaoa na vau no to ˈna fenua parahihia e te taata,E mea here roa na ˈu te mau tamarii a te taata.* 32  I teie nei, ta ˈu mau tamarii, a faaroo mai ia ˈu.Oia mau, mea oaoa te feia e haapao ra i to ˈu mau eˈa. 33  A faaroo i te aˈo+ e ia paari outou,E eiaha roa e haafaufaa ore i te reira. 34  Mea oaoa te taata e faaroo ra ia ˈuA haere mai ai* i to ˈu pae opani i tera e tera mahana i te poipoi roa,A tiai ai i pihai iho i te tomoraa o to ˈu fare. 35  Te taata hoi tei ite mai ia ˈu, e ite mai ïa i te ora,+E e farii-maitai-hia oia e Iehova. 36  Te taata râ o te ore e tâuˈa mai ia ˈu, e hamani ino ïa ia ˈna iho,*E te feia mea hae na ratou ia ˈu, mea au ïa na ratou te pohe.”+

Nota i raro i te api

Heb: “tamaiti a te taata.”
Heb: “ia taa ia outou te aau.”
Hiˈo i te titionare.
Aore ra “faufaa tutuuhia.”
Aore ra “Mai te tau mai â aita e haamanaˈo-faahou-hia ra.”
Aore ra “ua fanauhia vau mai te huru ra ma te mauiui fanau.”
Heb: “te hoê menemeneraa.”
Heb: “faaetaeta.”
Aore ra “te huitaata.”
Aore ra “A ara noa ˈi.”
Hebera nephe. Hiˈo i te titionare.