Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Elias Hutter, te faahiahia o ta ˈna mau huriraa Bibilia Hebera

Elias Hutter, te faahiahia o ta ˈna mau huriraa Bibilia Hebera

UA TAIO aˈena anei oe i te Bibilia na roto i te reo Hebera? Aita paha. Peneiaˈe, aita atoa oe i ite aˈenei i te reira. Tera râ, e au roa ˈtu â paha oe i ta oe iho Bibilia a haapii mai ai no nia i te tahi aivanaa o Elias Hutter te iˈoa e ta ˈna na huriraa Hebera e piti o te Bibilia.

Ua fanauhia Elias Hutter i 1553 i Görlitz, te tahi oire iti piri i te otia fenua e faataa ê ra ia Heremani ia Poronia e te Repupirita Tchèque. Ua haapii oia i te mau reo e paraparauhia i te hitia o te râ o Asia i te haapiiraa teitei Lutheran i Iéna. Ua riro mai oia ei orometua haapii i te reo Hebera i Leipzig i te 24raa o to ˈna matahiti. No to ˈna aravihi rahi, ua haamau oia i te hoê fare haapiiraa i Nuremberg o te haapii i te reo Hebera, Heleni, Latino e Heremani i roto noa e maha matahiti. Aita te reira i ravehia aˈenei i roto i te tahi atu fare haapiiraa.

“TE NEHENEHE O TEIE HURIRAA”

Api upoo parau o te huriraa Bibilia Hebera a Hutter no te matahiti 1587

I 1587, ua pia Hutter i te tahi huriraa Hebera o te tuhaa o te Bibilia tei matauhia i te parau Faufaa Tahito. Ua hutihia mai te iˈoa o tera huriraa i roto i te Isaia 35:8, Derekh ha-Kodesh, “te eˈa moˈa” te auraa. No te nehenehe paha o te papairaa i roto i parauhia ˈi, “te faaite ra te mau mea atoa i roto i te nehenehe o tera huriraa.” Te mea faahiahia ˈtu â râ, ua riro tera huriraa Bibilia ei ravea maitai no te mau piahi no te haapii i te reo Hebera.

E ere roa ˈtu i te mea ohie ia haapii i te taio i te Bibilia na roto i te reo Hebera. A tahi, mea taa ê te piapa Hebera e aita te taata i matau i te reira. Te piti, no te tahi taˈo e tuuhia na mua ˈtu e i muri aˈe, e ere i te mea ohie ia taa teihea te parau tumu Hebera. A hiˈo na i te parau tumu Hebera נפשׁ (nephe). I roto i te Ezekiela 18:4, ua tuuhia na mua ˈtu te taˈo ה (ha), e noaa mai ïa הנפשׁ (han·nephe), te nephe. No te hoê taata o tei ore i matau, eita o ˈna e taa no roto mai te reira i te parau tumu נפשׁ (nephe). E manaˈo râ oia e parau ê roa tera. E hiˈo anaˈe mea nafea te huriraa Hebera a Hutter i tauturu ai i te mau piahi i roto i tera tuhaa.

Ua faaohipa Hutter i te tahi ravea neneiraa taa ê. Ua hamani oia i te tahi hohoˈa reta Hebera o te haameumeu i te papairaa reta e te tahi atu hohoˈa, o te faarairai i te papairaa reta. Mea aravihi mau, e ere anei? Ua haameumeu ïa oia i te papairaa o te parau tumu Hebera, area te taˈo e tuuhia na mua ˈtu e i muri aˈe i te parau tumu Hebera, ua faarairai ïa i te papairaa. Na roto noa i tera ravea, ohie noa te mau piahi i te taa teihea te parau tumu Hebera, vitiviti atoa ïa ratou i te haapii i te reo. Ua faaohipahia hoê â faanahoraa i roto i te mau nota i raro i te api i roto i te Huriraa o te ao apî o te mau Papai Moˈa ma te mau faahororaa (Farani). a Ua papai-meumeu-hia te parau tumu, area te taˈo na mua ˈtu e i muri aˈe i te reira, mea rairai noa ïa te papairaa. Te faaite ra te hohoˈa i nia ˈtu i te faanahoraa o te papairaa i roto i ta Hutter huriraa Bibilia Hebera o te Ezekiela 18:4 e na reira atoa i roto i te nota o te Bibilia ma te faahororaa (Beretane).

