Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te fenua e to ˈna a muri aˈe: Eaha ta te Bibilia e parau ra?

Te fenua e to ˈna a muri aˈe: Eaha ta te Bibilia e parau ra?

 “Te haafifi nei te tauiraa o te ahuaraˈi. E te haamata ra te fenua i te riro mai ei vahi mea fifi ia ora.”—The Guardian.

 Te faaruru ra te taata i te hoê fifi o ta ˈna iho i faatupu. Te faataa ra e rave rahi aivanaa, o te taata te tumu i maraa ˈi te ahuaraˈi. Ua taui te reira i te anuvera e e faahopearaa ino tei itehia. Teie te tahi hiˈoraa:

  •   Te rahi noa ˈtu ra te mau tupuraa mai te veavea rahi e te ahu, te paˈurâ, te vero rahi o te faatupu i te pape pue e te ati auahi.

  •   Te taheraa o te haapueraa pape paari e te pape paari tei parare i nia i te miti.

  •   Te maraaraa te faito o te miti.

 Te faaruru ra te mau tuhaa atoa o te fenua i teie tupuraa. I muri aˈe i te faataaraahia i te mau tupuraa i roto 193 fenua, teie ta te New York Times i faataa: “Te ani ra te paraneta i te tauturu.” No te tauiraa o te ahuaraˈi mea rahi tei pohe e tei mauiui, no reira te Taatiraa no te ea na te ao nei i parau ai “teie te tupuraa atâta mau ta te taata e faaruru ra.”

 Tera râ, e tumu tatou e hiˈo ai i te a muri aˈe ma te tiaturi. Ua tohu te Bibilia i te mau tupuraa ta tatou e ite ra i teie mahana, no te aha tatou e tiai ai e haa mai Iehova e ta ˈna e rave no te paruru i to tatou a muri aˈe.

Te faatupu ra anei te tauiraa o te ahuaraˈi i te parau tohu Bibilia?

 E. Te tano ra te mau tupuraa i ta te Bibilia i tohu no tatou i teie mahana.

 Parau tohu: E ‘haamou te Atua i te feia e tuino ra i te fenua.’—Apokalupo 11:18.

 Ua tohu te Bibilia i te hoê tau e tuino te taata i te fenua. No te tauiraa o te ahuaraˈi, te tuino ra te taata i te paraneta i te hoê faito aita i itehia aˈenei.

 Te faataa ra teie parau tohu i te hoê tumu no te aha eita ta te taata e nehenehe e faaora i te fenua. Tera râ, e haa mai Iehova i te taime ‘a tuino ai te taata i te fenua.’ Noa ˈtu eaha ta te taata e rave no te paruru i te tauiraa o te ahuaraˈi, eita râ te reira e navai no te tapea i te taata ia tuino i te fenua.

 Parau tohu: “E ite-atoa-hia te mau mea riaria.”—Luka 21:11.

 Ua tohu te Bibilia e itehia “te mau mea riaria,” aore ra te mau tupuraa riaria i teie mahana. Ua faatupu te tauiraa o te ahuaraˈi i te mau ati natura na te ao nei. I teie mahana, te ahoaho noa ra te mau taata no teie mau tupuraa peapea mau.

 Parau tohu: ‘Ia tae i te mau mahana hopea, e tau ino mau ïa e te fifi ia faaruru. E haapao noa te taata ia ratou iho, e nounou i te moni, e taiva, e etaeta, e haavare, e farii ore i te aˈoraa.’—Timoteo 2, 3:1-4.

 Ua tohu te Bibilia no tera mau huru e haerea o te taata te tumu o te tauiraa o te ahuaraˈi. Te haapeapea rahi nei te mau faatereraa e te mau taiete tapihoo i te moni eiaha râ i te ora o te taata no a muri aˈe. Noa ˈtu e tamata ratou i te ohipa amui, eita râ ratou e afaro i nia i te mau tuhaa faufaa ia faaea i te tauiraa o te ahuaraˈi.

