Eaha to roto?

UA TAUI TE BIBILIA I TO ˈU ORARAA

“E ere faahou vau i te taata ino”

“E ere faahou vau i te taata ino”
  • Matahiti fanauraa: 1956

  • Fenua: Kanada

  • Aamu: Taata inoino, taiata e te riri hanoa

NA MUA ˈˈE

 Ua fanauhia vau i te oire o Calgary i te tuhaa fenua o Alberta i Kanada. Ua faataa to ˈu na metua i to ˈu tamariiraa e ua haere mâua to ˈu metua vahine e ora i te fare o papau e mamau. Mea here roa na raua ia mâua mama e e tamarii oaoa vau i tera taime. Tae roa mai i teie nei, e manaˈonaˈo noa vau i taua mau matahiti oaoa o to ˈu oraraa.

 I te hituraa o to ˈu matahiti, ua ino roa to ˈu oraraa i te faaipoipo-faahou-raa to ˈu papa e to ˈu mama. Ua haere matou e ora i Saint-Louis i te tuhaa fenua Missouri i Marite e aita i maoro, ua ite au i te ino rahi o to ˈu papa. Ei hiˈoraa, i to ˈu hoˈiraa mai i te mahana matamua na te fare haapiiraa, ua ite to ˈu papa ua hamani-ino-hia vau, tera râ, aita vau i tahoo. Ua riri roa o ˈna e ua taparahi ia ˈu, mea ino atu â ta ˈna i rave i ta te mau tamarii i te fare haapiiraa! Mai reira mai, ua haamata vau i te tupai i te taata, e hitu noa ïa matahiti to ˈu!

 No te huru ino o to ˈu papa, mea pinepine raua mama i te tatamaˈi. I te 11raa o to ˈu matahiti, ua haamata vau i te rave i te raau taero e i te inu atoa i te ava. Ua rahi noa ˈtu â to ˈu iria i te taata e pinepine atoa vau i te taputô i roto i te mau aroâ. A hope ai ta ˈu tau haapiiraa tuarua, ua riro mai au ei taata ino roa ˈtu â.

 I te 18raa o to ˈu matahiti, ua faaô vau i roto hoê o te mau nuu a te Hau Marite. I reira, ua faaineinehia vau ia rave i te mau ohipa ino roa ˈtu â. E pae matahiti i muri aˈe, ua faarue au i te nuu no te haapii i te hiˈopoa i te huru feruriraa o te taata ia noaa mai ia ˈu te tahi toroa i te Piha ohipa a te FBI. Ua haere au i te haapiiraa teitei i Marite e i muri iho i Kanada, e hoˈi faahou atura i Marite.

 I te fare haapiiraa teitei, ua peapea roa vau i te hiˈopoaraa i te huru o te taata. E haapao noa te taata ia ratou iho, e te mau mea atoa i roto i teie nei ao, aita e auraa! E te mau fifi o te taata, e au ra e aita e ravea! Ua tae roa vau i te manaˈo, eita e tia i te taata ia haamaitai i to ratou oraraa.

 No te mea aita e fa ta ˈu i roto i to ˈu oraraa, ua topa faahou vau i roto i te ava, te raau taero, te nounou moni e te peu taotoraa tia ore. Aita ˈtu ohipa i roto i to ˈu oraraa maori râ te arearearaa e te taui-hanoa-raa i te vahine. No te faaineineraa faehau i horoahia mai, aita vau i taiâ i te taputô e te taata. Na ˈu noa e faaoti eaha te mea maitai e te mea ino, eita ïa vau e faaherehere i te taata e rave i te ohipa tia ore i nia ia vetahi ê. Ua vaiiho vau i te ino ia faatere ia ˈu!

UA TAUI TE BIBILIA I TO ˈU ORARAA

 I te hoê mahana, te puhipuhi ra mâua te hoê hoa i te raau taero i to ˈu fare a faaineine noa ˈi i te paka no te hoo. Ani mai nei oia ia ˈu: “Tiaturi anei oe i te Atua?” Pahono atura vau: “Mai te peu o te Atua te tumu o te mauiui na te ao nei, aita vau e hinaaro e ite o vai o ˈna!” I te mahana i muri iho, te mahana matamua ïa o ta ˈu ohipa apî, ua ani mai te hoê hoa ohipa e Ite no Iehova oia: “No oe, o te Atua anei te tumu o te mauiui na te ao nei?” No ta ˈu i parau i te mahana na mua ˈtu, ua maere au i ta ˈna uiraa, ua anaanatae atoa râ. I na ono avaˈe i muri mai, e rave rahi taime to mâua paraparauraa e ua faaite mai o ˈna i te pahonoraa a te Bibilia i te rahiraa o ta ˈu mau uiraa no nia i te tumu o te oraraa.

 Aita te vahine ta ˈu e faaea ra i tera taime i hinaaro ia paraparau atu vau no nia i te mau mea ta ˈu i haapii. I te hoê Tapati, ua parau atu vau ia ˈna ua ani au i te mau Ite no Iehova ia haere mai e haapii ia mâua i te Bibilia. I te mahana i muri iho, i to ˈu hoˈiraa ˈtu na te ohipa, ua faarue o ˈna ia ˈu ma te ohi i te mau taihaa atoa i roto i te fare. Ua haere au i rapae e ua taˈi. Ua pure atoa vau i te Atua ma te taparu i ta ˈna tauturu. A tahi ra vau a faahiti ai i te iˈoa o Iehova!—Salamo 83:18.

