Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mea tahito roa anei aore ra to mua roa?

Mea tahito roa anei aore ra to mua roa?

TE IHI

E ERE TE BIBILIA I TE HOÊ BUKA IHI. TO MUA ROA RÂ TA ˈNA MAU FAAHITIRAA. E HIˈOPOA ANAˈE VETAHI MAU HIˈORAA.

E haamataraa anei to te ao nui?

Na mua ˈˈe, i pahono na te mau aivanaa rahi aita. I teie râ mahana, te farii ra ratou e e haamataraa to te ao nui. Ua parau aˈena hoi te Bibilia i te reira.—Genese 1:1.

Mai te aha te huru o te fenua?

I te tau tahito, e rave rahi tei manaˈo e mea parahurahu te fenua. I te senekele pae hou te Mesia, ua parau te mau aivanaa Heleni e mea menemene paha te fenua. Na mua ˈˈe râ, i te senekele vaˈu hou te Mesia, ua faahiti te taata papai Bibilia o Isaia i te parau o te “hugo o te fenua,” oia hoi te huru menemene o te fenua.—Isaia 40:22.

E ino mai anei te mau raˈi i te roaraa o te tau?

Ua haapii atu te aivanaa Heleni o Aristote, tei ora i te senekele maha hou te Mesia, e o te taoˈa o te fenua noa te ino mai, eiaha roa ˈtu râ to te raˈi. Ua fariihia tera manaˈo e rave rahi senekele i te maoro. I te senekele 19 râ, ua faahiti te mau aivanaa i te manaˈo o te arepurepu. Te na-ô-hia ra e e ino mai te mau mea atoa i te fenua nei aore ra i te raˈi. O Lord Kelvin, hoê o te mau aivanaa tei turu i tera manaˈo. Ua ite oia i tera parau Bibilia no nia i te fenua e te raˈi: “E marau ratou mai te ahu e marau ra.” (Salamo 102:25, 26) No Kelvin, ia au i ta te Bibilia e haapii ra, e nehenehe te Atua e ohipa ia ore te mau mea ta ˈNa i poiete e ino mai.—Koheleta 1:4.

Nafea te mau paraneta, mai te fenua, e mau ai i roto i te ao nui?

No Aristote, ua faanahohia te mau taoˈa o te raˈi i roto e rave rahi tuhaa menemene ariari, tei roto te tahi i te tahi. E i ropu, te vai ra te fenua. I te senekele 18, ua farii te mau aivanaa e tei roto te mau fetia e paraneta i te aore. Tera râ, i roto i te buka Ioba, papaihia i te senekele 15 hou te Mesia, te parauhia ra e “ua faauta [te Atua poiete] i te fenua i nia i te aore.”—Ioba 26:7.

TE RAPAAURAA

E ERE TE BIBILIA I TE HOÊ BUKA RAPAAURAA. TO MUA ROA RÂ TA ˈNA MAU ARATAIRAA I TE PAE O TE EA.

Faataa ê i te feia maˈi.

Ia au i te ture a Mose, e faataa-ê-hia te feia lepera i te nunaa. I te tau maˈi pee i te matahiti 500 e tae atu i te 1500 noa i taa ˈi te mau taote e mea tano tera aratairaa. Mea maitai noa â te reira no to tatou tau.—Levitiko pene 13 e 14.

Tamâ ia ˈna iho i muri aˈe i te tapearaa i te hoê tino pohe.

Fatata 150 matahiti na mua ˈtu, pinepine te mau taote i te tapea i te tino pohe e i muri iho i te feia ora, ma te ore e tamâ i to ratou rima. E rave rahi tei pohe no tera huru raveraa. Tera râ, ia au i te ture a Mose, e riro te taata tei tapea i te tino pohe ei mea viivii i te pae o te haamoriraa. Ua faahepo atoa te ture ia faaohipa i te pape no te tamâ ia ˈna. Maoti teie mau peu i te pae o te haamoriraa, ua faufaa-atoa-hia te taata i te pae o te ea.—Numera 19:11, 19.

Faarueraa tutae taata.

I te matahiti taitahi, e pohe hau atu 500 000 tamarii no te maˈi hî no te mea aita te faarueraa tutae taata i faanaho-maitai-hia. Ia au i te ture a Mose, e hunahia te tutae taata i te hoê vahi atea roa i te mau vahi nohoraa.—Deuteronomi 23:13.

Te taime peritomeraa.

Ia au i te Ture a te Atua, e peritomehia te mau tamaroa i te vaˈuraa o te mahana oraraa. (Levitiko 12:3) Ua taahia e i te fanauraa mai o te hoê aiû, e paari maitai aˈe to ˈna toto i muri aˈe i te hebedoma matamua. I tahito ra, i te tau aita e ravea rapaauraa aravihi roa, e faaotiraa î i te paari ia tiai hau atu hoê hebedoma i muri iho i te fanauraa o te aiû hou a peritome ai ia ˈna.

Te taairaa i rotopu i te huru aau e te ea.

Ia au i te mau taote e aivanaa, e maitai mai te ea o te hoê taata ia faatupu oia i te mau huru maitatai mai te oaoa, te tiaturiraa, te mauruuru e te hinaaro e faaore i te hapa a vetahi ê. Te na ô ra te Bibilia: “E maitai to te aau rearea mai te raau maˈi atoa ra; e mǎrô râ te ivi i te aau taiâ.”—Maseli 17:22.