Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU MATAMUA | 5 RAVEA IA MAITAI TE EA I TEIE MAHANA

Ravea ia maitai to outou ea

Ravea ia maitai to outou ea

O VAI te hinaaro ia maˈihia? E haafifi te maˈi ia tatou e e pau te moni. Eita noa tatou e mauiui, e mairi atoa râ i te ohipa aore ra te haapiiraa, eita te moni e noaa mai aore ra eita e tia ia haapao i to tatou utuafare. E hinaarohia atoa paha te tahi taata no te haapao ia tatou e peneiaˈe e titauhia ia aufau rahi i te mau raau e te tahi ravea rapaauraa.

Mai tei parauhia, mea au aˈe ia haapao maitai i te maˈihia. Eita iho â e nehenehe e ape i te mau maˈi atoa, e tia râ ia haa no te paruru ia tatou e ia ore te maˈi ia rahi roa. E hiˈopoa anaˈe e pae ravea ia maitai noa to tatou ea i teie mahana.

1 A HAAPAO IA VAI MÂ NOA OUTOU

Ia au i te fare maˈi Mayo, “te tahi ravea maitai roa ˈˈe no te ore ia maˈihia e ia rahi te maˈi,” o te tamâraa ïa i to tatou rima. Mea viivii anaˈe te rima a tapea ˈi i te ihu aore ra te mata, ohie noa te taata i te hupe aore ra te hota. No te paruru, mea maitai ia horoi tamau i to tatou rima. Ma te haapao ia vai mâ noa tatou, e nehenehe e ape i te mau maˈi atâta ˈtu â mai te mau maˈi mahaha e te hî o te haapohe i te mau matahiti atoa hau atu piti mirioni tamarii i raro aˈe mai i te pae matahiti. E nehenehe atoa te maˈi pohe Ebola e iti mai ia horoi tamau te taata i to ratou rima.

Mea faufaa roa ˈtu â ia horoi i te rima i roto i te tahi mau tupuraa no te paruru i to outou ea e to vetahi ê. E tia ia horoi i te rima:

  • Ua haere outou i te vahi haumitiraa.

  • Ua taui i te pahii faarue o te aiû aore ra ua tauturu i te tamarii i te vahi haumitiraa.

  • Na mua ˈˈe e muri aˈe i te rapaauraa i te tahi pepe aore ra mutu.

  • Na mua ˈˈe e muri aˈe i te farereiraa i te tahi taata maˈi.

  • Na mua ˈˈe ia faaineine, ia taipu aore ra ia amu i te maa.

  • I muri aˈe i te maitiheraa, te hotaraa aore ra te horoiraa i te hupe.

  • Ua tapea i te animara aore ra te tutae animara.

  • Ua tapea i te pute farii pehu.

A horoi maitai râ i to outou rima. Ua faaite te mau hiˈopoaraa aita te rahiraa o te haere ra i te haumitiraa i te vahi taata e horoi aore ra e horoi maitai i to ratou rima. E nafea ïa ia na reira?

  • A faarari i i te rima i te pape mâ e a rave mai i te puˈa.

  • A ǔi maitai ia itehia te huˈa puˈa, eiaha e haamoe i te mau maiuu rima, na manimani rahi, te niaraa o te rima e te mau area o te mau manimani.

  • A ǔi 20 tetoni te maoro.

  • A horoi faahou i te pape.

  • A tamǎrô i te ahu aore ra papie mâ.

E ere i te mea ohipa rahi, e nehenehe râ te reira e tauturu mai ia ore ia roohia i te maˈi e te pohe.

2 A RAVE MAI I TE PAPE MÂ

E ere i te mea ohie ia fanaˈo i te pape mâ i te tahi mau fenua. E nehenehe atoa râ te vai-mâ-raa o te pape e haafifihia i te mau vahi atoa na te ao. E viivii hoi te tura pape no te tahi vero, te ûa, ia parari te mau faataheraa pape aore ra no te tahi atu tumu. Mai te peu e ere te vahi pâmuraa aore ra tura pape i te mea mâ, e nehenehe te reira e faatupu i te mau maˈi atâta mai te choléra, te hî, te fiva typhoïde, te mau maˈi upaa e te vai ˈtu â. E au ra ua roohia 1,7 miria taata i te maˈi hî i te mau matahiti atoa no te mea ua inu ratou i te pape viivii.

E tia ia haa no te paruru ia tatou e ia ore te maˈi ia rahi roa

E pinepine, e roohia te tahi taata i te maˈi choléra no te mea ua inu o ˈna i te pape aore ra ua amu i te maa tei viivii i te tutae o te tahi taata maˈi. Eaha râ te rave oioi no te paruru ia outou ua tupu anaˈe te tahi ohipa mai teie aore ra ua viivii te pape no te tahi atu tumu?

