Eaha to roto?

Eaha te auraa ia fanau-faahou-hia?

Eaha te auraa ia fanau-faahou-hia?

Te pahonoraa a te Bibilia

 Te faataa ra teie parau e mea nafea te Atua e haa ai i nia i te hoê taata tei “fanau-faahou-hia.”‏ (Ioane 3:3, 7) E faariro te Atua ia ratou ei tamarii na ˈna. (Roma 8:15, 16; Galatia 4:5; Ioane 1, 3:1) Mai te hoê tamarii tei faaamuhia, e riro mai ratou ei mero no to te Atua utuafare.—Korinetia 2, 6:18.

No te aha te hoê taata i fanau-faahou-hia ˈi?

 Ua parau Iesu: “Ia ore te hoê taata e fanau-faahou-hia, e ore oia e ite i te Faatereraa arii a te Atua.” (Ioane 3:3) Ua taa ïa i te hoê taata tei fanau-faahou-hia e faatere o ˈna e te Mesia i roto i te Faatereraa arii a te Atua. Te faataa ra te Bibilia no tei “faafanau faahou” e haamaitairaa to ratou tei “faahereherehia . . . i te raˈi.” (Petero 1, 1:3, 4) No reira, te faatere ra te Faatereraa arii a te Atua mai te raˈi mai. Ua papu ia ratou e “faatere atoa ïa [ratou] ei arii “ e te Mesia.—Timoteo 2, 2:12; Korinetia 2, 1:21, 22.

Mea nafea te hoê taata i fanau-faahou-hia ˈi?

 Ia au i ta Iesu i parau, e “fanauhia i te pape e te varua moˈa” te hoê taata tei fanau-faahou-hia. (Ioane 3:5) Te auraa ïa, e titauhia ia bapetizohia o ˈna na mua i te pape e i muri iho ia bapetizohia o ˈna e te varua moˈa.—Ohipa 1:5; 2:1-4.

 O Iesu te taata matamua tei fanau-faahou-hia. Ua bapetizohia o ˈna i roto i te anavai Ioridana e i muri iho na te Atua i faatavai (aore ra bapetizo) ia ˈna e te varua moˈa. Maoti te varua moˈa ua fanau-faahou-hia Iesu ei tamaiti na te Atua e e tiaturiraa to ˈna ia ora faahou i te raˈi. (Mareko 1:9-11) No reira ua faatia mai te Atua ia Iesu ei taata varua.—Ohipa 13:33.

 E bapetizohia tei fanau-faahou-hia na mua i te pape hou ratou e faatavaihia ˈi i te varua moˈa. a (Ohipa 2:38, 41) E tiaturiraa papu to ratou ia ora i te raˈi no te mea ua faatia mai te Atua ia ratou ei taata varua.—Korinetia 1, 15:42-49.

Te mau manaˈo hape no nia i tei fanau-faahou-hia

 Manaˈo hape: Ia faaorahia te tahi taata aore ra ia riro ei Kerisetiano, e tia ia fanau-faahou-hia o ˈna.

 Tupuraa mau: Aita te tusia a te Mesia e faaora noa i tei fanau-faahou-hia oia hoi tei faatere e te Mesia i te raˈi, te mau taata atoa râ e ora ra i nia i te fenua i raro aˈe i te Faatereraa arii a te Atua. (Ioane 1, 2:1, 2; Apokalupo 5:9, 10) O ratou ïa te fanaˈo i te ora mure ore i roto i te Paradaiso i nia i te fenua.—Salamo 37:29; Mataio 6:9, 10; Apokalupo 21:1-5.

 Manaˈo hape: Na te hoê taata e maiti ia fanau-faahou-hia o ˈna.

 Tupuraa mau: E farii te Atua te mau huru taata atoa ia faafatata ia ˈna e ia faaorahia ratou. (Timoteo 1, 2:3, 4; Iakobo 4:8) Tera râ, na te Atua e maiti o vai tei fanau-faahou-hia aore ra faatavaihia e te varua moˈa. Te na ô ra te Bibilia: “Tei te Atua ïa te parau . . . e ere râ tei te taata e hinaaro ra aore ra e tutava ra.” (Roma 9:16) E huri-atoa-hia te parau “fanau-faahou-hia” i te parau “fanauhia mai nia mai,” e haapapu ïa te reira e na te Atua e maiti o vai tei fanau-faahou-hia.—Ioane 3:3, nota.

a Mea taa ê râ te tupuraa o Korenelio e te feia tei na muri ia ˈna.—Ohipa 10:44-48.