Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CHINÁNDANU EJEMPLU STIʼ CANI GUPA FE | JOSÉ

«Lácaxa nuaaʼ lugar stiʼ Dios»

«Lácaxa nuaaʼ lugar stiʼ Dios»

MAʼ ZIXHINNI, peru canazaruʼ José ndaaniʼ jardín napa ra lidxi. Zándaca zuhuaa yaga dátil raqué, yaga cuananaxhi ne nuu estanque ra nápabe yaganisa casi xtagabeʼñeʼ, ne chericaʼ si de barda nuu ra lídxibe, rihuinni bandáʼ stiʼ palaciu stiʼ Faraón. De zitu cayunadiágabe caguitené Manasés, baʼduʼ lugola stibe, Efraín, xiiñibe nahuiiniʼ ne cuxídxicaʼ. Ne zándaca cuxuíʼlube cuxidxi xheelabe pur ni cayuni ca baʼduhuiiniʼ que. Laaca ruxidxi José, purtiʼ nanna maʼ guluu Dios ndaayaʼ laa.

Lá baʼduʼ lugola stibe, Manasés, riniʼni «Tobi Ni Rusiaandaʼ» (Génesis 41:51, nota). Pur modo huayapa Dios José, racaneni laa gusiaandaʼ yuubaʼ runi sentir ora rietenalaʼdxiʼ bixhoze, ca biʼchiʼ ne ra guleza. Bichaa xquendanabánibe tantu gucananalaʼdxiʼ ca bíʼchibe laabe. Bininácabe laabe, dede guníʼ íquecabe ñuuticabe laabe. Últimu la? bitoocabe laabe casi esclavu lu caadxi comerciante. Gudíʼdibe stale guendanagana dede dxi que. Gúcabe esclavu stale iza. De raqué maʼ biseguyoocabe laabe ne bindiibicabe laabe cadena ti tiempu. Peru maʼ gudiʼdiʼ guiráʼ nga. Yanna, despué de Faraón la? José nga hombre jma risaca ndaaniʼ guidxi Egipto. *

Lu ca últimu iza maʼ gudiʼdiʼ José Egipto, maʼ biiyaʼ ximodo runi Jiobá guiráʼ ni riníʼ. Mayaca guizaa gadxe iza ra cudii stale cosecha guidxi Egipto casi guníʼ Jiobá, ne maʼ bitopa José guiráʼ ni biʼniʼ sobra lu ca layú que. Laaca maʼ bichaganabe ti gunaa de Egipto láʼ Asenat ne maʼ nápabe chupa xiiñibe. Neca zaqué, guiráʼ dxi maʼ caníʼ íquebe familia stibe ni nuu Canaán, peru jma nga riníʼ íquebe bíʼchibe ni jma nahuiiniʼ, Benjamín, ne bixhózebe, Jacob. Zándaca riníʼ ique José pa nazaaca nuucabe, pa maʼ bisaana ca bíʼchibe de gápacaʼ envidia ne pa maʼ qué rúnicaʼ cosa malu. Ñee zanda gúnibe xiixa para gaca chaahuiʼ ca cosa que ne chuʼ familia stibe tobi si sti biaje la?

Ñee cadíʼdiluʼ lu ni gudiʼdiʼ José riʼ la? Zándaca maʼ cadi nuu familia stiluʼ tobi si purtiʼ nanaláʼdxisaacaʼ, pur envidia o pur bininacaʼ tobi de laatu. Pa nuuluʼ zacá la? zacané ejemplu stiʼ José lii pur fe ni gupa ne ora guʼyuʼ modo biʼniʼ tratar ­familia stiʼ.

«LACHÉ RA NUU JOSÉ»

Nin ñanna José gudiʼdiʼ ca iza que tantu nuu xhiiñaʼ. Casi modo gudxi Jiobá Faraón lu bacaa­ndaʼ ni gupa que, gudiʼdiʼ si gadxe iza de biasa stale cosecha, bizulú tiempu ra maʼ huaxiéʼ zudii ca layú que. ¡Bidiiñe ca cosecha que! Qué nindaa birá guendaró stiʼ ca guidxi nuu gaxha. «Peru nuu stale guendaró ndaaniʼ guidxi Egipto», na Biblia (Génesis 41:54). Pur gracia napa José para gusiene xi riníʼ ti bacaandaʼ ne pur nanna guni dxiiñaʼ nga cabeendú Egipto stale cosa.

