Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te maˈi anemia

Te maˈi anemia

 Te parau ra Betty a: “I to ˈu apîraa, ua roohia vau i te maˈi anemia. Aita e puai i roto ia ˈu, e rohirohi oioi au, e maui na nia i to ˈu mau ivi e mea fifi no ˈu ia feruri. Ua horoa mai to ˈu taote i te raau no te haamaraa i te rahiraa toropuru ura i roto i to ˈu toto. Ua rave au i tera mau raau e ua haapao maitai atoa i ta ˈu maa. Mea na reira vau i te maitairaa mai.”

 Mea pinepine te maˈi ta Betty e faahiti ra i te itehia. Ia au i te Taatiraa o te ea na te ao nei, hau atu i te 2 miria o te taata na te ao nei tei roohia i te anemia. I te mau fenua veve, e au ra e 50 i nia i te hanere o te mau vahine hapû tei roohia i te anemia, e na reira atoa 40 i nia i te hanere o te mau tamarii aita â i haere i te haapiiraa.

 Mea ino roa ia roohia oe i te maˈi anemia. I te tahi taime, e nehenehe te reira e haafifi roa i te mafatu. Te parau ra te Taatiraa o te ea na te ao nei, i te tahi mau fenua, no te anemia “e pohe ai 20 i nia i te hanere o te mau vahine fanau.” Tei raro roa anaˈe te faito o te toropuru ura o te mama, e titauhia ia haafanau ia ˈna na mua ˈˈe i te tau faataahia, e to raro roa ïa te kilo o te aiû. No te mau tamarii i roohia i te anemia, mea taere roa to ratou tupuraa e mea ohie atoa no ratou ia roohia i te maˈi. Tera râ, te vai nei te ravea arairaa e e nehenehe e ora mai i te maˈi anemia. b

Eaha te anemia?

 Te feia o te roohia i te maˈi anemia, tei raro roa ïa te faito o te toropuru ura i roto i to ratou toto. Ua rau te tumu. Ua itehia mai e te mau aivanaa hau atu i te 400 huru anemia! E nehenehe oe e roohia i te anemia no te hoê area tau aore ra e nehenehe e riro ei maˈi tamau no oe. Te vai nei te anemia mea ino, te vai ra aita.

Na te aha e faatupu?

 E 3 tumu rahi e roohia ˈi te taata i te anemia:

  •   Ia tahe rahi te toto, e iti mai te rahiraa toropuru ura i roto i te tino.

  •   Eita e navai te toropuru ura ta te tino e hamani.

  •   Ia fifi te ravea parururaa o te tino, e tuino te reira i te mau toropuru ura.

 Mea iti anaˈe te toropuru ura i roto i te tino, eita ïa e navai te hémoglobine no te opere haere i te mataˈi ora i roto i te tino. Tera te hohoˈa anemia o te ite-rahi-hia na te ao nei.

Eaha te mau tapao?

 I te haamataraa, e ere paha to oe anemia i te mea puai roa e eita atoa paha e itehia. Ua rau te mau tapao, teie mai te tahi:

  •   Rohirohi iti rahi

  •   Rima e avae toˈetoˈe

  •   Paruparu

  •   Hohoˈa mata maˈimaˈi

  •   Maui e taninito te upoo

  •   Maui na nia i te ouma, tupai vitiviti te mafatu, paupau te aho

  •   Fati hanoa te maiuu

  •   Eita e hinaaro e tamaa, te aiû iho râ e te tamarii

  •   Hinaaro rahi e amu i te pape paari, te maa te vai ra te pia i roto mai te cornstarch, e e tae roa vetahi i te hinaaro e amu i te repo.

O vai te roohia i tera maˈi?

 Vahine: Mea pinepine ratou i te roohia i te anemia ia tupu to ratou maˈi avaˈe. E tupu atoa i nia i te vahine hapû mai te peu eita ratou e amu i te maa te vai ra te vitamine B-9.

 Aiû: Aita anaˈe te aiû fanauhia na mua ˈˈe i te tau faataahia aore ra tei raro roa to ˈna kilo i fanaˈo na roto mai i te tîtî mama aore ra te tîtî punu i tei hinaarohia ia hamani to ˈna iho tino i te toropuru ura.

 Tamarii: Ia ore ratou e amu i te maa maitatai no te tino.

 Taata o te amu i te maa tupu anaˈe: Aita ratou e fanaˈo ra i tei hinaarohia ia hamani to ratou tino i te faito toropuru ura e titauhia.

 Feia e maˈi tamau: Mai tei roohia i te tahi maˈi toto, mariri ai taata, maˈi mape, ua parari te toto i roto ia ratou no te tahi pepe e tei roohia i te tahi tirotiro.

Eaha te tahi mau ravea?

 Aita e ravea arairaa aore ra rapaauraa no te mau huru anemia atoa. Mai te peu râ te fifi, o te faito iti o te mau toropuru ura aore ra vitamine i roto i te tino, e nehenehe te amuraa i te maa maitatai no te tino e tauturu. Teie mai te tahi mau hiˈoraa:

 No te haamaraa i te faito toropuru ura: E nehenehe e amu i te iˈo animara, te pǐpǐ e te maa tupu mea matie maitai te rauere mai te brocoli, te fafa papaa. c Ia au i te tahi mau maimiraa, e au ra e te tunuraa i te maa i roto i te pani auri, e haamaaraa te reira i te maitai e vai ra i roto i te maa o te tauturu hoi i to tatou tino ia hamani atu â i te toropuru ura.

 Vitamine B-9: E itehia i roto i te mau maa hotu, te mau maa tupu rauere matie, te pǐpǐ matie, te pǐpǐ uteute, te pata paari, te huero moa, te iˈa, te sekadi e te aratita. E ite-atoa-hia i roto i te mau maa ua tuu-haarahi-hia te vitamine mai te faraoa, te mau maa hamanihia e te huero maa, e te raiti.

 Vitamine B-12: E itehia i roto i te iˈo animara, te mau maa te vai ra te û, te mau maa ua tuu-haarahi-hia te huero maa, e te mau maa te vai ra te pǐpǐ tupu.

 Vitamine C: E itehia i roto i te maa hotu e pape hoê â hohoˈa e te taporo, te poivron, te brocoli, te tomati, te melon e te fraise. E tauturu te mau maa te vai ra te vitamine C i te tino ia hamani atu â i te toropuru ura.

 Ua rau te maa i tera e tera fenua. No reira, a imi eaha te mau maa maitatai no te tino i to oe fenua. Mea faufaa mai te peu e vahine oe, mai te peu iho râ ua hapû oe aore ra te opua ra oe e fanau i te tamarii. Ma te haapao maitai i to oe ea, eita ïa ta oe aiû e roohia i te anemia. d

a Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

b No ǒ mai te tahi mau haamaramaramaraa no nia i te maa e te tahi atu mau tuhaa i te fare maˈi tuiroo ra Mayo Clinic e te titionare no nia i te ea The Gale Encyclopedia of Nursing and Allied Health. A farerei i te taote mai te peu te manaˈo ra oe e anemia to oe.

c A haere na mua e farerei i te taote hou a rave e a horoa ˈi i te raau no te haamaraa i te rahiraa toropuru ura. Ua rahi anaˈe te toropuru ura, e nehenehe te reira e tuino i te upaa e e faatupu i te tahi atu mau fifi.

d I te tahi taime, e maiti te tahi mau taote i te rapaau i te anemia na roto i te pâmuraa toto. Eita te mau Ite no Iehova e farii i te reira.—Ohipa 15:28, 29.