TE HOÊ HURIRAA BIBILIA HEBERA O TE FAUFAA APÎ

Ua huri atoa Hutter i tei matauhia i te parau Faufaa Apî na roto 12 reo. Ua piahia te reira i 1599 i Nuremberg, pinepine tera Bibilia i te piihia te huriraa Nuremberg Polyglot. Ua hinaaro Hutter e faaô atu i te huriraa o te mau Papai Heleni Kerisetiano na roto i te reo Hebera. Ua parau râ oia noa ˈtu “ua ineine oia i te aufau i te mau haamâuˈaraa rahi” no te hoê huriraa mai tera na roto i te reo Hebera, e haafaufaa-ore-hia ta ˈna mau maimiraa. b Faaoti atura ïa oia i te faaohipa i te Faufaa Apî reo Heleni no te huri i te reira na roto i te reo Hebera. Ua vaiiho oia i ta ˈna mau ohipa atoa no tera opuaraa e ua oti ia Hutter i te huri i te taatoaraa o te reira i roto noa hoê matahiti!

E ere anei ta Hutter huriraa Bibilia Hebera o te mau Papai Heleni Kerisetiano i te mea faahiahia? I 1891, ua papai te tahi aivanaa no te reo Hebera o Franz Delitzsch: “Te faaite ra ta ˈna huriraa Hebera i te hoê ite papu no nia i te reo e mea varavara i te itehia i rotopu i te mau Kerisetiano. Mea faufaa noa â ia hiˈo i tera huriraa. Ia faaauhia te reira i te tahi atu mau huriraa, i roto e itehia ˈi te mau parau tano maitai.”

UA HAAPAO E RAVE RAHI I TA ˈNA MAU HURIRAA BIBILIA

Aita Hutter i riro ei taata taoˈa no te ohipa huriraa, aita hoi te mau Bibilia ta ˈna i pia i hoo-rahi-hia e te taata. Noa ˈtu râ, e ohipa faufaa ta ˈna i rave e ua haapao e rave rahi i te reira. A hiˈo na, ua hiˈopoa William Robertson i ta ˈna huriraa Hebera o te Faufaa Apî e ua pia faahou i te reira i 1661. I muri mai, ua na reira atoa Richard Caddick i 1798. Ma te faaohipa i te reo tumu Heleni, ua huri maitai Hutter i te tiaraa Kurioso (Fatu) e te tiaraa Teoso (Atua) i te iˈoa Iehova (יהוה, JHVH) no roto mai anaˈe te faahitiraa i te mau Papai Hebera. Ua na reira atoa oia i te mau vahi ua taa ia ˈna no Iehova te parau. Mea faufaa roa no te mea aita te rahiraa huriraa o te Faufaa Apî i faaohipa i te iˈoa o te Atua. Area te huriraa a Hutter, ua haapapu faahou ïa i te faufaaraa ia faahoˈi i te iˈoa o te Atua i to ˈna vairaa mau i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano.

I teie nei, ia ite oe i te iˈoa o te Atua ra o Iehova i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano, a haamanaˈo i te ohipa ta Elias Hutter i rave e ta ˈna mau huriraa Bibilia Hebera.

a A hiˈo i te piti o te nota o te Ezekiela 18:4, oia atoa i te Faataaraa hau 3B i roto i te Bibilia ma te faahororaa (Farani).

b Te vai ra te tahi mau aivanaa o tei huri ê na i te Faufaa Apî na roto i te reo Hebera. O Simon Atoumanos hoê, e monahi oia i te mau matahiti 1360. Te tahi atu, o Oswald Schreckenfuchs, e aivanaa Heremani i te mau matahiti 1565. Aita ta raua huriraa i pia-noa ˈˈe-hia e ua moˈe te reira i teie nei.