Eaha to roto?

Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te tahoo?

Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te tahoo?

Te pahonoraa a te Bibilia

 Noa ˈtu te manaˈo ra te hoê taata e tiaraa to ˈna no te tahoo, aita ïa o ˈna e pee ra i te aˈoraa a te Bibilia: “Eiaha e parau: ‘Mai ta ˈna i rave ia ˈu, e na reira atoa vau ia ˈna. E faahoˈi au i ta ˈna mai ta ˈna i rave.’” (Maseli 24:29, nota i raro i te api) Te vai ra i roto i te Bibilia te aˈoraa o te nehenehe e tauturu e rave rahi ia haapae i te hinaaro e tahoo.

I roto i teie tumu parau

 No te aha mea ino ia imi i te tahoo?

 Ia haamauiuihia outou e te hoê taata, e riri iho â outou e e hinaaro outou ia faautuahia teie taata no ta ˈna i rave. Ia tahoo râ outou, eita te reira e tuea i ta te Bibilia e parau ra. No te aha?

 Mea au ore na te Atua ia imi te taata i te tahoo. I roto i te Bibilia, te parau ra te Atua ra o Iehova: a “Na ˈu te tahoo. Na ˈu e faautua.” (Roma 12:19) Te faaitoito ra te Bibilia i te feia tei haamauiuihia ia imi i te hau no te faatitiaifaro i te reira mai te peu e nehenehe, i te imiraa i te tahoo. (Roma 12:18) Mai te peu râ aita faahou e ravea, te faaitoito mai ra te mau Papai ia tiaturi ia Iehova no te faaore i te parau-tia ore atoa.—Salamo 42:10, 11.

 Nafea te Atua e faautua ˈi i te feia e rave ra i te ohipa ino?

 I teie mahana, te vaiiho ra te Atua i te mau faatereraa taata ia faautua i te feia e rave ra i te ohipa ino. (Roma 13:1-4) Ia tae râ i te hoê taime, e haava o ˈna i te feia tei faautuahia no ta ratou i rave e e faaore roa o ˈna i te mauiui e a muri noa ˈtu.—Isaia 11:4.

 Nafea vau e nehenehe ai e haapae i te hinaaro e tahoo?

  •   iaha e haa ma te ore e feruri na mua. (Maseli 17:27) Pinepine te feia e riri hanoa e rave i te mau mea ta ratou e tatarahapa i muri iho. Te feia râ tei rave i te taime no te feruri hou a haa ˈi, e rave ratou i te mau faaotiraa maitai aˈe.—Maseli 29:11.

  •   A hiˈo i te mau tupuraa mau. (Maseli 18:13) Mea tia ia uiui te taata tei haamauiuihia ia ˈna iho: ‘Te vai ra anei te tumu ta ˈu i ore i ite o te nehenehe e haapapu no te aha ua rave te taata tei haamauiui ia ˈu i te reira? Te ahoaho anei ra oia? Aore ra ua na reira oia ma te manaˈo ore?’ I te tahi mau taime e manaˈo paha tatou ua rave iho â te tahi taata i te reira no te haamauiui mai, te mea papu ra, aita oia i hinaaro e haamauiui mai.

 Te mau manaˈo hape no nia i te tahoo

 Manaˈo hape: Te parau ra te Bibilia e nehenehe tatou e tahoo ma te parau e “mata ei mata.”—Levitiko 24:20.

 Tupuraa mau: Aita te ture “mata ei mata” i Iseraela i tahito ra e faaitoito ra i te tahooraa. Ua tauturu râ teie ture i te mau tavana ia faautua ia au i te mau tupuraa. bDeuteronomi 19:15-21.

 Manaˈo hape: No te mea aita te Bibilia e turai ra i te tahooraa, aita ïa tatou e nehenehe e paruru ia tatou ia arohia mai tatou.

 Tupuraa mau: Mai te peu e arohia te tahi taata, e tiaraa to ˈna no te paruru ia ˈna iho aore ra no te imi i te tauturu i pihaiiho i te mau tia mana. Te parau ra râ te Bibilia, mai te peu e nehenehe mea tia ia ape tatou i te mau aroraa uˈana.—Maseli 17:14.

a O Iehova to te Atua iˈoa i roto i te Bibilia.

b No te ite hau atu â no nia i teie ture, a hiˈo i te tumu parau “Eaha te auraa mata ei mata?