Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CHINÁNDANU EJEMPLU STIʼ CANI GUPA FE | JOSÉ

«Cadi xa Dios nga rusiene ni riníʼ xcaandaʼ binni»

«Cadi xa Dios nga rusiene ni riníʼ xcaandaʼ binni»

DEDE cuzunisa José canaguxooñeʼ ndaaniʼ cárcel cahui ra nuseguyoocabe laa. Nabé nandáʼ raríʼ ne guizáʼ nadipaʼ dxiiñaʼ cayúnibe. Neca cuzaaniʼ Gubidxa ndaaniʼ guidxi Egipto, qué ruuyadibe ni, purtiʼ nacahuidóʼ ra nuube. Zeeda gaca cárcel ra nuube riʼ casi ti horno ra cuzaaquiʼ Gubidxa. Maʼ nanna José panda ladríu cá bí lu cada pader ni nuu ra deguyoo; ndiʼ nga xquendanabánibe. Dxandíʼ runi respetárcabe laabe raríʼ, peru deguyoobe, cásica deguyoo xcaadxi binni nuu raqué.

¡Nanna pabiáʼ ribánabe ra lídxibe, ca dendxuʼ stiʼ bixhózebe, ca dani stiʼ Hebrón yaʼ! Nápabe biaʼ 17 iza dxi guzabe stale kilómetru para bíʼnibe ti mandadu stiʼ bixhózebe, Jacob. Peru, nagasi la? maʼ ra deguyoosibe nga riree xiéquebe. Cumu maca nanalaʼdxiʼ ca bíʼchibe laabe la? gucaláʼdxicaʼ ñuuticaʼ laabe ora yendabe ra nuucaʼ, peru maʼ qué ñúnicaʼ ni, sínuque bitoocaʼ laabe lu caadxi comerciante. Yendané ca binni riʼ laabe Egipto, raqué bíʼnibe dxiiñaʼ ra lidxi ti hombre risaca láʼ Potifar. Chaahuiʼ chaahuiʼ gupa hombre riʼ confianza laabe, peru ti dxi guníʼ xheelaʼ hombre riʼ gucaláʼdxibe nilaxoobe laa, pur ngue biseeguyoocabe laabe. Yanna maʼ nuube ndaaniʼ cárcel (Génesis, capítulo 37 ne 39). *

Maʼ napa José 28 iza, ne maʼ zinebe chii iza de nácabe esclavu o de nuseguyoocabe laabe. Cadi sicaríʼ diʼ nga modo guníʼ íquebe nibánibe. Ñee zadxiña dxi guireebe ndaaniʼ cárcel riʼ la? Ñee zuuyarube bixhózebe ni nadxiibe ne Benjamín, bíʼchibe ni jma nahuiiniʼ la? ¡Xpanda iza ziaanabe ndaaniʼ guiruyú cahui riʼ yaʼ!

Ñee huayuu dxi guni sentirluʼ casi José la? Nuu tiru qué randa diʼ ribáninu casi modo guníʼ íquenu dxi nácanu baʼduʼ. Nuu tiru ruluíʼ qué zaluxe guiráʼ yuubaʼ cadídinu ne raca nagana guidxélanu modo gaca chaahuiʼ ni o nuu tiru riníʼ íquenu qué zanda guni huantarnu ni. Yanna guidúʼyanu ximodo zanda gacané historia stiʼ José laanu.

«QUÉ NUSAANA JIOBÁ JOSÉ»

Cumu nanna José caʼruʼ gusaana Jiobá laa la? rudiini stipa laa para guni huantar. Neca nuube ndaaniʼ guiruyú cahui riʼ, peru caguu Dios ndaayaʼ laabe. Biblia na «qué nusaana Jiobá José», guca nachaʼhuiʼ né laabe ne gucané para guni respetar jefe stiʼ cárcel que laabe (Génesis 39:21-23). Peru cadi zuba chonga si José raqué, sínuque cayuni dxiiñaʼ nadipaʼ, nga runi caguu Dios ndaayaʼ laa. Nabé ratadxí ladxidoʼbe purtiʼ caʼruʼ gusiaandaʼ Jiobá laabe.

