Agllashca temata ricungapaj

Temacunata ricungapaj

Gentecunaca tapunmi

Gentecunaca tapunmi

Isaías 60:1pi parlashca huarmica ¿pimandata parlajun? Y cai huarmica ¿imashinata jatarishpa, punchapamba michata ricuchin?

Isaías 60:1​pica: “Sion shuti pueblolla, jatarishpa punchapamba ricuriyari. Canda punchayachij michaca, ñami shamushca. Cambaj jahuapica, Mandaj Diosmi punchapamba ricurijun” ninmi. Huarmi nishpaca Sionmanda o Jerusalenmandami parlajun. Chai tiempopica Jerusalenga Judá llactapa capitalmi carca (Is. 60:14; 62:​1, 2). a Jerusalén llactaca tucui Israel llactatami ricuchijun. Shinaca Jerusalenga ¿ima hora jatarishpa, punllayachijun michashna tucurca? Isaiaspi parlashca shimicunaca ¿ima horacamanda pactarina carca? Cati ishcai tapuicunata yachajupashunchi.

Jerusalenga ¿ima hora jatarishpa, punllayachijun michashna tucurca? Jerusalenmanda apai tucushca judiocunaca 70 huatacunatami Babilonia llactapi causanajurca. Chai tiempopica Jerusalén y templo huasipashmi tucuchi tucushca carca. Shinapash medos y persas gentecuna Babilonia llactata mishajpimi israelitacunaca cutin Jerusalenman tigrashpa Jehová munashcashna paita cutin ali adorai usharca (Esd. 1:​1-4). Jesús cai alpaman nara shamushca 537 huatapica, Israel llactapa 12 pueblocunamandaca Jehová Diosta tucui shunguhuan sirvinajun judiocunallami Jerusalenman tigrarca (Is. 60:4). Jerusalenman tigrashpaca Jehovaman sacrificiocunata carashpa, shinallata fiestacunata rurashpa y templotapashmi cutin shayachi callarinajurca (Esd. 3:​1-4, 7-11; 6:​16-22). Chaimi Jehovapa yachachishcacunaca Jerusalén llactapica shuj punllayachijun michagushna tucurca. Chaipi causaj israelitacunapashmi Jehová Diosta na rijsij yana tutapishna causanajuj gentecunapaca shuj michagushna tucurca.

Shinapash chai tiempopi Isaiaspi parlashca profeciacunaca na tucui pactarircachu. Porque chai tiempopi ashtaca israelitacunaca Jehová Diospa mandashcacunataca ñana cazushpa catircachu (Neh. 13:27; Mal. 1:​6-8; 2:​13, 14; Mat. 15:​7-9). Jesustapashmi jipamanga Mesías cashcata na reconocirca (Mat. 27:​1, 2). Chaimandami huata 70​pica Jerusalén y templo huasigupash por segunda vez tucuchi tucurca.

Jerusalén llacta imashina tucuchi tucuna cashcataca Jehová Diosca ñami villashcarca (Dan. 9:​24-27). Shinaca Isaías capitulo 60​pi parlashca profeciaca cai alpapi tiashca Jerusalenbi y templo huasipica na tucui pactarircachu.

Isaiaspi parlashca shimicunaca ¿imashinata pactarina carca? Cai huarmimanda parlashpaca ‘Jahua cielopi Jerusalenmandapashmi’ parlajun. Shinaca Jahua cielomanda Jerusalenga ¿imatata ricuchin? Caica Jehová Diospa organizacionmanda jahua cielopi partetami ricuchin. Y chaica Jehová Diosta tucuipi cazuj angelcunahuan formashcami can. Apóstol Pablo cai organizacionmanda parlashpaca, ‘ñucanchi mamami’ can nircami (Gál. 4:26). Paipa “churicunaca” Jesús y 144 mil ungidocunami can. Paicunaca jahua cielopi causana esperanzatami charin. Shinami “Taita Diospa separashca llacta” y ‘Taita Diospa Israel’ llacta tucun (1 Ped. 2:9; Gál. 6:16).

Jahua cielopi Jerusalenga ¿ima hora jatarishpa, punllayachijun michashna tucurca? Cai alpapi cashca ungidocunahuanmi pactarirca. Isaiaspi 60​pi parlashca profeciahuan y ungidocunapa causaipi pasashca cosascunahuan ricupashunchi.