 E piti mahana i muri iho, ua haamata vau i te haapii i te Bibilia e te hoê Ite no Iehova e ta ˈna vahine faaipoipo. I muri aˈe i ta matou haapiiraa, ua tamau noa vau i te taio i te buka haapiiraa E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei, e ua hope ia ˈu i te taio i tera po. a Ua putapû roa vau i ta ˈu i haapii no nia i te Atua ra o Iehova e i ta ˈna Tamaiti o Iesu Mesia. Ua haapii au e Atua aroha Iehova e te oto atoa ra o ˈna ia mauiui tatou. (Isaia 63:9) Ua putapû atoa vau i te here o te Atua e i te tusia taraehara o ta ˈna Tamaiti. (Ioane 1, 4:10) E faaoromai rahi to Iehova ia ˈu “no te mea aita oia e hinaaro ra ia haamouhia te hoê, te hinaaro nei râ ia noaa i te taata atoa te tatarahapa.” (Petero 2, 3:9) Ua hinaaro mau Iehova ia riro vau ei hoa no ˈna.—Ioane 6:44.

 I tera iho â hebedoma, ua apiti au i te mau putuputuraa a te amuiraa. E rouru roa to ˈu, e tapea tariˈa, e mehameha te taata ia hiˈo mai i to ˈu huru. No te mau Ite no Iehova râ, mai te tamaiti i moˈe ra vau. I tera taime, e au ra e tei pihai iho vau ia papau e mamau no te mea ua farii-maitai-hia vau.

 Ua taui oioi au i muri aˈe i to ˈu haapiiraa i te Bibilia. Ua tâpû vau i to ˈu rouru, ua faaea i te peu taotoraa tia ore e ua haapae atoa i te raau taero e te ava. (Korinetia 1, 6:9, 10; 11:14) To ˈu hinaaro, ia mauruuru ïa Iehova ia ˈu. A ite ai aita te Atua e mauruuru ra i te mau mea ta ˈu e rave ra, aita vau i imi i te otoheraa, ua manaˈo râ, ‘Eita vau e na reira faahou!’ Haamata ˈtura vau i te taui i to ˈu huru feruriraa e haerea. E ua ite au i te mau maitai e noaa mai ia rave i ta Iehova e titau ra. I te 29 no Tiurai 1989, e ono avaˈe i muri aˈe i to ˈu haamataraa i te haapii i te Bibilia, ua bapetizohia vau ei Ite no Iehova.

TO ˈU FAUFAARAAHIA

 Ua tauturu te Bibilia ia ˈu ia taui i to ˈu huru. Na mua ˈˈe, pinepine au i te iria i nia i te taata ino, i teie nei râ, te tutava nei au i “te parahi hau noa e te taata atoa.” (Roma 12:18) E ere maoti to ˈu puai i rave ai au i tera mau tauiraa, maoti râ te varua moˈa o Iehova e ta ˈna Parau, te Bibilia.—Galatia 5:22, 23; Hebera 4:12.

 Ua faarue roa vau i te raau taero, te taparahi taata e te peu taotoraa tia ore. I teie nei, te tutava nei au i te rave i te mau mea e mauruuru ai Iehova ia ˈu e i te horoa i te mea maitai roa ˈˈe na ˈna. Te tauturu atoa nei au i te taata ia ite o vai Iehova. Tau matahiti i muri aˈe i to ˈu bapetizoraahia, ua haere au i te tahi atu fenua e hinaaro-rahi-hia te feia poro. I te roaraa o te mau matahiti, ua oaoa mau vau i te haapiiraa e rave rahi taata i te Bibilia e i te iteraa i te mau tauiraa ta ratou i rave i roto i to ratou oraraa. Te oaoa atoa nei au ua riro mai to ˈu mama ei Ite no Iehova. Te tahi tumu i rave ai o ˈna i tera faaotiraa, no te mau tauiraa ïa ta ˈna i ite i nia i to ˈu huru e i to ˈu haerea.

 I 1999, ua apiti au i te Haapiiraa no te feia poro i te parau apî oaoa o te Basileia i El Salvador. Ua tauturu mai tera haapiiraa ia ˈu ia tiaau i te ohipa pororaa, ia haapii e ia aupuru atoa i te amuiraa. I tera noa â matahiti, ua faaipoipo vau i ta ˈu vahine here ra o Eugenia. Te tavini amui nei mâua ia Iehova ma te taime taatoa i Guatemala.

 Te oaoa mau nei au i teie mahana, ua ore roa to ˈu inoino i te taata. Ma te haapao i te mau haapiiraa Bibilia, ua tiamâ mai au i te peu taotoraa tia ore e i te ino, e te faaite mau nei au i te here e te hau i roto i to ˈu oraraa.

a I teie mahana, te faaohipa nei te mau Ite no Iehova i te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mai?