  • A haapao maitai mea mâ ta tatou pape, na reira atoa te faaohipahia no te horoi i te niho, no te haapaari i te pape, no te horoi i te maa e te mau auˈa aore ra no te tunu i te maa. Ia ara noa tatou i te farii i te pape a te tahi haapueraa pape papu aore ra te rave mai i te mohina pape oroi-maitai-hia a te tahi taiete papu.

  • Ia manaˈo outou ua viivii paha te mau faataheraa pape, a haapihaa maitai i te pape aore ra a faaohipa i te tahi mau raau e tano no te tamâ i te reira.

  • Ia faaohipa outou i te tahi raau no te tamâ i te pape, a haapao maitai i te mau aratairaa a te taiete i hamani i te reira.

  • A faaohipa i te titia pape mâmâ e te maitai atoa râ.

  • Aita anaˈe e raau taa ê no te tamâ i te pape i te fare, a faaohipa i ta tatou i matau i te rave no te faauouo i te ahu. A tuu vau topata o te reira i roto i te farii pape (piti topata i te litera), a ueue maitai e a vaiiho 30 minuti te maoro na mua ˈˈe a faaohipa ˈi.

  • A haaputu noa i te pape i roto i te farii mâ e a tapoˈi maitai i te reira ia ore ia viivii.

  • A ara mea mâ te mau farii atoa e faaohipahia no te taipu i te pape.

  • Ia vai mâ noa to outou rima ia tapea i te mau farii pape e eiaha e tuu i te rima i roto i te farii pape inu.

3 A HAAPAO I TA OUTOU MAA

E fifi te ea ia ore te taata e tamaa maitai. No te reira, e titauhia ia haapao i te maa ta tatou e amu. Ia ara ïa outou i te faito o te miti, meˈi e tihota e te rahiraa maa e amu. A amu atoa i te maa hotu e a tauiui noa i te inaˈi. Na mua ˈˈe a hoo mai ai i te tapiri mai te faraoa, huero maa amu, raiti e te vai atu â, a taio i tei papaihia i nia i te puohu no te ite ua faaohipahia anei te taatoaraa o te tahi maa hotu i roto i te hamaniraa. Aita anaˈe, eita te tino e fanaˈo i ta ˈna e hinaaro no te oraora maitai e no te faarue i te mea ino. A faatano noa ia amu i te puaatoro e te moa e ia nehenehe, a amu i te iˈa piti taime i te hebedoma. I te tahi mau fenua, te vai atoa ra te mau maa hotu o te horoa i te mau maitai hinaarohia e te tino.

E maraa te kilo i nia ia amu-rahi-hia te maa e faatupu i te meˈi e te mea tuhituhi. No reira, a haafaufaa i te pape eiaha râ te inu tuhituhi. A amu rahi i te maa hotu eiaha râ i te maa mea rahi te tihota i roto. A tarani i te amu i te maa o te faatupu rahi i te meˈi i roto i te tino mai te puaatoro, pata, faraoa monamona, û paari e te vai atu â. A haapae ïa i te amu i te reira, a faaohipa râ i te hinu maitai aˈe no te ea a faaineine ai i te maa.

Eiaha ia amu rahi i te miti, e nehenehe e maraa te neˈiraa toto a maˈihia ˈtu ai. Mai te peu tera to outou fifi, a taio i tei papaihia i nia i te puohu a hoo mai ai i te maa. No te mono i te miti, a rave i te tahi mau aihere e raau faanoˈanoˈa ia ore te maa ia teitei, ia au râ ia amu.

Mea faufaa ia haapao eaha e ehia rahiraa maa ta outou e amu. A tamaa ˈi, eiaha ia tamau noa i te amu i te maa aita faahou anaˈe outou e poia.

E nehenehe atoa e maˈihia ua ino anaˈe te maa. Ia ore te reira ia faaineinehia e ia vaiihohia i te vahi tano, e nehenehe te mau maa atoa e faataero ia tatou. Ia au i te Taatiraa no te ea na te ao nei, e mirioni taata te maˈihia i te mau matahiti atoa no te mea ua ino te maa ta ratou i amu. Ua ora mai te rahiraa area te tahi atu, ua pohe. Eaha te rave ia ore tatou ia taero i te tahi maa?

  • Ua tanuhia te maa hotu i roto i te repo i anoihia paha e te raau faatupu. A tamâ maitai ïa i te reira na mua ˈˈe ia amu.

  • A horoi na mua i te rima, te tapûpûraa maa, te mau patia, te punu taipu, te tipi, te mau mereti, te mau hapaina, te mau auˈa e te vahi faaineineraa maa i te pape puˈa mahanahana.

  • Eiaha atoa ia tuu i te tahi maa i nia i te vahi no tuu-noa-hia ˈtura te huero moa, te moa, te puaatoro aore ra te iˈa. A horoi na mua i te reira hou a faaohipa ˈi.