Zándaca qué ridxela José xi guicabi ora riníʼ ique: «Ñee qué ziuu dxi cuee Jiobá naa raríʼ la?». Nanna dxíchinu nabé ruzeetebe ni lú Jiobá cada biaje guni orarbe. Peru, ti dxi málasi bizaaca xiixa ni cadi cabézabe: biseguyoocabe xhupa hombre ra nuube. Ca hombre riʼ nga cani napa Faraón, rey stiʼ Egipto, para guni tender laa: xaíque stiʼ ca panaderu ne xaíque stiʼ ca coperu, ni ruuyaʼ gapa rey vinu chaʼhuiʼ (Génesis 40:1-3).

Bisaana jefe stiʼ cárcel que ca hombre risaca riʼ lu náʼ José. * Ti gueelaʼ guníʼ xcaandaʼ cada tobi de laacaʼ xiixa ni cuchibi laacaʼ, purtiʼ ruluíʼ dxandíʼ ni. Ora birá gueelaʼ sti dxi que, biiyaʼ José nuu xi cuchiiñaʼ laacabe ne gunabadiidxaʼ: «Xiñee naguunduʼ nuu lutu yannadxí pue» (Génesis 40:3-7). Cumu bisihuinni José dxandíʼ rizaalaʼdxiʼ laacabe ora gunabadiidxaʼ xi cayácacabe la? zándaca bicaani ca hombre riʼ guiniʼcaʼ xi naguu xizaa laacaʼ. Qué lica nidiʼdiʼ ndaaniʼ ique José pa zuchaa xquendanabani ra güiné laacabe diidxaʼ. Zanda guinabadiidxanu xiixa raríʼ: «Ñanda ñuíʼnebe ca hombre que diidxaʼ pa ñaca qué nusihuínnibe pabiáʼ rizaaláʼdxibe laacaʼ la?». Naquiiñeʼ gucaa ejemplu stiʼ José riʼ laanu guiníʼ íquenu pa dxandíʼ rizaaláʼdxinu binni, purtiʼ laaca rusihuínninu pabiáʼ nápanu fe Dios ora rúninu zacá.

Guca José nachaʼhuiʼ né xcaadxi binni deguyoo ra nuu ne biʼniʼ respetar laacabe

Byuiʼné ca hombre que José guníʼ xcaadacaʼ xiixa, peru qué gannadicaʼ xi riníʼ ca bacaandaʼ que. Para ca binni de Egipto nabé risaca guiráʼ bacaandaʼ gapa binni ne nisi maʼ cuyúbicaʼ tuuxa gusiene laacaʼ xi riníʼ cani. Qué ganna diʼ ca hombre riʼ pa Jiobá, Dios stiʼ José ngue bidii laacaʼ ca bacaandaʼ que; peru José la? nanna ni. Ngue runi gudixhedxibe ladxidoʼcaʼ ora guniʼbe: «Cadi xa Dios nga rusiene ni riníʼ xcaandaʼ binni. Canabaʼ laatu güínetu naa xi guníʼ xcaandatu» (Génesis 40:8). Cadi dxandíʼ jneza nga ni guníʼ José la? Guiráʼ binni ni riuulaʼdxiʼ guʼndaʼ ne guiene Biblia tiempu stinu riʼ, laaca naquiiñeʼ guni zacá. Nga runi, cadi gudxíʼbanu laca laanu ne guinábanu gacané Dios laanu ti guiene chaahuinu xipeʼ nga rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios (1 Tesalonicenses 2:13; Santiago 4:6).

Coperu que nga guníʼ primé. Laa guníʼ xcaandaʼ ti lubáʼ uva ni napa chonna rama ra cá caadxi racimu uva. Bigüí ca uva que ne bixhiibe cani ndaaniʼ copa stiʼ rey que. Cumu gucané Jiobá José la? nagueendaca biene xi riníʼ bacaandaʼ que ne gudxi José laabe zeeda gaca guionnaʼ ramahuiiniʼ que chonna gubidxa: tiidiʼ si chonna gubidxa dede dxi que, zudxiguetaʼ Faraón laabe lu puestu stibe. Laga caníʼ íqueruʼ coperu riʼ ca diidxaʼ sicarú que la? gunabaʼ José ndiʼ laa: «Rinabaʼ lii gácaluʼ nachaʼhuiʼ né naa ne guzeeteluʼ naa nezalú Faraón» (Génesis 40:9-15).