Cumu qué nudxiibaʼ José laca laa la? biquiiñeʼ Jiobá laa

Zándaca runi sentir ca egipciu que nabé nuzaabicaʼ José ne nánnacaʼ jneza modo rúnibe dxiiñaʼ. Peru qué racaláʼdxibe gusisaca binni laabe, sínuque gusisácacaʼ Jiobá, Dios stibe. Zacaca nga laanu, pa iquiiñenu ca gracia stinu para gúninu xhiiñaʼ Dios sin gudxíʼbanu laca laanu la? zanda iquiiñebe cani para gúninu xiixa ni qué lica nuxuíʼlunu ñúninu.

Laaca birá guendaró stiʼ ca egipciu ra gudiʼdiʼ dxi. Ora gunábacabe gacané Faraón laacabe, laa guníʼ: «Laché ra nuu José. Ne laguni guiráʼ ni gábibe laatu». Óraque nga bixheleʼ José ca troja que para gutoo guendaró lu ca egipciu (Génesis 41:55, 56).

Peru cadi zaqué diʼ nuu ca binni nabeza ndaaniʼ xcaadxi guidxi nuu gaxha, casi Canaán, ra nabeza familia stiʼ José. Gunna bixhózebe, ­Jacob, nuu guendaró Egipto, ngue runi bisee­ndaʼ ca xiiñiʼ raqué para sicaʼ guendaró (Génesis 42:1, 2).

Biseendaʼ Jacob ca xiiñiʼ, peru biaanané Benjamín, xiiñiʼ ni jma nahuiiniʼ, purtiʼ caʼruʼ guiaandaʼ laabe maʼ qué nibiguetaʼ José dxi biseendabe laa chiguuyaʼ ca biʼchiʼ. Bidii ca xiiñibe laabe xhaba José, peru maʼ nareza ni ne naze ni rini ti guni crebe bixuuxe ti maniʼ duxhuʼ hombrehuiiniʼ que (Génesis 37:31-35).

«ORAQUECA BIETENALAʼDXIʼ JOSÉ»

Guzá si ca xiiñiʼ Jacob gayuaa kilómetru, yendacaʼ Egipto. Ora gunabadiidxacabe paraa zanda sícabe guendaró, gudxi binni laacabe guiniʼnécabe ti hombre risaca láʼ Zafenat-panéah, qué lica gánnacabe pa José ngue hombre riʼ (Génesis 41:45). Qué lica ñunibiáʼcabe laabe, para laacabe la? ti hombre risaca de Egipto ngue caniʼnécabe. Caquiiñeʼ gacané hombre que laacabe, ne para gusihuínnicabe runi respetárcabe laabe la? «gundeteʼ íquecabe nezalube ne bizuxíbicabe xañeebe», casi runi binni tiempu que (Génesis 42:5, 6).

Peru José huaxa binibiáʼ ca biʼchiʼ. Ora bizuxíbicabe xañeebe que nga bietenaláʼdxibe ca bacaandaʼ bidii Jiobá laabe dxi nahuiinibe. Relatu que na: «Oraqueca bietenalaʼdxiʼ José ca bacaa­ndaʼ ni gupa ora guníʼ xcaandaʼ laacabe», ra biʼyaʼ zuxibi ca biʼchiʼ xañee, cásipeʼ modo cayúnicabe nagasi (Génesis 37:2, 5-9; 42:7, 9). Xi guni José yanna yaʼ. Ñee zaree guxooñebe para quiidxibe laacaʼ la? o zuquíxebe laacaʼ ni bíʼnicaʼ laabe.

