Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

DEA/G. Dagli Orti/De Agostini via Getty Images

Biyubi Ulrico Zuinglio ganna ni dxandíʼ

Biyubi Ulrico Zuinglio ganna ni dxandíʼ

 Tiempu riʼ stale binni ni napa religión zanda gúʼyacaʼ pa dxandíʼ rusiidiʼ Biblia ni runi crecaʼ, peru ra bizulú siglu dieciséis qué ñanda ñúnicabe ni. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ stale binni qué ñápacaʼ Biblia lu idioma sticaʼ. Nga runi huaxiéʼ si binni gunda bichaaga ni rusiidiʼ yuʼduʼ né ni rusiidiʼ Biblia, ne ca xaíque stini qué ñacanecaʼ binni guiziidiʼ ni ná Biblia. Libru History of the Christian Church (Historia de la Iglesia cristiana) a ná: «Iglesia ni nuu Suiza bíʼnicaʼ ni cadi jneza [...]. Ne gastiʼ ganna xaíque stini, runi cré intiica cosa ne runi cometer pecadu sexual».

 Zacá nga nuu ca cosa ca dxi bizulú Ulrico Zuinglio biyubi guiziidiʼ ni dxandíʼ. ¿Xi bidxélabe yaʼ? ¿Ximodo bisiidibe xcaadxi de ni bidxélabe que yaʼ? ¿Ne xi zanda guizíʼdinu de modo bibánibe ne ca ni biʼniʼ crebe?

Bizulú biyúbibe ni dxandíʼ

 Dxi napa Zuinglio biaʼ gande iza gudixhe ique gaca sacerdote. Tiempu que ca ni racalaʼdxiʼ gaca sacerdote caquiiñeʼ guni estudiarcaʼ filosofía, tradición stiʼ yuʼduʼ ne ca ni bicaa ca xaíque o ca ni binibiáʼcabe casi stiʼ yuʼduʼ. Peru cadi caquiiñeʼ guni estudiárcabe Biblia.

 ¿Xi bidxela Zuinglio lu Biblia yaʼ? Laga cayuundabe ndaani’ universidad de Basilea ni nuu guidxi Suiza, guyebe clase stiʼ Tomás Wyttenbach, ne raqué bidiibe cuenta cadi jneza sistema de indulgencia ni rusiidiʼ yuʼduʼ. b Según biografía Zwingli—God’s Armed Prophet (Zuinglio: el profeta armado de Dios), c bisiéneni bisiidi’ Wyttenbach Zuinglio «ti biaje si guti Cristu para guixá ca pecadu» stinu (1 Pedro 3:18). Ora biénebe rixá ca pecadu sti binni pur sacrificiu stiʼ Jesús la? maʼ qué ninándabe ni rusiidiʼ ca xaíque yuʼduʼ ora nacaʼ zanda gaca perdonar ca pecadu stiʼ binni pa gudiica’ bueltu (Hechos 8:20). Peru qué nusaana Zuinglio de ñuni estudiar dede beeda gaca pastor católicu dxi napa 22 iza.

 Ca iza que, stubi Zuinglio biziidiʼ griegu ti ganda guiene idioma original ni gucuá Nuevo Testamento. Laaca biindabe ca obra stiʼ Erasmo de Rotterdam ne luni biziidibe ná Biblia Jesús si nga mediador entre Dios ne binni (1 Timoteo 2:5). Pur ngue maʼ bizulú gupa Zuinglio duda de ca ni rusiidiʼ ca religión católica, purtiʼ laaca’ naca’ zanda iquiiñeʼ binni bidóʼ para guiniʼné Dios.

 Despué de bisaa Zuinglio 30 iza, biyubiru’ guiziidi’ ni dxandíʼ. Peru laaca bíʼnibe dxiiñaʼ casi sacerdote stiʼ Ejércitu lu caadxi guerra ra gudinde Europa para guni conquistar Italia. Lu guerra ni binibiáʼcabe casi Marignano, ni guca lu iza 1515, biiyabe ximodo stale católicu biitisaaca’ laacaʼ. Chupa chonna iza despué biʼniʼ copiarbe ne dede biziidibe de memoria stale de ca ni zeeda lu Escrituras Griegas. Lu iza 1519 gulézabe Zúrich, ti guidxi sti’ Suiza ra runi mandar ca políticu. Raqué bidiibe cuenta caquiiñeʼ gusaana yuʼduʼ de gusiidiʼ caadxi cosa ni cadi zeeda lu Biblia. ¿Peru ximodo zanda gacanebe xcaadxi guiníʼ íquecaʼ zacaca yaʼ?