Ora binadiaga panaderu que ca diidxaʼ galán gucuaa coperu que la? gúdxibe José xi guníʼ xcaandabe. Guníʼ xcaandaʼ panaderu que nudxiibaʼ ique chonna dxumi. Dxaʼ pan ndaaniʼ cani ne nuu caadxi pájaru cayó pan nuu ndaaniʼ tobi de ca dxumi que. Laaca Jiobá nga bisiene José xi riníʼ bacaandaʼ que, peru biaje riʼ huaxa cadi galán diʼ ni chigusiene José. Guidúʼyanu xi guníʼ José: «Chonna gubidxa nga guionnaʼ dxumi ca. Tiidiʼ si chonna gubidxa dede yannadxí, zugá Faraón yánniluʼ ne zugaanda lii lu ti yaga; ne zó ca maniʼ ripapa beela ládiluʼ» (Génesis 40:16-19). Cásica runi guiráʼ ca xpinni Dios ni ruzuubaʼ diidxaʼ, qué nidxibi José ora guníʼ xi racalaʼdxiʼ Jiobá ganna binni ne qué ñuu xizaa pa ziuuláʼdxicabe ni o pa coʼ (Isaías 61:2).

Guca guiráʼ xixé ni guníʼ José que gudiʼdiʼ si chonna gubidxa. Cayuni Faraón saa purtiʼ cusaa iza —ti costumbre ni qué runi xquidxi Dios— ne raqueca biʼniʼ juzgarbe guiropaʼ hombre runi xhiiñabe. Biitibe panaderu que, cásipeʼ modo guníʼ José, peru bitiidiláʼdxibe stonda coperu que ne bidxiguétabe laa lu puestu stiʼ. Xi si la? biʼniʼ coperu riʼ ti cosa huaxiéʼ galán: qué lica nuzeetebe José nezalú Faraón (Génesis 40:20-23).

«CADI NAADIÁʼ NGA RINIEEʼ XI CHIGUIZAACA»

Maʼ gudiʼdiʼ chupa iza dede dxi que (Génesis 41:1). Nabé triste nuu José purtiʼ caʼruʼ gaca ni cabeza. Cumu nánnabe gucané Jiobá laabe para gusiénebe bacaandaʼ stiʼ ca hombre que la? guníʼ íquebe qué zandaa zabeecabe laabe ndaaniʼ cárcel que. Ribeza ribezasibe cueecabe laabe ora guiráʼ gueelaʼ, peru guizáʼ riuubaʼ ladxidoʼbe ora gánnabe maʼ bixhinni ne nuurube raqué. Zanda guininu ndiʼ nga guiropaʼ iza jma naná gudiʼdiʼ José lu xquendanabani, peru qué nireebe gana; qué lica nusaana de niguíxhebe ladxidoʼbe lu náʼ Jiobá. Qué ñuu ora nidiʼdiʼ lu xpiaanibe maʼ biluxe guidxilayú para laabe, sínuque gucané ca guendanagana que laabe ti gaca fe stibe jma naguidxi (Santiago 1:4).

Cadi dxandíʼ caquiiñeʼ guiráʼ binni gacanécabe laa ti ganda guni huantar ca tiempu nagana nabáninu riʼ la? Pa racaláʼdxinu gudxíʼlunu guiráʼ yuubaʼ ridxaagalunu la? caquiiñeʼ gápanu paciencia ne gudiʼnu lugar quixhedxí Dios ladxidoʼno. Cásica gucanebe José para cadi guiree gana ne para cueza gaca ni cá ique, zacaca zanda gacanebe laanu (Romanos 12:12; 15:13).

Zándaca bisiaandaʼ coperu stiʼ rey que José, peru Jiobá qué nusiaandaʼ laabe. Ti gueelaʼ bicaa Jiobá Faraón gapa chupa bacaandaʼ. Lu primé que, biiyaʼ rey riʼ zedaree gadxe vaca naróʼ ne sicarú ndaaniʼ guiiguʼ Nilo, de raqué maʼ biree gadxe vaca bidxi ni huará. Málasi gubi ca vaca bidxi que ca vaca naróʼ que. Lu guiropa bacaandaʼ que biiyabe gadxe espiga naroʼbaʼ ni napa stale biidxiʼ, de raqué biiyabe xcadxe espiga nalaseʼ ne naguunduʼ, ne gubi cani naguunduʼ riʼ ca espiga roʼ que. Dede cayacaditi Faraón ora bibani siadóʼ que, ne oraqueca biseendacaabe ca binni nuu xpiaaniʼ stibe, cani runi adivinar ne ca magu para gábicaʼ laabe xi riníʼ ca bacaandaʼ gúpabe, peru nin tobi de laacaʼ qué ñanda ñuni ni (Génesis 41:1-8). Ñee qué nidxélacabe xi niníʼcabe la? Ñee guníʼcabe xiixa ni qué ñene Faraón la? Qué gánnadinu ni. Ni nánnanu nga qué ñanda diʼ nusiénecabe ca bacaandaʼ que ne qué ganda diʼ chuʼdxí Faraón purtiʼ racalaʼdxiʼ ganna xi guníʼ xcaandaʼ.

