Eaha to roto?

TA TE FEIA APÎ E UIUI NEI

E nafea ia vai hau noa e to ˈu na metua?

E nafea ia vai hau noa e to ˈu na metua?

 Uiraa

  •   Orua vai te mea tatamaˈi roa?

    •  Papa

    •  Mama

  •   Mea pinepine anei orua ia tatamaˈi?

    •  Aita, mea varavara roa

    •  I te tahi taime noa

    •  E, mea pinepine ïa!

  •   Mea ohie anei no orua ia imi i te hau?

    •  E, eita e maoro ua hau mâua.

    •  E, mea mârô roa râ hou a faatupu ai i te hau.

    •  Aita, e pau te mârô, eita iho â mâua e afaro.

 E mea fifi anei no outou ia faaoromai i to outou mau metua? Te manaˈo ra paha ïa outou e o ratou te tia ia faaite i te hiˈoraa maitai. E ite mai râ tatou e te vai ra te mau ravea ia nehenehe outou e faaea i te tatamaˈi noa. Na mua roa, a feruri na i teie mau manaˈo . . .

 No te aha outou e tatamaˈi ai?

  •   Te huru feruriraa. Ei taurearea, mea feruri aˈe outou i teie nei, ia faaauhia i to outou tamariiraa. E manaˈo taa maitai atoa to outou, eita paha e tu i te mau manaˈo o to outou mau metua. Tera râ, te parau ra te Bibilia: “A faatura i to metua tane e to metua vahine.”—Exodo 20:12.

     Te itehia ra: Ia noaa ia outou i te patoi i te hoê manaˈo na roto i te mǎrû, te faaite ra ïa outou e taata paari outou.

  •   Te tiamâraa. A paari mai ai outou, e tiaturi to outou mau metua ia outou a horoa ˈtu ai hau atu â tiamâraa. Tera râ, peneiaˈe i ta outou hiˈoraa, eita e ravai aore ra e hinaaro outou hau atu â tiamâraa i tera iho â taime. Ia ore râ te reira ia tupu mai ta outou i manaˈo, e riri paha outou i to outou mau metua. Noa ˈtu râ, te na ô ra te Bibilia: “A faaroo i to outou na metua.”—Ephesia 6:1.

     Te itehia ra: Pinepine, e horoa to outou mau metua hau atu â tiamâraa ia au i ta outou huru faaohiparaa i te reira.

 Ta oe e nehenehe e rave

  •   Ta oe tuhaa. Eiaha e faahapa i to oe mau metua ia tatamaˈi outou, a feruri râ e e tuhaa atoa ta oe no te faatupu i te hau. Te parau ra o Jeffrey: “Te mea faufaa, e ere ïa eaha ta to outou mau metua i parau, e nafea râ outou e faaafaro ai i te fifi. E tupu te hau ia paraparau outou ma te mǎrû.”

     Ta te Bibilia e parau ra: “A tutava i te rave i te mea e tia ia outou tataitahi no te parahi hau noa e te taata atoa.”—Roma 12:18.

  •   A faaroo. Te na ô ra Samantha, e 17 matahiti to ˈna: “No ˈu, mea fifi roa ia faaroo i to ˈu na metua. Ua taa râ ia ˈu e mai te peu e faaroo vau ia raua, e ineine atoa raua i te faaroo ia ˈu.”

     Ta te Bibilia e parau ra: “Ia ineine te taata atoa i te faaroo e tia ˈi, eiaha e ru i te paraparau.”—Iakobo 1:19.

    E au te tatamaˈiraa i te auahi, ia uˈana roa te reira, eita e nehenehe e tapea faahou

  •   Ei hoa ohipa oe e tia ˈi. A tamata i te hiˈo i te fifi mai ta oe e rave no te hoê tuaro. Ia tairi oe i te popo, a tuu i te fifi i te tahi atu pae, eiaha râ to oe mau metua. Te na ô ra Adam: “I roto i te tatamaˈiraa, e hinaaro te mau metua i te maitai no ta ratou tamarii e te tamarii, te feruri nei o ˈna eaha te mea maitai no ˈna. I te pae hopea, hoê â manaˈo to ratou. Hoê â fa ta ratou e titau ra.”

     Ta te Bibilia e parau ra: “E tapi anaˈe i te mau mea o te faatupu i te hau.”—Roma 14:19.

  •   A tutava i te taa. Te na ô ra Sarah: “Te mea e tauturu rahi ra ia ˈu, o te haamanaˈoraa ïa e mea rahi aˈe te fifi ta to ˈu na metua e faaruru nei.” Te na ô atoa ra Carla: “Ua tamata vau i te hiˈo mai to ˈu na metua. Ua feruri au, e mai te peu o vau te metua e te faaruru nei au i te hoê â tupuraa e ta ˈu iho tamarii, eaha ta ˈu e rave no te tauturu ia ˈna?”

     Ta te Bibilia e parau ra: “A imi atoa ˈi i to vetahi ê maitai, eiaha noa râ i to outou iho.”—Philipi 2:4.

  •   A auraro. Tera te aˈoraa ta te Bibilia e horoa ra: “Outou te mau tamarii, a faaroo i to outou na metua i te mau mea atoa, e mauruuru hoi te Fatu i te reira.” (Kolosa 3:20) E ite iho â outou i te maitai ia faaroo aore ra ia auraro outou. Te na ô ra Karen: “Eita vau e haapeapea a rave noa ˈi i te mea ta to ˈu na metua e ani mai. E rave rahi hoi haapaeraa ta raua i rave no ˈu, e tia iho â ïa ia faaroo ia raua.” Ia auraro outou, eita te tatamaˈiraa e tupu!

     Ta te Bibilia e parau ra: “I te vahi aita e vahie, e pohe te auahi.”—Maseli 26:20.

 Manaˈo tauturu. E ere anaˈe i te mea ohie no oe ia tauaparau, a papai roa i to oe mau manaˈo. Te na ô ra Alyssa: “E na reira vau, aita anaˈe au e hinaaro e paraparau. E tauturu te reira ia ˈu ia faataa i to ˈu mau manaˈo e huru aau ma te ore e riri aore ra e faahiti i te hoê parau ta ˈu e tatarahapa i muri iho.”