«Qué huayuu dxi gunadiágadu xiixa zacá»

 Gunna dxichi Zuinglio zusaana binni de guni cré ni rusiidiʼ ca religión ca pa gánnacaʼ ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia. Ngue runi, dxi bíʼnicabe laabe sacerdote ndaaniʼ yuʼduʼ Grossmünster, ti yuʼduʼ nabé risaca ni nuu ndaaniʼ guidxi Zúrich, gudixhe íquebe gúnibe xiixa. Lugar de gúʼndabe leccionariu d ni nuu lu diidxaʼ latín ni maʼ xadxí ruundaʼ ca sacerdote ndaaniʼ yuʼduʼ que la? gudixhe íquebe iquiiñebe Biblia lu ca discursu stibe, ne gúʼndabe ni capítulo pur capítulo. Ma’ qué niquiiñebe ca ni bicaa ca xaíque yuʼduʼ que para gusiénebe ni cá lu Biblia, sínuque maʼ Biblia si nga biquiiñebe para gusiénebe ca cosa nagana zeeda luni (2 Timoteo 3:16).

Sergio Azenha/Alamy Stock Photo

Yu’du’ sti’ Grossmünster, ni nuu Zúrich.

 Pur ca ni bisiidiʼ Zuinglio que, gucané ni stale binni ganna zanda gacané Biblia laaca’ lu xquendanabánicaʼ. Bisiidibe ca norma moral ni zeeda lu Biblia ne bisiénebe malu nga guni adorárcabe María, jñaa Jesús, guni orárcabe bidóʼ, quíxecabe para gaca perdonar ca pecadu stícabe ne laaca guniʼbe cadi jneza guiráʼ ca cosa yuudxuʼ ni runi ca sacerdote que. ¿Xi biʼniʼ ca binni que ora binadiágacaʼ ca ni guniʼbe que yaʼ? Nuu de laaca ora binadiágacaʼ primé sermón ni bidiibe que guniʼcaʼ: «Nin qué huayuu dxi gunadiágadu xiixa casi ni guniʼbe riʼ». Ne sicaríʼ guníʼ ti hombre ni nanna de historia, de ca binni ni bicaadiaga ora bisiidiʼ Zuinglio: «Ca binni ni bisaana de cheʼ yuʼduʼ pur guiráʼ ca cosa yuudxuʼ ni bíʼyacaʼ ne ni binadiágacaʼ runi ca sacerdote que, bibiguetaʼ guyecaʼ yuʼduʼ sti biaje».

 Lu iza 1522, gunabaʼ ca xaíque yuʼduʼ que gobiernu stiʼ guidxi Zúrich guni xiixa ti cadi gusaana binni de chinanda ni rusiidiʼ yuʼduʼ. Ne guníʼcabe nuu Zuinglio en contra de ca ni rusiidiʼ yuʼduʼ. Peru cumu qué ninabe nusaanabe ca ni runi crebe la? ngue runi bisaanabe dxiiñaʼ de sacerdote ni nápabe que.

¿Xi biʼniʼ Zuinglio yaʼ?

 Neca maʼ cadi naca Zuinglio sacerdote bisiidirube binni de ca ni runi crebe ne biyúbibe gacanebe laaca’ guiénecaʼ ca ni. Pur ca ni bisiidibe que stale binni binibiáʼ laabe dede né ca gobiernu stiʼ guidxi Zúrich, ne gucané ni stale binni de guidxi que guchaa ni runi cré. Casi lu iza 1523 que la? biʼniʼ prohibir ca gobiernu de guidxi Zúrich gusiidicabe xiixa ni cadi zeeda lu Biblia. Ne lu iza 1524 maʼ biʼniʼ prohibírcabe guni adorar binni bidóʼ. Ra maʼ guyuu xcaadxi binni ni bi’ni’ cré ni bisiidibe que, gucané ni para gunitilú ca gobiernu que ca altar, ca bidóʼ ne guiráʼ ca cosa ni runi adorar binni. Libru Zwingli—God’s Armed Prophet ná: «Qué huayuudxí guʼyaʼ Iglesia ni nuu Occidente gunitilúcabe guiráʼ ni nuu que dede dxi yechuu ca vikingo ndaaniʼ ca yuʼduʼ que». Para lu iza 1525, bicaa Zuinglio ca autoridad que gúnicaʼ ca edificiu stiʼ yu’du’ que hospital ne gudiicabe lugar guichaganáʼ ca monje ne ca monja que. Laaca guniʼbe zanda guchaacabe ca mixaʼ runi yu’du’ que pur stiʼ celebración ni rinabaʼ Biblia gúnicabe (1 Corintios 11:23-25). Ca historiador naca pur ni bi’ni’ Zuinglio bicaa ni ca xaíque stiʼ ca políticu ne ca xaíque stiʼ ca religión ni guyuu Zúrich chu’ca’ tobi si ne laaca gucané ni para chuʼ jma religión ni cadi naca católicu.