 Te faataa ra teie parau tohu, eiaha tatou e tiai ia taui te rahiraa o te taata i ta ratou haaraa e ia paruru ratou i te fenua. Tera râ, te faataa ra te Bibilia “e ino roa ˈtu â” te feia o te haapao noa ia ratou iho.—Timoteo 2, 3:13.

No te aha ua papu ia tatou e haa mai te Atua?

 Te faataa ra te Bibilia e te haapao maite ra Iehova a to tatou Atua poiete i to tatou fenua e te feia e parahi ra i nia iho. E hiˈo mai tatou e toru irava Bibilia o te faataa ra i te reira.

  1.  1. Aita te Atua “i hamani [i te fenua] mai tera noa, ua hamani râ ia parahihia e te taata.”—Isaia 45:18.

     E faatupu te Atua i ta ˈna opuaraa no te fenua. (Isaia 55:11) Eita o ˈna e vaiiho ia tuinohia aore ra ia riro te reira ei vahi eita te taata e nehenehe e ora i nia iho.

  2.  2. “E fatu . . . te feia mǎrû i te fenua, e e au roa ratou i te rahi o te hau. E fatu te feia parau-tia i te fenua, e e parahi ratou i nia iho e a muri noa ˈtu.”—Salamo 37:11, 29.

     Ua fafau te Atua e e ora te taata i nia i te fenua e a muri noa ˈtu ma te hau.

  3.  3. “Area te feia ino, e haamouhia ratou mai nia i te fenua.”—Maseli 2:22.

     Ua fafau te Atua e faaore i te feia o te tamau ra i te rave i te mea ino, oia atoa i te feia o te tuino ra i te fenua.

Eaha ta te Atua e rave no to tatou a muri aˈe?

 Nafea te Atua e faatupu ai i ta ˈna i fafau no te fenua? E faaohipa oia i ta ˈna Faatereraa arii. (Mataio 6:10) E faatere mai te reira mai te raˈi mai. Eita teie faatereraa e ohipa amui e te mau faatereraa a te taata no nia i te parau o te fenua. E mono râ te Faatereraa arii a te Atua i te mau faatereraa a te taata.—Daniela 2:44.

 Ua riro te Faatereraa arii a te Atua ei parau apî no te huitaata e no te fenua. (Salamo 96:10-13) E hiˈo mai tatou i ta Iehova e rave maoti ta ˈna Faatereraa arii.

  •   Faaapî i te fenua

     Ta te Bibilia e parau ra: “E oaoa roa te medebara e te fenua mǎrô, e e oaoa te vahi papu pâpâmǎrô e e uaa mai te tiare.”—Isaia 35:1.

     Te auraa no to tatou a muri aˈe: E faaora Iehova i te paraneta, oia atoa i te mau vahi ta te taata i tuino.

  •   Mana i nia i te natura

     Ta te Bibilia e parau ra: “Te tamǎrû ra [Iehova] i te vero. Te mania ra te mau are miti.”—Salamo 107:29.

     Te auraa no to tatou a muri aˈe: E mana to Iehova i nia i te natura. Eita ïa te taata e mauiui faahou no te ati natura.

  •   Haapii i te taata ia aupuru i te fenua

     Ta te Bibilia e parau ra: “E horoa ˈtu vau na oe i te haroˈaroˈa e e haapii atu vau ia oe i te eˈa ia haere oe.”—Salamo 32:8.

     Te auraa no to tatou a muri aˈe: Ua horoa Iehova i te hopoia i te taata no te aupuru i te fenua. (Genese 1:28; 2:15) E haapii oia ia tatou e nafea ia aupuru i te mau mea atoa ta ˈna i poiete e ia ora ma te ore e tuino i te fenua.

a O Iehova te iˈoa o te Atua. (Salamo 83:18) A hiˈo i te tumu parau “O vai o Iehova?