Raríʼ nga bietenalaʼdxiʼ coperu que José. Cumu cuchiiñaʼ xquendabiaanibe laabe la? bidxíñabe ra nuu Faraón ne gúdxibe laa nuu ti hombrehuiiniʼ ni bisiene ti bacaandaʼ gúpabe ne bacaandaʼ gupa xa panaderu que raca chupa iza. Oraqueca biʼniʼ mandar Faraón guedanécabe José (Génesis 41:9-13).

Bixuiʼlú si xi biʼniʼ sentir José ora biʼyaʼ zedayuu ca hombre biseendaʼ rey que ra nuu. Nagueendaca bichaabe lari nácube ne bigabe guicha ruaabe. Ne zándaca laaca bigabe guicha íquebe, purtiʼ zaqué nga costumbre stiʼ ca binni de Egipto. ¡Nanna dxíchinu biʼniʼ orarbe Jiobá de guidubi ladxidoʼbe para uguu ndaayaʼ laabe ora guzuhuaabe nezalú rey que! Dxipeʼ bixheleʼ lube, mápeca zuhuaabe nezalú Faraón, ndaaniʼ palaciu stiʼ. Guidúʼyanu xi ruzeeteʼ Biblia gudxi rey que José: «Gupaʼ ti bacaandaʼ ne guirutiʼ qué ganda gusiene ni naa. Peru maʼ gúdxicabe naa nagueenda rusiéneluʼ ti bacaandaʼ cásipeʼ gunadiágaluʼ ni». Pur modo bicabi José rey riʼ, laaca bisihuinni qué rudxiibaʼ laca laa ne napa fe Dios. José guníʼ: «Cadi naadiáʼ, sínuque Dios, laa nga gabi Faraón ni caquiiñeʼ ganna» (Génesis 41:14-16, El libro del Pueblo de Dios).

Qué nudxiibaʼ José laca laa ora guníʼ: «Cadi naadiáʼ, sínuque Dios»

Nabé rusisaca Jiobá ca binni ni qué rudxiibaʼ laca laa ne cani ruzuubaʼ diidxaʼ, nga runi riénenu xiñee gucanebe José ganda gusiene ni qué ñanda nusiene ca binni nuu xpiaaniʼ ne ca sacerdote nuu Egipto. Gudxi José Faraón tobi si ni riníʼ guiropaʼ bacaandaʼ que. Ne cumu biluíʼ Jiobá ni laabe chupa biaje la? naquiiñeʼ gánnabe dxandíʼ zaca ni. Ca vaca naróʼ ne ca espiga napa stale biidxiʼ que, cusihuínnicani zudii layú stiʼ Egipto stale cosecha. Ca vaca bidxi ne ca espiga naguunduʼ que, cusihuínnicani zaca ti gubiña naroʼbaʼ gadxe iza despué. Cumu guizáʼ ziaadxaʼ ni gó binni la? dede ziaandaʼ laacaʼ pa guyuu ti tiempu bidii layú sticaʼ stale cosecha (Génesis 41:25-32).

Nanna rey riʼ jneza guiráʼ ni bisiene José. Peru, xi gúnibe yanna yaʼ. Ndiʼ nga ni gudxi José laabe gúnibe: naquiiñeʼ guyubi rey stiʼ Egipto ti «binni ni riníʼ ique jneza ne nuu xpiaaniʼ» para gutopa guiráʼ cosecha ni guni sobra lu ca layú que gadxe iza gudiicani stale, ti ganda iquiiñeʼ cani ora maʼ gaca gubiña que (Génesis 41:33-36). Cumu maʼ biziidibe gúnibe dxiiñaʼ la? nánnabe zanda gúnibe ni cayábibe Faraón, peru qué lica nusihuínnibe nezalú rey riʼ racaláʼdxibe gúnibe ni. Qué lica nidiʼdiʼ ni ndaaniʼ ique José, purtiʼ qué rudxiibaʼ laca laa ne napa stale fe Dios. Ngaca nga laanu, pa dxandíʼ nápanu fe Jiobá la? qué lica zusihuínninu zanda gúninu xiixa dxiiñaʼ purtiʼ si racaláʼdxinu tiidinu lú stobi. Jma galán gusaananu guiráʼ cani lu náʼ Jiobá ne cuézanu sin guireʼnu gana, purtiʼ laabe nga nánnabe ximodo jma jneza gaca chaahuiʼ xiixa ni cadídinu.

