Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mea faufaa roa ia ani e ia faaite mai te taata ma‘i i to ’na mau hinaaro hopea

Ia pohe mǎrû noa tei herehia no te maˈi

Ia pohe mǎrû noa tei herehia no te maˈi

UA HITIMAHUTA roa Dorina i te iteraahia e maˈi roro ino roa to ta ˈna tane, e 54 noa matahiti to Willy. a Ua parau te mau taote, tau avaˈe noa te toe ra ia ˈna. Te na ô ra Dorina: “Ua hitimahuta roa vau i tei faaitehia mai. I te mau hebedoma i muri mai, aita vau i taa faahou e nafea râ. E au e, no te tahi atu tera fifi, e ere o mâua tei roto i tera tupuraa. Aita roa ˈtu vau i ineine no te reira.”

E ere râ o Dorina anaˈe te faaruru i tera tupuraa fifi mau. E nehenehe te taata atoa e roohia i te hoê maˈi ino mau e aita e ravea faahou no ratou. E ere roa ˈtu i te ohipa nainai ia haapao i te fetii aore ra hoa here i roto i tera tupuraa. Noa ˈtu râ, e rave rahi tei farii i te aupuru atu e e nehenehe mau ratou e haapopouhia. Eaha ta te fetii e nehenehe e rave no te tamahanahana e aupuru i tei fatata i te pohe? Eaha te tauturu i te taata haapao ia faaoromai a ite ai oia i te taata maˈi ia pohe mǎrû noa ˈtu? Na te aha e faaite mai te faarue mai ra te taata maˈi? Na mua, e hiˈo anaˈe no te aha e tupuraa taa ê mau i teie mahana ia aupuru i tei fatata i te pohe.

FAAOTIRAA FIFI MAU IA RAVE I TEIE TAU

Ia hoˈi tatou hanere matahiti i muri, i pohe oioi na te feia no te maˈi e no te tahi ati noa ˈtu te ora ra ratou i te mau fenua mea navai maitai te taata. Na mua ˈˈe, e ere pauroa te nehenehe e haere i te fare maˈi. I te rahiraa o te taime, na te fetii e haapao i te taata maˈi i te fare tae roa ˈtu i to ˈna poheraa. No te mau ravea apî râ i te pae o te rapaauraa, ua taui roa te tupuraa i teie mahana.

I teie tau, e nehenehe te mau taote e tamata i te tahi mau ravea no te tapea i te maˈi ia ore te reira ia rahi atu â. E ora maoro rii aˈe ïa te taata o tei roohia i te maˈi ia faaauhia i na mua ˈˈe. E ere râ te auraa, ua ore te maˈi. E pinepine hoi te tino o te taata maˈi i te haaparuparu, eita ˈtura ratou e nehenehe e faaea o ratou anaˈe, e titauhia râ te tauturu a te tahi atu taata. E ere roa ˈtu i te mea ohie ia haapao i te taata maˈi i roto i tera tupuraa e mea rohirohi atoa.

Te rahi noa ˈtu ra te taata o te pohe i te fare maˈi i to ratou fare. Aita te rahiraa i ite i te mau mea o te tupu hou te hoê a pohe ai. Mea iti roa tei ite mata roa ˈtu i te tahi taata ia pohe mǎrû noa. No reira, e otohe aore ra eita paha te fetii e taa eaha râ te rave no te haapao i te taata maˈi o te pohe mǎrû noa ˈtura. Eaha te nehenehe e tauturu atu ia na reira?

A FAAINEINE OIOI

Mai i roto i te tupuraa o Dorina, e rave rahi o te hepohepo roa ino ia parauhia ˈtu aita e ravea faahou no te rapaau i te taata herehia e ratou. E ahoaho, e riaria e e oto atoa paha oe ia farerei oe i tera tupuraa, eaha ïa te nehenehe e tauturu atu i mua i te tiai mai ra ia oe? Ua pure te tahi tavini taiva ore i te Atua ma te na ô: “E haapii mai ia matou i te taio i to matou pue mahana, ia riro to matou aau i te haapao maitai.” (Salamo 90:12) A taparuparu i te Atua ra o Iehova ia faaite atu e nafea ia ‘taio i to oe pue mahana’ ma te paari. E tauturu atu te reira ia haafaufaa i te taime e toe ra no te rave i te maraa ia oe no te aupuru e tamahanahana maite i tei herehia.

E titauhia ia faaineine maitai. Mai te peu e nehenehe noa â i te taata maˈi e paraparau e e farii oia i te na reira, a ani o vai ta ˈna e maiti no te rave i te faaotiraa ia ore noa ˈtu o ˈna e nehenehe e paraparau. Mea maitai atoa ia ani roa ˈtu: “E hinaaro anei oe ia imihia te mau ravea atoa no te faaora faahou mai ia oe? E farii anei oe ia tapeahia oe i te fare maˈi? Eaha te mau ravea rapaauraa ta oe e farii?” Ma te ore e taiâ i te aparau no nia i tera mau mea, e taa maitai i te fetii to ˈna hinaaro e eita atoa ïa ratou e faahapa no te mau faaotiraa ta ratou e rave no ˈna. Te parau ra te Bibilia: “Aore i paraparau atoa ra e ore tei manaˈohia ra e tupu.” (Maseli 15:22) Ma te ani oioi i te taata maˈi ia paraparau no nia i tera mau ohipa, eita te fetii e haapeapea faahou no te reira i muri aˈe. E nehenehe ïa ratou e haapao noa i te aupururaa ia ˈna e tae roa ˈtu i te taime hopea.