Edición de iza 1536 sti’ Biblia de Zúrich, ni nuu central mundial sti’ ca testigu sti’ Jehová (Warwick, Nueva York).

 Dxiiña’ jma risaca bi’ni’ Zuinglio nga guni traducir Biblia. Lu ca iza stiʼ 1520 ne 1530 biquiiñeʼ Zuinglio ne xcaadxi hombre ti método jma sencíu para bi’ni’ traducirca’ Biblia, ruundacabe cada versículo stini lu diidxaʼ hebreu ne griegu original, ne laaca biindacabe xcaadxi traducción casi Septuaginta, ni guyuu lu diidxaʼ griegu ne Vulgata, ni guyuu lu diidxaʼ latín. Despué, riníʼ íquecabe ne riénecabe ca versículo ca ne de racá maʼ rucaacabe ni biénecabe. Ne ca dxiiñaʼ ni bíʼnicabe riʼ gucané ni para gunda guca publicar Biblia de Zúrich lu iza 1531 lu ti volumen si.

 Zándaca galán ngue ni racala’dxi’ Zuinglio guni, peru qué ñuni respetarbe binni ne bíʼnibe ni ná íquebe. Casi lu iza 1525, guyuube lu ti juiciu ni bíʼnicabe para ca anabaptista, purti’ laaca’ guní’ íqueca’ cadi jneza chúʼnisa ca ba’duhuiini’. Qué ñuni Zuinglio gasti’ ora gudixhe ca tribunal que naquiiñe’ gati’ ca binni ni qué runi cré naquiiñe’ chúʼnisa ca ba’duhuiini’. Laaca bicaabe ca xaíque sti’ ca políticu iquiiñeca’ guiiba’ para gucaaca’ binni guiní’ íqueca’ casi laacabe. Peru ndaani’ stale guidxihuiini’ sti’ Suiza ra nabé nuu binni católicu, qué ninacaʼ ñúnicaʼ ni nácabe. Pur ngue guyuu ti guerra ládecabe ne yené Zuinglio ca soldadu de Zúrich lu guerra que, ne raqué biiticabe laabe, dxi nápabe 47 iza.

Ni bi’ni’ Zuinglio

 Neca qué ñunibiá’ stale binni Zuinglio casi Martín Lutero ne Juan Calvino, peru bí’nibe xiixa ni bichaa ni runi cré binni tiempu que. Bisaana Zuinglio religión católica casi bi’ni’ Lutero, peru laabe biʼniʼ obligarbe binni guni zaqueca. Ni bi’ni’ Zuinglio ri’ gucané ni Calvino despué. Nga runi, zanda guininu beeda gácabe tobi de ca hombre ni gucané para chu’ jma religión ni cadi naca católicu.

 Cadi tan galán guirá’ ni bi’ni’ Zuinglio. Guyuube lu política ne lu guerra para gucaabe binni guiníʼ ique casi laabe. Qué ñúnibe casi bi’ni’ Jesucristu, purti’ laa qué ñuu lu política ne bisiidi’ ca discípulo sti’ gannaxhiica’ ca enemigu stica’ ne cadi guutica’ laacabe (Mateo 5:43, 44; Juan 6:14, 15).

 Peru laaca binibiáʼcabe Zuinglio casi ti hombre ni nabé biindaʼ Biblia ne ni riuula’dxi’ guiníʼ ni caziidiʼ. Biziidibe stale de ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia ne laaca gucanebe xcaadxi binni gúnicaʼ zaqueca.

a Ni bicaa Philip Schaff.

b ndulgencia nga ti gui’chi’ ni runi ca xaíque yu’du’ que ne rudiicabe ni binni según para guixiá pecadu sti’ o para cadi tan gacaná ndaani’ purgatorio despué de gati’.

c Ni bicaa Bruce Gordon.

d Leccionariu nga ti libru ra zeeda ca versículo sti’ Biblia ni ribícabe dede ante para guiuundaʼ guidubi ti iza.