Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

NI RINABADIIDXAʼ CA JOVEN

¿Xi naquiiñeʼ gannaʼ de nisadxuʼniʼ?

¿Xi naquiiñeʼ gannaʼ de nisadxuʼniʼ?

 Qué riníʼ diʼ Biblia malu gueʼ binni nisadxuʼniʼ, peru zanda gueʼ binni ni pa runi aprobar ley ni ne cadi tiidisú. Ni riníʼ Biblia cadi jneza nga xhudxi binni (Salmo 104:15; 1 Corintios 6:10).

 Yanna, ¿xi gúniluʼ pa gucaa ca xhamíguluʼ lii gueluʼ peru ná ley o bixhózeluʼ ne jñaaluʼ cadi guʼnuʼ ni yaʼ?

 Guníʼ ique xi zanda gueeda guizaaca

 Zándaca riníʼ ique caadxi de ca xhamíguluʼ caquiiñeʼ guetu nisadxuʼniʼ para gaca divertirtu. Peru ¿xi zanda gueeda guizaaca pa gueluʼ yaʼ?

  •  Zanda gueeda gucheeneluʼ ley. Nuu guidxi maʼ gudixhe ley ra ná pabiáʼ nisadxuʼniʼ zanda gueʼ binni. Ne pa qué guzuubaluʼ diidxaʼ la? zanda gucaacabe ti multa lii o guiníʼcabe bíʼniluʼ ti cosa malu, zanda gáxhacabe licencia stiuʼ, guinábacabe lii guʼnuʼ xiixa dxiiñaʼ xquídxiluʼ o guseeguyoocabe lii (Romanos 13:3).

  •  Zuni biidiluʼ reputación stiluʼ. Ora rideʼnu nisadxuʼniʼ la? maʼ qué randa diʼ runi controlarnu laanu. Dede zándaca gueeda guininu o gúninu xiixa ni gucaa laanu gaca arrepentirnu despué (Proverbios 23:31-33). Ne cumu nuunu lu ti tiempu ra nabé runi xhiiñaʼ ca red social la? zándaca gueeda gúniluʼ xiixa ni guni biidiʼ reputación stiluʼ pur stale iza.

  •  Ziuuluʼ lu peligru. Pa xhúdxiluʼ la? zanda guninácabe lii o guni abusárcabe de lii. Ne laaca jma nagueenda zucaa binni lii guʼnuʼ xiixa ni ná ley cadi jneza o ni uguu lii lu ti peligru.

  •  Zanda gaca ni ti viciu para lii. Nuu ti estudiu ni rusihuinni jma nagueenda zápaluʼ viciu pa guzulú gueluʼ nisadxuʼniʼ dede nahuiiniluʼ. Pa gueluʼ ora nuuluʼ estresadu, ora nuuluʼ aburridu ne ora nuuluʼ stúbiluʼ la? chaahuiʼ chaahuiʼ ziaaluʼ ni ne jma nagana zaca para lii gusaanaluʼ viciu ca.

  •  Zanda gátiluʼ. Lu tobi de ca iza ni gudiʼdiʼ ca, guníʼcabe guti ti binni cada 52 minutu ndaaniʼ guidxi Estados Unidos, purtiʼ naxúdxicaʼ ora zigusacaʼ carru. Ne lu ti tiempu de gaayuʼ iza la? cada iza guti jma de 1,500 joven ni caʼruʼ gusaa 21 iza lu xiixa accidente de carru purtiʼ zándaca maʼ naxúdxicaʼ. Ne neca caʼruʼ gueluʼ la? ziuu guendanabani stiuʼ lu peligru pa quíbaluʼ ndaaniʼ carru stiʼ tuuxa ni maʼ güeʼ nisadxuʼniʼ.

 Gucuaa ti desición

 Biʼniʼ decidir dede ante pabiáʼ zanda gueluʼ, zacá maʼ qué zápaluʼ guendanagana ni rapa cani reʼ xhaataʼ nisadxuʼniʼ.

 Conseju stiʼ Biblia: «Binni nuu xpiaaniʼ la? rucaachilú ora guʼyaʼ maʼ zeeda xiixa guendanagana ni zuniná laa, peru ni cadi nuu xpiaaniʼ la? runi guiráʼ ni racalaʼdxiʼ ne racaná» (Proverbios 22:3). Ti peligru para lii nga gueluʼ nisadxuʼniʼ ora chigusaluʼ carru ne ora chigúniluʼ ti dxiiñaʼ ra caquiiñeʼ gaca concentrarluʼ stale.

 Decisión stinneʼ. «Pa guicaaʼ decisión de gueeʼ nisadxuʼniʼ la? zuneʼ ni ora maʼ bisaaʼ iza ni rinabaʼ ley ne ora nannaʼ qué zucheeʼ pa guneʼ ni».

 Conseju stiʼ Biblia: «Maʼ nácatu esclavu stiʼ purtiʼ ruzuubatu stiidxaʼ» (Romanos 6:16, TNM). Pa gueluʼ nisadxuʼniʼ purtiʼ si runi ca xhamíguluʼ ni la? maʼ cayácaluʼ esclavu stícabe. Ne pa guʼnuʼ ni para cadi gaca aburrirluʼ o para cadi gaca estresarluʼ la? qué zaziidiluʼ guni chaahuiluʼ ca guendanagana stiuʼ.

 Decisión stinneʼ: «Qué zudieeʼ lugar chuʼ tu gucaa naa gueeʼ nisadxuʼniʼ».

 Conseju stiʼ Biblia: «Cadi chuʼluʼ lade cani reʼ xhaataʼ vinu» (Proverbios 23:20). Pa idxaaguʼ binni ni qué riníʼ ique jneza la? zándaca maʼ qué zuni cumplirluʼ né decisión stiuʼ. Ziuuluʼ lu peligru pa idxaaguʼ binni ni reʼ xhaataʼ nisadxuʼniʼ.

 Decisión stinneʼ: «Qué racalaʼdxeʼ gacaʼ xhamiguaʼ binni reʼ xhaataʼ nisadxuʼniʼ».