ÑEE ZANDA GUIDXELA STI BINNI CASI HOMBRE RIʼ LA?

Bidii Faraón ne ca xpinni cuenta jneza ngue ni guníʼ José. Cumu biiyaʼ Faraón racané Dios José la? oraqueca gunabadiidxaʼ ca xpinni nuu raqué: «Ñee zanda guidxela sti binni napa espíritu stiʼ Dios casi hombre riʼ la?». Óraque gúdxibe José ca diidxaʼ riʼ: «Cumu lii nga bisiene Dios guiráʼ ndiʼ la? gástiruʼ sti binni ni riníʼ ique jneza ne nuu xpiaaniʼ casi lii. Lii nga chiguiaanuʼ ra lidxeʼ para guni mandarluʼ, ne napa xidé guzuubaʼ guiráʼ binni xquidxeʼ stiidxaluʼ. Naasiaʼ zacaʼ jma nandxóʼ que lii» (Génesis 41:38-41).

Biʼniʼ Faraón ni bidii stiidxaʼ. Oraqueca biʼniʼ mandarbe ugácucabe José lari de linu sicarú, guleebe aníu nuu nabe ni riquiiñebe para gucaabe sellu ne bidiibe ni José. Laaca bidiibe laa ti cadena de oro, ti carru casi ni riquiiñeʼ ti rey ne gúdxibe laa zanda cheʼ guidubi guidxi Egipto para guni ni naguixhe ique (Génesis 41:42-44). Ñee maʼ biiyuʼ ximodo bichaa xquendanabani José la? Cárcel nga nuube ora birá gueelaʼ, peru huadxí que maʼ nuube ndaaniʼ palaciu stiʼ rey; siadóʼ que nuseeguyoocabe laabe, peru ora biaaziʼ Gubidxa maʼ laabe nga guiropa hombre ni jma risaca guidxi Egipto. Dxi que bihuinni ti cosa nabé risaca: jneza ngue biʼniʼ José gupa fe Jiobá. Biiyaʼ Dios cadi jneza guiráʼ ni bíʼnicabe laabe stale iza, peru biʼniʼ chaahuiʼ cani órapeʼ maʼ caquiiñeʼ gaca cani ne biaʼsi modo biʼniʼ ni. Peru cadi guendanagana si stiʼ José nga cá ique Dios guni chaahuiʼ, sínuque naguixhe ique gulá Israel, ti guidxi ni chiguiasa ra tiidiʼ tiempu. Zusiénenu ximodo guca ni lu sti tema ni gueeda lu revista riʼ.

Pa cayuuyaluʼ maʼ gudiʼdiʼ stale iza ne cayuninaruʼ ti guendanagana lii la? cadi guiníʼ íqueluʼ maʼ biluxe guidxilayú para lii. Bietenalaʼdxiʼ ejemplu stiʼ José: qué ñuu dxi nudxiibabe laca laabe, qué nirá fe stibe ne gúcabe nachaʼhuiʼ guiráʼ dxi. Biʼniʼ huantarbe dede ora bidxiña dxi gaca chaahuiʼ guiráʼ ni cadíʼdibe, ngue nga biʼyaʼ Jiobá para guluu ndaayaʼ guiráʼ stipa stibe.

^ párrafo 4 Biiyaʼ tema ni láʼ «Chinándanu ejemplu stiʼ cani gupa fe», ni biree lu Torre stiʼ ni rapa 1 stiʼ agosto ne 1 stiʼ noviembre 2014.

^ párrafo 10 Gupa ca binni de Egipto biaʼ noventa clase pan, nga runi zanda guininu risaca xaíque stiʼ ca panaderu ni runi xhiiñaʼ Faraón que. Yanna, xi dxiiñaʼ runi xaíque stiʼ ca coperu que yaʼ. Ruuyabe guedané ca binni runi xhiiñaʼ rey vinu, o cerveza chaʼhuiʼ, purtiʼ stale biaje rigaa binni venenu lu cani ora racalaʼdxiʼ guniná ti rey o guuti laabe. Nga runi, coperu riʼ nga ti hombre de confianza ne laaca randa rudiibe conseju rey.