Nanna José qué zanda diʼ guquixe ni bíʼnicabe laa. Cumu maca guníʼ Jiobá zadale ca xiiñiʼ Jacob ne zácacaʼ ti guidxi nadipaʼ la? zanda guininu laabe nga cayacanebe José ganna xi naquiiñeʼ guni (Génesis 35:11, 12). Napa xidé gúʼyabe pa dxandíʼ maʼ bichaa ca bíʼchibe, purtiʼ pa de yanna rúnirucaʼ guendaquéiquiiñeʼ ne riníʼ íquecaʼ puru si para laacaʼ la? qué zanda diʼ gaca cumplir ni maca guníʼ Dios. Ne pa guquixe José laacabe ni bíʼnicabe laa oraqueca la? jmaruʼ si zaguube xquendanabani Benjamín ne xquendanabani bixhózebe ra naxoo. Ne laaca qué gánnabe pa nabánirucaʼ. Qué niná diʼ José ñabi laacabe pa laa ngue, sínuque gudixhe ique guni xiixa para guʼyaʼ pa maʼ bichaacabe. Zaqué nga zudiibe cuenta pa cayúnibe ni racalaʼdxiʼ Jiobá gúnibe.

Zándaca qué zazaacanu módopeʼ bizaaca José. Peru ca dxi nabáninu riʼ, cadi guendaridxagayaa nga tinde ca familia ca o guibiacaʼ. Ora ridiʼdiʼ tuuxa lu guendanagana riʼ primeca ni reeda ndaaniʼ ique nga guquixe ni bíʼnicabe laa. Pa chuʼ dxi guizaacanu zacá, ni jma jneza gúninu nga chinándanu ejemplu stiʼ José ne guidúʼyanu xi racalaʼdxiʼ Jiobá gúninu (Proverbios 14:12). Dxandíʼ risaca chuʼnu galán né familia stinu, peru jma risaca chuʼnu galán né Jiobá ne chuʼnu galán né Xiiñibe, Jesús (Mateo 10:37).

«RARÍʼ GUUYAʼ PA DXANDÍʼ NI CANIʼTU»

Oraqueca guníʼ José chiguni xiixa para guʼyaʼ xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ ca biʼchiʼ. Primeca ni gúdxibe laacaʼ nga zeeda gundaachicaʼ ximodo nuu guidxi que, ne biquiiñebe ti binni ni riníʼ stiidxacaʼ para gudindenebe laacaʼ. Gucaláʼdxicabe nusihuínnicabe cadi dxandíʼ ni guníʼ José, guníʼcabe nápacabe familia ne biaana sti bíʼchicabe ni jma nahuiiniʼ ra lídxicabe. ¡Nanna pabiáʼ biecheʼ José ora gunna nabani biʼchiʼ yaʼ! Gucané ndiʼ laabe gúnibe sti cosa. Gúdxibe ca bíʼchibe: «Raríʼ guuyaʼ pa dxandíʼ ni caniʼtu. [...] Qué zareetu de raríʼ pa qué gueeda bíʼchitu ni jma nahuiiniʼ». Gudiʼdiʼ si dxi bidiibe lugar guibiguétacaʼ ra lídxicaʼ para chicaacaʼ Benjamín, peru gunábabe guiaana tobi de laacaʼ ti guni crebe dxandíʼ zabiguétacaʼ (Génesis 42:9-20).

Cumu qué gánnacabe pa José, bíʼchicabe ngue Zafenat-panéah la? bizulú guníʼcabe xi bíʼnicabe laabe raca gande iza, purtiʼ zacaxácabe cadi cayene laacabe: «Nápanu donda pur ni bíninu bíʼchinu, purtiʼ bidúʼyanu yuubaʼ gudíʼdibe ora gunábabe laanu guianu laabe, peru qué nucaʼdiáganu laabe. Nga runi maʼ beeda yuubaʼ riʼ luguianu». Cumu biénebe guiráʼ ni caniʼcaʼ la? ngue runi «bixélebe de laacaʼ ne bizulú biinabe» (Génesis 42:21-24). Peru nanna José cadi purtiʼ si caníʼ ca biʼchiʼ cadi jneza ni bíʼnicaʼ ne ngue si cusihuínnicaʼ maʼ guca arrepentircaʼ. Ngue runi bíʼnibe ni maca caníʼ íquebe.