EAHA TE RAVE NO TE TAMAHANAHANA I TE TAATA MAˈI?

Te tuhaa matamua a te taata haapao, o te tamahanahanaraa ïa. A haapapu atu mea here na te taata ia ˈna e eita o ˈna e faaruehia. Eaha te nehenehe e rave? A taio e a himene i te tahi mea o te faaitoito e te faaoaoa ia ˈna. Mea au roa atoa na ratou ia tapeahia to ratou rima e ia paraparau te utuafare ia ratou ma te mǎrû.

Mea maitai atoa ia faaite o vai te haere mai ra e hiˈo ia ratou. Ia au i te tahi hiˈopoaraa, e faaroo noa â te tariˈa o te taata i moˈe te hiroa. E nehenehe hoi oia e faaroo maitai noa ˈtu ia hiˈohia ˈtu, e au ra ua taoto. Eiaha ïa e parau i te tahi mea i pihai iho ia ratou o ta tatou e ore e faahiti ua ara anaˈe mai ratou.

Ia nehenehe, a pure na muri iho ia ˈna. Te faatia ra te Bibilia i te tahi mahana, ua ahoaho roa ino te aposetolo Paulo e to ˈna mau hoa no to ratou ora. Eaha te tauturu ta ratou i hinaaro? Ua parau Paulo i to ˈna mau hoa: “E nehenehe atoa outou e tauturu mai ma te taparuparu noa no matou na roto i te pure.” (Korinetia 2, 1:8-11) Mea faufaa mau ïa te pure haavare ore i te mau taime ahoaho e ia roohia tatou i te maˈi ino mau.

E ERE I TE MEA OHIE IA FARII

E hepohepo te noaa mai i te manaˈo-noa-raa te pohe mǎrû noa ˈtura tei herehia e tatou. Aita tatou i hamanihia no te pohe. (Roma 5:12) No reira te Bibilia e parau ai e “enemi” te pohe. (Korinetia 1, 15:26) Te taahia ra ïa no te aha e ere i te mea ohie ia farii e pohe tei herehia e tatou.

Ma te faaineine oioi râ, e nehenehe te reira e tamǎrû i te utuafare a taa ˈtu ai ia ratou eaha te rave i mua i te tupu i muri aˈe. Te faahitihia ra vetahi tupuraa o te itehia i roto i te tumu parau “Te mau mahana hopea hou a pohe ai.” Eita te mau tuhaa o tera tapura e tupu i nia i te feia maˈi atoa, eita atoa te reira e tupu mai ia au i tei tapurahia. I te rahiraa râ o te taime, tera tei itehia hou te taata maˈi a faarue mai ai.

Ua pohe anaˈe tei herehia, mea maitai ia paraparau i te tahi hoa piri o tei farii ê na i te tauturu mai. E hinaaro te mau taata haapao e te utuafare ia parau atu te tahi aita te taata maˈi e mauiui faahou ra. Ma te here, te haapapu mai ra to tatou Atua poiete “aita . . . a te feia i pohe ra e parau itea.”—Koheleta 9:5.

TA TE ATUA AUPURU TE MEA MAITAI ROA ˈˈE

E nehenehe tatou e haapii i te farii i te tauturu a vetahi ê

Mea faufaa roa ia tiaturi i te Atua, eiaha noa i te taime a haapao ai i te taata maˈi, i muri mai atoa râ i to ˈna poheraa. E nehenehe te Atua e turai ia vetahi ê ia faahiti i te mau parau e ia rave i te ohipa o te tamahanahana ˈtu. Te na ô ra o Dorina: “Ua haapii au i te farii i te tauturu a vetahi ê. Ua rahi aˈe te tauturu ta mâua i fanaˈo i ta mâua i manaˈo na. Ua papu maitai ia mâua te parau mai ra o Iehova, ‘Tei pihai iho vau ia orua, na ˈu e tauturu atu.’ Eita roa te reira e moˈe ia ˈu!”

Eita te aupuru a Iehova e nehenehe e faaauhia i ta te tahi noa ˈtu taata haapao e rave. Na ˈna i hamani ia tatou, e taa ia ˈna i to tatou mauiui e oto. E nehenehe ta ˈna e te hinaaro atoa ra o ˈna e horoa mai i te tauturu e te tamahanahanaraa ia tia ia tatou ia faaoromai. Te mea faahiahia roa ˈtu â, ua fafau oia i te haamou i te pohe e te faatia mai i te mau miria taata o tei pohe. (Ioane 5:28, 29; Apokalupo 21:3, 4) I tera taime, e nehenehe tatou paatoa e faahiti atoa i teie mau parau a te aposetolo Paulo: “Pohe, teihea ta oe re? Pohe, teihea to oe tara?”—Korinetia 1, 15:55.

a Ua tauihia te mau iˈoa.