Eaha to roto?

Eaha te auraa ‘a here i to outou mau enemi’?

Eaha te auraa ‘a here i to outou mau enemi’?

Te pahonoraa a te Bibilia

 I roto i ta ˈna Aˈoraa tuiroo i nia i te mouˈa, ua parau Iesu: “A here noa i to outou mau enemi.” (Mataio 5:44; Luka 6:27, 35) Te faataa ra ta ˈna mau parau e e titauhia ia faaite tatou i te here i te feia o te hae ra ia tatou aore ra o te rave ra i te tahi mea tano ore i nia ia tatou.

 Ua faaite Iesu i te here i to ˈna mau enemi ma te faaore i te hara a te feia o tei hamani ino ia ˈna. (Luka 23:33, 34) Ua tuea ta ˈna mau haapiiraa no nia i te hereraa i to tatou mau enemi i tei parauhia i roto i te mau Papai Hebera, o tei pii-atoa-hia te Faufaa Tahito.—Exodo 23:4, 5; Maseli 24:17; 25:21.

 “A here noa i to outou mau enemi e a pure noa no tei hamani ino ia outou.”Mataio 5:43, 44.

I roto i teie tumu parau

 No te aha e tia ia here tatou i to tatou mau enemi?

  •   Te horoa ra te Atua i te hiˈoraa. “Mea hamani maitai hoi [te Atua] i te feia mauruuru ore e te ino.” (Luka 6:35) “E faahiti hoi oia i to ˈna mahana i nia i te feia ino.”—Mataio 5:45.

  •   E turai te here i te hoê enemi ia taui. Te faaue mai ra te Bibilia ia tatou ia hamani maitai i to tatou mau enemi, e ma te na reira, ‘e haapue ïa tatou i te arahu ama i nia i to ratou upoo.’ (Maseli 25:22) Ua tuati teie faahohoˈaraa i tei ravehia no te faaahu i te metara ia tahe te mea viivii a toe mai ai te ofai taoˈa maitai. Oia atoa, ia faaite tatou i te hamani maitai i te taata e hae mai ia tatou, e nehenehe tatou e faatahe ei auraa parau, i to ˈna riri ma te haamatara i te mea maitai i roto ia ˈna.

 E nafea tatou e faaite ai i te here i to tatou mau enemi?

  •   ‘A hamani maitai i te feia e hae ra ia outou.’ (Luka 6:27) Te parau ra te Bibilia: “Ia poia to oe enemi, a faatamaa ˈtu ia ˈna, ia poihâ oia, a horoa ˈtu i te tahi mea ia inu oia.” (Roma 12:20) Te vai ra te tahi atu ravea no te faaite i te here i te hoê enemi, o te faaohiparaa ïa i te mau parau tuiroo a Iesu: “Ta outou e hinaaro ia rave te taata no outou, a na reira atoa ˈtu ïa.”—Luka 6:31.

  •   “A haamaitai noa i tei faaino mai ia outou.” (Luka 6:28) E haamaitai tatou i to tatou mau enemi ma te faahiti i te mau parau maitai e te tura ia ratou, noa ˈtu e faahiti mai ratou i te mau parau tano ore. Te na ô ra te Bibilia: “Eiaha e tahoo i . . . te tuhi i te tuhi. A haamaitai atu râ.” (Petero 1, 3:9) E tauturu mai teie aˈoraa ia tatou ia haapae roa i te hae.

  •   “A pure noa no tei parau ino mai ia outou.” (Luka 6:28) Ia parau ino anaˈe te hoê taata ia oe “eiaha . . . ia tahoohia ˈtu i te ino.” (Roma 12:17) E ani râ tatou i te Atua ia faaore i ta ˈna hapa. (Luka 23:34; Ohipa 7:59, 60) Eiaha tatou e tahoo atu, e vaiiho râ tatou i te Atua ia faaafaro i te reira ia au i ta ˈna mau ture aveia tia roa o te parau-tia.—Levitiko 19:18; Roma 12:19.