Biaananebe Simeón ne biseendabe xcaadxi bíʼchibe Canaán. Laaca bicaachibe bueltu ruaa sacu sticaʼ sin ñánnacaʼ. Ora yendácabe ra lídxicabe, gúdxicabe Jacob guiráʼ ni bizaaca. Tantu cá cabe tema lube, bicuudxicabe laabe ne bidiibe lugar chinécabe Benjamín Egipto. Ora yendácabe ra lidxi José sti biaje, gúdxicabe mozo stiʼ bidxélacabe bueltu ruaa sacu stícabe ne nuucabe gudxiguétacabe ni laabe. Jneza ngue ni cayúnicabe, peru racalaʼdxiʼ José gúʼyaruʼ xcaadxi cosa ni gusihuinni pa dxandíʼ maʼ bichaacabe. Biʼniʼ invitar José laacabe ti guendaró, neca naroʼbaʼ stipa cayuni para cadi guʼnaʼ pur cayuuyaʼ Benjamín. Oraqueruʼ bidiibe lugar guibiguétacaʼ ra lídxicaʼ, peru biʼniʼ mandarbe mozo stibe gucaachiʼ ti copa ndaaniʼ sacu stiʼ Benjamín (Génesis 42:26-44:2).

Ratu que si biseendaʼ José binni chiyubi ca biʼchiʼ para gabi laacabe biniti copa stiʼ. Ora bidxela ca binni que copa que ndaaniʼ sacu stiʼ Benjamín ne guniʼcaʼ guláʼnabe ni la? guirácabe biguetanécabe laabe ra lidxi José. Yanna huaxa maʼ zanda guʼyaʼ José ximódopeʼ ca biʼchiʼ. Cásipeʼ biuucabe guníʼ Judá zanda gaca guirácabe esclavu stiʼ José. Peru gudxi José laabe Benjamín si nga guiaana Egipto (Génesis 44:2-17).

Dede biaʼ qué guʼnaʼ si Judá ora guníʼ: «Maʼ laasibe [Benjamín] nga nabánibe de ca xiiñiʼ jñaabe, ne guizáʼ nadxii bixhózebe laabe». Yendá ca diidxaʼ que ndaaniʼ ladxidóʼ José, purtiʼ laaca xiiñiʼ Raquel laa, jñaa Benjamín. Nabé rietenalaʼdxiʼ José Raquel, ni gutiʼ ora gule Benjamín, cásica runi Jacob. Nga runi jma nadxiibe bíʼchibe Benjamín (Génesis 35:18-20; 44:20).

Biguetaʼ guníʼ Judá ne gunábabe José cadi guiaanané Benjamín casi esclavu. Dede guniʼbe guiaanabe lugar stiʼ. Últimu la? dede cayuunabe ora gúdxibe José ca diidxaʼ riʼ: «Ximodo ndiʼ guibiguetaʼ ra nuu bixhozeʼ pa cadi ziniaaʼ hombrehuiiniʼ riʼ. Qué zanda diʼ guneʼ huantar guuyaʼ modo guniná yuubaʼ riʼ bixhozeʼ» (Génesis 44:18-34). Raríʼ nga bidii José cuenta pabiáʼ maʼ bichaa Judá. Guca arrepentirbe, peru cadi ngasi, bisihuínnibe pabiáʼ ­riénebe binni, riuuláʼdxibe gacanebe stobi ne riabe binni.

