Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

NI RINABADIIDXAʼ CA JOVEN

¿Xiñee cadi jneza guiniʼluʼ diidxaʼ guidxa?

¿Xiñee cadi jneza guiniʼluʼ diidxaʼ guidxa?

«Biaaʼ gunadiagaʼ diidxaʼ guidxa ne maʼ qué ruchiiñaʼ naa gunadiagaʼ ni. Ma’ normal ni para naa» (Christopher, de 17 iza).

«Guizáʼ guluaaʼ dí dxi gucaʼ nahuiiniʼ. Nagueenda biaaʼ guinieeʼ diidxaʼ guidxa, peru guca nagana para naa gusaanaʼ ni» (Rebecca, de 19 iza).

 Caadxi pregunta

  •   ¿Ñee ruchiiñaʼ lii ora guiníʼ xcaadxi binni diidxaʼ guidxa la?

    •  Coʼ, maʼ qué rudieeʼ cuenta ora riníʼcabe ni; maʼ normal ni para naa.

    •  Huaxiéʼ ruchiiñaʼ ni naa; ne xii nga zanda guneʼ pue.

    •  Ruchiiñaʼ ni ne nabé ruchiichini naa; qué runeʼ huantar diaʼ ni.

  •   ¿Ñee huaniʼluʼ diidxaʼ guidxa la?

    •  Qué huayuudxí.

    •  Nuu biaje.

    •  Stale biaje.

  •   ¿Ñee feu para lii guiníʼ binni diidxaʼ guidxa la?

    •  Coʼ, normal ni.

    •  Feu pue.

 ¿Xiñee cadi jneza ni?

 Para lii, ¿ñee malu nga guiníʼ binni diidxaʼ dxabaʼ la? Zándaca guiniʼluʼ: «Cadi malu diʼ nga. Nuu cosa jma feu que nga. Ne guiráʼ binni riníʼ zacá». Peru ¿ñee dxandíʼ gastiʼ naca ni la?

 Neca guidxagayaaluʼ, nuu stale binni qué riníʼ ca diidxaʼ feu ca. Ne rúnicabe ni pur caadxi razón ni qué ganna xcaadxi binni. Guidúʼyanu caadxi ejemplu:

  •  Modo rininu rusihuinni tu nácanu. Ca diidxaʼ ni riniʼluʼ rusihuinni xi nuu ladxido’lo’. Ora guiniʼluʼ ca diidxaʼ ca zuluiʼluʼ qué risaca para lii pa gacaná sti binni. Peru ¿ñee zacá peʼ nga lii la?

     Sicaríʼ ná Biblia: «Intiica cosa guiree de ruaa binni la? zeeda ni de ndaaniʼ ladxidóʼ» (Mateo 15:18).

    Ora guininu diidxaʼ dxabaʼ la? racanenu guidale binni ni riníʼ diidxaʼ huati. Pa gúninu zacá la? zuninanu laca laanu ne zaqueca xcaadxi binni.

  •  Rucaani binni guiníʼ ique mal de lii. Sicaríʼ guníʼ ti libru: «Modo guiniʼluʼ zacané para gápaluʼ ti buen amigu o coʼ, pabiáʼ guni respetar familia stiluʼ lii ne ca xcompañéruluʼ, pa ziuuluʼ galán né xcaadxi binni, pa zacaneluʼ stobi, pa zudiicabe lii dxiiñaʼ o gudiicabe lii sti puestu galán ne xi zaníʼ ique sti binni de lii» (Libru Cuss Control). Ne laaca cudiini conseju riʼ: «Guníʼ ique pa jma galán ziuunécabe lii ora gusaanuʼ de guiniʼluʼ diidxaʼ guidxa».

     Sicaríʼ ná Biblia: «Ma’ cadi guiniʼtu diidxaʼ ni guniná stobi» (Efesios 4:31).

  •  Cadi gaʼbuʼ pur riguuluʼ dí rihuínnilu’ jma galán. Lu libru ¡Qué maleducado! ni bicaa doctor Alex Packer guníʼ: «Ora tobi nabé riguu dí la? riree binni gana laa». Ne laaca guniʼbe pa nabé riníʼ binni diidxaʼ feu la? «qué zanda gusihuinni pa nuu xpiaaniʼ, pa riene ni runi sentir stobi. Yanna lii, pa huaxiéʼ diidxaʼ galán nannuʼ guiniʼluʼ la? nga riníʼ zándaca huaxiéʼ zuni xquendabiaaniluʼ dxiiñaʼ».

     Sicaríʼ ná Biblia: «Cadi guiniʼtu diidxaʼ huati» (Efesios 4:29).

 Ni zanda gúniluʼ

  •  Gudixhe ti meta ugaandaluʼ. Bi’ni’ stipa pur cadi guiniʼluʼ diidxaʼ guidxa biaʼ ti beeu. Bicaa ximodo zeluʼ lu ti gui’chi’ o calendariu. Laaca nuu xcaadxi cosa ni zacané lii para cadi guireeluʼ gana. Guidúʼyanu chupa ejemplu:

  •  Bisaana de gúʼyaluʼ programa ra nabé riníʼcabe diidxaʼ feu. Biblia ná: «Pa guidxaagatu binni ni runi ni cadi jneza la? zunítitu ca costumbre galán ni nápatu» (1 Corintios 15:33). Pur ni rusiidiʼ textu riʼ laanu rudiʼnu cuenta laaca cadi galán nga guidúʼyanu película, quítenu videojuego, gunadiáganu canción purtiʼ casi ñaca nidxaaganu ca ni ridiʼdiʼ lu cani. Sicaríʼ guníʼ ti hombrehuiiniʼ ni láʼ Kenneth, de 17 iza: «Nuu biaje purtiʼ riuuláʼdxiluʼ ritmu stiʼ ti canción maʼ cayuundaluʼ ni sin gudiiluʼ cuenta pa neni diidxaʼ guidxa».

  •  Bisihuinni nácaluʼ ti binni riene. Nuu tu laa riníʼ diidxaʼ guidxa para gusihuinni maʼ huaniisi. Peru ni rusihuinni maʼ huaniisi tuuxa nga ora riquiiñeʼ xquendabiaaniʼ para guiene «xii nga ni jneza ne ni cadi jneza» (Hebreos 5:14). Ne qué rúnibe cosa malu para si guiábabe xcaadxi.

 Ni runi diidxaʼ guidxa ca nga runi biidiʼ ni xquendabiaaniʼ binni purtiʼ rucaani laa guiníʼ ique cosa feu. Ne maʼ dxaʼ stale cosa malu lu guidxilayú riʼ, nga runi ná libru Cuss Control: «Cadi chinanduʼ neza zécabe. Gucané cadi guidale binni ni riníʼ diidxaʼ guidxa. Pa gúniluʼ nga la? zuni sentirluʼ galán ne ziuulaʼdxiʼ binni chuʼ gaxha de lii».