 “A here noa i to outou mau enemi, a hamani maitai noa i te feia e hae ra ia outou, a haamaitai noa i tei faaino mai ia outou, a pure noa no tei parau ino mai ia outou.”Luka 6:27, 28.

  •   ‘A faaoromai e a hamani maitai.’ (Korinetia 1, 13:4) I roto i ta ˈna faataaraa o te here, ua faaohipa te aposetolo Paulo i te hoê taˈo mai te taˈo Heleni agape o te itehia i roto i te Mataio 5:44 e te Luka 6:27, 35. E faaite tatou i teie here Kerisetiano i to tatou mau enemi ma te faaite i te faaoromai e te hamani maitai ia ratou. Eita râ tatou e faaite i te pohehae, te teoteo aore ra te etaeta.

 E faaoromai e e hamani maitai te here. Eita te here e pohehae, eita e faateitei, eita e faaoru. Eita te here e rave i te mea au ore, eita e imi i to ˈna iho maitai, eita e riri oioi. Eita te here e tapea i te ino. Eita te here e oaoa i te parau-tia ore, e oaoa râ i te parau mau. E tapoˈi te here i te mau mea atoa, e tiaturi i te mau mea atoa, e tiai i te mau mea atoa e e faaruru i te mau mea atoa. Eita roa te here e mure.”Korinetia 1, 13:4-8.

 E aro anei tatou i to tatou mau enemi?

 Aita, ua haapii hoi Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ eiaha ratou e aro i to ratou mau enemi. Ei hiˈoraa, i to ˈna faaararaa ia ratou e e aro te mau enemi ia Ierusalema, aita o ˈna i parau ia ratou ia faaea no te aro atu, ua parau râ oia ia ratou ia horo ê. (Luka 21:20, 21) Ua parau Iesu i te aposetolo Petero: “A faahoˈi i ta oe ˈoˈe i roto i te vehî, te taata atoa hoi e rave i te ˈoˈe, e pohe ïa i te ˈoˈe.” (Mataio 26:52) Te faaite ra te Bibilia e te mau aivanaa e aita te mau pǐpǐ a Iesu o te senekele matamua i aro i to ratou mau enemi. aTimoteo 2, 2:24.

 Te mau manaˈo hape no nia i te hereraa i to tatou mau enemi

 Manaˈo hape: Te titau ra te Ture a te Atua i te mau Iseraela ia hae i to ratou mau enemi.

 Tupuraa mau: Aita tera faaueraa e itehia i roto i te ture a Mose. Ua faaue râ te reira i te mau Iseraela ia here i to ratou taata tupu. (Levitiko 19:18) Te auraa o te taˈo “taata tupu,” o te tahi ïa mau taata, e ere râ tera te manaˈo o vetahi ati Iuda. No ratou, o te tahi atu ati Iuda noa to ratou taata tupu, e ua tiaturi ratou e enemi te feia e ere i te ati Iuda e mea titauhia ia hae ia ratou. (Mataio 5:43, 44) Ua faaafaro Iesu i to ratou feruriraa hape ma te horoa i te faahohoˈaraa o te hoê taata no Samaria.—Luka 10:29-37.

 Manaˈo hape: Here i to outou mau enemi te auraa ïa e farii i to ratou haerea tano ore.

 Tupuraa mau: Te faaite ra te Bibilia e e nehenehe tatou e here i te hoê taata ma te ore râ e farii i to ˈna haerea tano ore. Ei hiˈoraa, ua faautua Iesu i te hamani-ino-raa, tera râ, ua pure o ˈna no te feia o tei haapohe ia ˈna. (Luka 23:3) Noa ˈtu ua horoa oia i to ˈna ora no te feia hara, mea hae râ na ˈna te ohipa ino aore ra te hara.—Ioane 3:16; Roma 6:23.

a I roto i te buka The Rise of Christianity, ua papai te aivanaa Barnes: “Ua faaite te mau haamaramaramaraa i itehia mai e i te tau o Marc Aurèle, aita te mau Kerisetiano e riro mai ei faehau. Aita atoa ïa te faehau, tei riro mai ei Kerisetiano, i faaea i roto i te nuu faehau.”