Bidii José cuenta dxandíʼ maʼ guca arrepentir ca biʼchiʼ

Yanna huaxa maʼ qué ganda guni huantar José pur guiráʼ ni cayuni sentir. Ngue runi biʼniʼ mandarbe guiree ca mozo stibe ne bizulú biinabe dede cacaaláʼdxibe; cumu nabé reciu cayuunabe la? binadiaga Faraón laabe dede ndaaniʼ palaciu stiʼ. Oraqueruʼ gúdxibe laacaʼ: «Naa nga José bíʼchitu». Qué nidxela ca bíʼchibe xi ñúnicaʼ. Peru gudiidxi José laacabe ne bidii ti bixiduʼ laacabe para gusihuinni maʼ bitiidilaʼdxiʼ stóndacabe (Génesis 45:1-15). Zacá nga bilaseláʼdxibe binni cásica runi Jiobá, ti Dios ni rutiidilaʼdxiʼ donda (Salmo 86:5). Yanna laanu yaʼ. Ñee zanda gúninu casi bíʼnibe la?

«MAʼ NANNAʼ NABÁNIROUʼ»

Ora gunna Faraón historia stiʼ José la? gudxi laabe gueedanebe bixhózebe ne guidubi familia stibe Egipto. Qué nindaa maʼ biiyaʼ José bixhoze. Biinaʼ Jacob ora biʼyaʼ xiiñiʼ ne guníʼ: «Yanna huaxa maʼ zaa gateʼ, purtiʼ maʼ biiyaʼ luluʼ, ne maʼ nannaʼ nabánirouʼ» (Génesis 45:16-28; 46:29, 30).

Bibániruʼ Jacob sti diecisiete iza despué de biiyaʼ José sti biaje. Guluube ndaayaʼ 12 xiiñibe ante gátibe ne guniʼbe xi chiguizaaca né cada tobi de laacaʼ. Ne bidiibe José, xiiñibe ni gule ante gale Benjamín, chupa parte de herencia ni nicaa baʼduʼ lugola stibe. Ne lade ca xiiñiʼ José nga guiree chupa tribu para guizaa doce tribu stiʼ Israel. Xi bizaaca né Judá, guidapa xiiñiʼ Jacob que yaʼ. Cumu jma bisihuínnibe guca arrepentirbe que xcaadxi bíʼchibe la? guníʼ Jacob zale Mesías lade ca xiiñibe (Génesis, capítulo 48 ne 49).

Guti Jacob dxi napa 147 iza. Gútisibe, bidxibi xcaadxi xiiñibe que nuquixe José laacaʼ ni bíʼnicaʼ purtiʼ si maʼ laa nga runi mandar. Peru gudixhedxí José ladxidóʼcabe. Maca bizeeteʼ José lúcabe ximodo huayacané Jiobá laa lu guiráʼ ni huadiʼdiʼ, ngue runi gúdxibe laacaʼ maʼ cadi ugaanicaʼ donda íquecaʼ. Gúdxibe laacaʼ ca diidxaʼ riʼ: «Cadi guidxíbitu, lácaxa nuaaʼ lugar stiʼ Dios» (Génesis 15:13; 45:7, 8; 50:15-21). Nanna José Jiobá nga ni jma nanna guni juzgar. Tu nácabe para guni ­castigarbe cani maʼ biʼniʼ perdonar Jiobá yaʼ (Hebreos 10:30).

Yanna lii yaʼ, ñee raca nagana para lii gutiidiláʼdxiluʼ stonda stobi la? Dxandíʼ nagana ni, jmaruʼ si pa nánnanu laapebe bíʼnibe xiixa para guninabe laanu. Peru pa gutiidiláʼdxinu donda stiʼ tuuxa ni maʼ guca arrepentir la? zacaneni laanu para cadi chuʼ yuubaʼ ladxidoʼno pur ni bíʼnicabe laanu ne zacanenu binni para cadi chuʼ triste. Ne zahuinni nápanu fe casi gupa José ne rilaseláʼdxinu binni casi runi Jiobá, Bixhózenu ni nuu guibáʼ.

^ párrafo 4 Zanda gúʼyaluʼ tema ni láʼ «Chinándanu ejemplu stiʼ cani gupa fe», ni biree lu revista Torre stiʼ ni rapa 1 stiʼ agosto 2014, 1 stiʼ noviembre 2014 ne 1 stiʼ febrero 2015.