  • A tunu i te maa ia ama maitai te reira e a tuu i roto i te faatoetoeraa te maa e ino hanoa o te ore e amu-oioi-hia.

  • A faarue i te maa e ino hanoa i vai i rapae hau atu piti hora aore ra hoê hora i te vahi ua naea 32 teteri.

4 A FAAETAETA TAMAU I TE TINO

Noa ˈtu ehia matahiti to outou, e titauhia ia faaetaeta tamau i te tino. E rave rahi i teie mahana o te ore e faataa i te taime no te reira. No te aha mea faufaa? Ma te faaetaeta tamau i te tino, e tauturu te reira:

  • Ia taoto maitai.

  • Ia riro ei taata peepee.

  • Ia faaetaeta i te mau ivi e uaua iˈo.

  • Ia tapea i te kilo tano noa.

  • Ia ore ia hepohepo roa ino.

  • Ia ore ia pohe taue.

Ia ore outou ia faaetaeta tamau i te tino, teie te nehenehe e tupu:

  • E roohia i te maˈi mafatu.

  • E roohia i te maˈi omaha tihota faito 2.

  • E maraa te neˈiraa toto.

  • E maraa te faito o te meˈi i roto i te toto.

  • E maˈi te tupu i roto i te roro.

E tano te tahi faaetaetaraa tino no outou ia au i to outou matahiti e ea. Mea maitai aˈe ïa ia farerei i te taote hou ia haamata i te tahi faaetaetaraa tino taa ê. Ia au i te manaˈo e rave rau, e tia i te mau tamarii e taurearea ia faaetaeta i te tino ma te mǎrû e te puai 60 minuti aore ra hau atu i te mahana. No te feia paari, 150 minuti no te faaetaetaraa tino mǎrû aore ra 75 minuti no te faaetaetaraa tino puai i te hebedoma.

A maiti i te mea anaanatae no outou. E nehenehe e manaˈo i te taoraraa popo, te tairiraa popo, te tueraa popo, te haere-vitiviti-raa, te taahiraa pereoo taataahi, te faaapu, te tâpûraa raau, te ǎuraa, te hoeraa, te horohororaa e te tahi atu faaetaetaraa tino maitai no te mafatu e te tereraa toto. E nafea ia ite eaha te faaetaetaraa tino mǎrû aore ra puai? Ia au i te tahi buka, ia tahe noa te hou, e faaetaetaraa tino mǎrû e ia ore outou ia nehenehe e paraparau a rave ai i te reira, e faaetaetaraa tino puai ïa.

5 A TAOTO MAITAI

E nehenehe te hora taotoraa e taui ia au i te huru o tera e tera taata. E taoto te rahiraa pêpe 16 e tae atu 18 hora i te mahana, te aiû hoê e tae atu toru matahiti, 14 hora e te tamarii toru e tae atu maha matahiti, 11 aore ra 12 hora. E titauhia i te tamarii e haere i te haapiiraa ia taoto 10 hora, no te mau taurearea peneiaˈe 9 aore ra 10 hora e te feia paari 7 e tae atu 8 hora.

Eiaha te taime faafaaearaa ia ravehia mai ta tatou e hinaaro. Ia au i te feia hiˈopoa, mea faufaa roa ia navai maitai te taime no te taoto:

  • Ia paari e ia oraora maitai te tamarii e taurearea.

  • Ia haapii e ia haamanaˈo i tei haapiihia.

  • Ia tano noa te tupuraa o te tino e te kilo.

  • Ia maitai te mafatu e te tereraa toto.

  • Ia ore ia maˈihia.

E nehenehe te feia e ore e taoto maitai e roohia i te maˈi poria, hepohepo rahi, maˈi mafatu, maˈi omaha tihota e te tahi atu mau ati peapea mau. Eita anei ïa tatou e hinaaro ia haapao ia taoto maitai tatou?

Eaha ïa te rave mea fifi anaˈe no outou ia taoto maitai?

  • A tamata i te taoto e te ara mai i te hoê â taime i te mau mahana atoa.

  • Eiaha te maniania ia faaroohia i roto i to outou piha, ia poiri e ia naho maitai te reira e eiaha outou ia veavea aore ra ia toetoe i roto.

  • Eiaha ia mataitai i te afata teata aore ra ia hauti e te matini roro uira i nia i te roˈi.

  • A faanaho maitai i to outou roˈi ia topa ohie noa te taoto.

  • Na mua ˈˈe ia taoto, eiaha ia tamaa rahi, ia inu rahi i te caféine e te ava.

  • Mai te peu ua haapao outou i teie mau manaˈo e mea fifi noâ no outou ia taoto maitai, e hinaaro paha outou e farerei i te taote. A na reira atoa ia rohirohi outou no te mea aita i taoto maitai i te po aore ra mea fifi ia huti i te aho a taoto ai.