Eaha to roto?

Eaha te tapao o “te mau mahana hopea” aore ra o “te taime faataahia o te hopea”?

Eaha te tapao o “te mau mahana hopea” aore ra o “te taime faataahia o te hopea”?

Te pahonoraa a te Bibilia

 Te faataa ra te Bibilia i te mau tupuraa, oia atoa te huru e te haerea o te mau taata o te haapapu ra e ua haamata “te anotau hopea o te ao nei” aore ra “te hopea o teie nei ao.” (Mataio 24:3, Te Bibilia Moˈa ra) No nia i tera anotau, te faahiti ra te Bibilia i te parau o “te mau mahana hopea” e o “te taime faataahia o te hopea.”—Timoteo 2, 3:1; Daniela 8:19.

Te tahi mau parau tohu Bibilia no nia i “te mau mahana hopea”?

 Ua tohu te Bibilia e rave rahi ohipa te tupu i te hoê â taime o te riro ei “tapao” no te ite te ora ra tatou i te mau mahana hopea. (Luka 21:7) Teie te tahi mau parau tohu:

 Te tamaˈi na te ao nei. Ua tohu Iesu: “E aro hoi te tahi nunaa i te tahi atu nunaa e te tahi faatereraa i te tahi atu faatereraa.” (Mataio 24:7) Hau atu, ua tohuhia i roto i te Apokalupo 6:4 e horo te hoê puaahorofenua ei taipe no te tamaˈi no te “faaore i te hau i nia i te fenua.”

 Te oˈe. Ua tohu Iesu “e tupu te oˈe.” (Mataio 24:7) Ua tohu-atoa-hia i roto i te buka Apokalupo e horo te tahi atu puaahorofenua taipe e e faatupu te reira i te oˈe na te ao nei.—Apokalupo 6:5, 6.

 Te mau aueueraa fenua rahi. Ua parau Iesu e tupu te mau “aueueraa fenua i tera e tera vahi.” (Mataio 24:7; Luka 21:11) Ei faahopearaa no tera mau aueueraa fenua na te ao nei, e mauiui te taata e e rave rahi o te pohe.

 Te maˈi. Ua parau Iesu e e tupu te mau maˈi pee na te ao nei aore ra “te maˈi rahi.”—Luka 21:11, Te Bibilia Moˈa ra.

 Te ohipa ino. Noa ˈtu mea maoro tatou i te iteraa i te ohipa ino, ua tohu Iesu e i te mau mahana hopea, e rahi mai te ino.—Mataio 24:12.

 Te tuinoraa i te fenua. Ua tohuhia i roto i te Apokalupo 11:18 e tuino te huitaata i te fenua na roto e rave rau ravea, oia hoi na roto i ta ratou mau ohipa ino e te haafaufaa-ore-raa i te heipuni.

 Te ino-rahi-raa o te haerea taata. I roto i te Timoteo 2, 3:1-4, te tohu ra te Bibilia no nia i te huitaata e “e mauruuru ore, e taiva, . . . e etaeta, e pari haavare, e haavî ore ia ratou iho, e iria, e au ore i te maitai, e haavare, e farii ore i te aˈoraa, e faaoru” ratou. No te ino rahi o taua mau haerea ra, mea tano ia parau “e tau ino mau ïa e te fifi ia faaruru.”

 Te amahamaharaa o te utuafare. I roto i te Timoteo 2, 3:2, 3, ua tohu te Bibilia “e au ore te taata” i to ratou fetii e e “faaroo ore [te mau tamarii] i te metua.”

 Te itiraa mai i te here no te Atua. Ua tohu Iesu: “E iti roa mai te here o te rahiraa.” (Mataio 24:12) Te auraa ïa e eita te rahiraa o te taata e here faahou i te Atua. Hau atu, te parau ra te Timoteo 2, 3:4 e au aˈe te taata “i te mau mea navenave eiaha râ i te Atua.”

 Te haerea haavare i roto i te mau haapaoraa. I roto i te Timoteo 2, 3:5, te tohu ra te Bibilia e “ia hiˈohia ˈtu [i te mau taata faaroo] e au ra e te haamori ra ratou i te Atua,” aita râ ratou e ora ra ia au i ta ˈna mau ture aveia.

 Te maramaramaraa i te mau parau tohu Bibilia. Ua tohuhia i roto i te buka Daniela e “i te anotau o te hopea,“ e rave rahi o te ite atu â no nia i te parau mau Bibilia e o te taa maitai atu â i teie mau parau tohu.—Daniela 12:4.

 Te ohipa pororaa na te ao nei. Ua tohu Iesu: “E porohia te parau apî oaoa o te Faatereraa arii e ati aˈe te fenua.”—Mataio 24:14.

 Te tâuˈa-ore-raa e te faaoooraa. Ua tohu Iesu e aita te taata e tâuˈa i te mau haapapuraa e fatata roa te hopea. (Mataio 24:37-39) Hau atu, te tohu ra te Petero 2, 3:3, 4 e e parau faaooo vetahi e ere roa ˈtu te mau papai Bibilia no nia i te hopea o te ao i te mea papu.

 Te tupuraa i te mau parau tohu atoa. Ua parau Iesu e i te mau mahana hopea, e tupu te mau parau tohu atoa i te hoê â taime.—Mataio 24:33.

Te ora ra anei tatou i “te mau mahana hopea”?

 E. Te faaite ra te mau tupuraa na te ao nei e oia atoa te tuatapaparaa tau Bibilia e ua haamata te mau mahana hopea i 1914, te matahiti i tupu ai te Tamaˈi rahi matamua. No te ite e nafea te mau tupuraa na te ao nei e haapapu ai te ora ra tatou i te mau mahana hopea, a mataitai na i to muri nei video:

 I 1914, ua haamauhia te Faatereraa arii a te Atua i te raˈi. Hoê o ta ˈna mau ohipa matamua, o te tiahiraa ïa ia Satani te Diabolo e ta ˈna mau demoni mai te raˈi mai. Ua taotiahia ta ratou mau ohipa i te fenua nei. (Apokalupo 12:7-12) Te itehia ra e o Satani te faatere ra i te huitaata i roto i te haerea e te mau ohipa ino a te taata, a nehenehe atu ai tatou e parau e “e tau ino mau ïa e te fifi ia faaruru” ta tatou e ora nei.—Timoteo 2, 3:1.

 Ua hepohepo roa e rave rahi taata i taua tau ino mau ra. Te ite papu ra ratou e te ino noa ˈtu ra te taata. Te mǎtaˈu ra vetahi i te a muri aˈe o te huitaata.

 I te tahi aˈe pae, noa ˈtu te mau tupuraa ino na te ao nei, te vai ra o te faatupu i te tiaturiraa no a muri aˈe. Ua papu ia ratou e fatata roa te Faatereraa arii a te Atua i te haa no te faaore roa i te mau fifi o teie nei ao. (Daniela 2:44; Apokalupo 21:3, 4) Te tamau ra ratou i te faaoromai e i te tiai ia faatupu te Atua i ta ˈna mau parau fafau. Te ite ra ratou i te tamahanahanaraa i roto i teie mau parau a Iesu: “Te taata râ tei faaoromai tamau e tae noa ˈtu i te hopea, e ora ïa.”—Mataio 24:13; Mika 7:7.