Ultimo apóstol huañushca jipallami apostatacunapa panda yachachishcacunaca mirai callarirca. Chaimi cristiano ungidocunaca yana tutapishna causanajushcamanda espiritualmente jatarinshna rijcharina tucurca (Mat. 13:​37-43).Cai cristianocunaca importante Babilonia llactapa panda yachachishcacunahuanmi prezushcashna causanajurca. Shinapash 1914​manda 1919 huatacamanmi chai cristianocunaca panda religionmanda libre quedarca. Ña libre quedashca jipallami punllayachijun michashnami tucurca (Mat. 13:​39, 40). ¿Imashinata cai cristianocunaca punllayachijun michashna tucurca? Tucui shunguhuan gentecunaman villachishpa. b Chai punllamandapachami ashtaca gentecunaca cai punllayachijun michaman quimirimushca. Isaías 60:3​pi nishcashnaca “jatun mandajcunapash” cai michaman quimirimushca. Cai jatun mandajcunaca ungidocunami can (Apoc. 5:​9, 10).

Shamuj punllacunapica ungidocunami Jehová Diospa punllayachijun michagutaca ashtahuan ricuchinga. Cai alpapi cashca ungidocuna huañushpaca jahua cielomanmi rin. Paicunaca Bibliapi nishcashna ‘mushuj Jerusalenmi’ tucunga. Mushuj Jerusalenbica Jesús y 144 mil ungidocunami reycuna y sacerdotecuna tucunga (Apoc. 14:1; 21:​1, 2, 24; 22:​3-5).

Isaías 60:1​pi parlashca profeciaca mushuj Jerusalenbimi pactaringa (Isaías 60:​1, 3, 5, 11, 19, 20; Apocalipsis 21:​2, 9-11, 22-26 textocunatapash ricupangui). Punda tiempopica Jerusalén llactapimi reycunaca mandan carca. Shina cuendallatami Mushuj Jerusalén o ungidocunaca, Jesushuan cai alpata mandanga. Cai Mushuj Jerusalenga ¿imashinata ‘Taita Dios tiajuj jahua cielomandaca urai shamunga’? Jesús y ungidocunapashmi cai alpata mandai callarijpimi pactaringa. Mushuj Jerusalenmanda parlashpaca Bibliapica Jehovata tucui shunguhuan cazujcunaca cai punllayachijun “michamandami, purita ushanga” ninmi. Shinami paicunaca juchacunamanda y huañuimandapash libre quedanga (Apoc. 21:​3, 4, 24). Shinami Isaías y shuj profetacuna “tucuitami mushujta rurasha nishpa” parlashca shimicunaca pactaringa (Hech. 3:21). Tucuita mushujta rurasha nishca shimicunaca Jesús rey tucujpimi callarirca. Y caica Jesús mil huatacunata mandajushca jipami pactaringa.

a Traducción del Nuevo Mundo Bibliapica Isaías 60:1​pi “Sion” o “Jerusalén” shimicunata utilizanapa randica huarmi shimitami churashca. ¿Imamandata shina churashca? Hebreo shimipica “jatarishpa”, “punchapamba ricuriyari” y “cambaj jahuapi” shimicunaca huarmimanda parlajuj cuendashnallatami can. Huarmi shimita churashpaca Español shimita parlajcuna cai versopi shuj huarmihuan comparashpa parlajushcata ashtahuan fácil cuenda japichunmi churashca.

b Ezequiel 37:​1-14 y Apocalipsis 11:​7-12​pi nishca textocunaca 1919 huatapi Jehová Dios munashcashna paita adorai callarishcamandami parlajun. Ezequiel parlashca profeciaca tucui cristiano ungidocunaca panda religionmanda imashina libre quidanatami parlajurca. Cutin Apocalipsis profeciaca asha ungido huauquicuna carcelpi cashca jipa llujshishpa cutin Jehovapa organizacionda ñaupaman pushashpa catina cashcatami ricuchijurca. 1919 huatapica cai ashalla ungidocunaca ‘aliguta cazushpa, aliguta pensarishpa sirvij esclavomi’ tucurca (Mat. 24:45; La adoración pura de Jehová: ¡por fin restaurada!, nishca libropi pág. 118​pi ricuita ushapangui).