Eaha to roto?

TA TE FEIA APÎ E UIUI NEI

Mea ino mau anei te parau ino?

Mea ino mau anei te parau ino?

“Ua matau roa vau i te faaroo i te parau ino, aita vau e huru ê faahou.”—Christopher, 17.

“I to ˈu apîraa, mea parau ino roa vau. Mea ohie roa ia parau ino e mea fifi roa râ ia haapae i te reira.”—Rebecca, 19.

 Uiraa

  •   Eaha to oe huru ia faaroo oe ia vetahi ê ia parau ino?

    •  Aita vau e haapao atu: e ere i te mea huru ê.

    •  Aita vau e au roa: e farii noa râ vau.

    •  E huru ê roa vau: eita roa ˈtu e haere ia ˈu e faaroo i tera mau mea.

  •   E pinepine anei oe i te parau ino?

    •  Aita roa ˈtu

    •  Te tahi mau taime

    •  Pauroa te taime

  •   Eaha to oe manaˈo no nia i te parau ino?

    •  E ere i te mea faufaa

    •  Mea ino

 No te aha mea faufaa

 To oe hiˈoraa, mea faufaa anei te parau ino? E parau paha oe, ‘Aita, mea rahi aˈe te fifi na te ao i te haapeapearaa no nia i te reira. Te parau ino nei hoi te rahiraa o te taata!’ Tera iho â anei?

 E tiaturi oe aore ra aita, e rave rahi taata aita ratou e parau ino ra. Ua ite ratou i te tahi mea ta vetahi i ore i ite. Ei hiˈoraa:

  •  E ere te parau ino i te faahiti-noa-raa i te parau. E faaite ta oe mau parau i to oe huru mau. E nehenehe te faaohiparaa i te parau ino e faaite e aita oe e tâuˈa ra i te manaˈo o vetahi ê. Tera anei te huru taata ta oe e hinaaro e riro mai?

     Te parau ra te Bibilia: “Te mau mea . . . e na roto mai i te vaha, no roto mai ïa i te aau.”—Mataio 15:18.

    E haaviivii te parau ino ia oe. No te aha oe e haaviivii ai ia vetahi e ia oe iho i te reira?

  •  E turai te parau ino ia vetahi ia manaˈo e ere oe i te hiˈoraa maitai. Te na ô ra te buka Cuss Control: “Tei te huru o ta tatou mau parau e itehia ˈi o vai te riro mai ei hoa no tatou, te faito o te faatura o ta to tatou utuafare e hoa ohipa e faaite mai, te maitai o to tatou auhoaraa e o vetahi, to tatou huru i nia ia vetahi, ia noaa mai ta tatou ohipa aore ra ia horoahia mai te tahi mau hopoia maitai aˈe e e nafea te taata ta tatou i ore i matau e haa ˈi i nia ia tatou.” Te parau atoa ra teie buka: “A ui ia oe iho eita anei to oe auhoaraa e o vetahi e maitai roa mai, mai te peu e ere oe i te taata parau ino?”

     Te parau ra te Bibilia: “A haapae roa i te . . . parau ino.”—Ephesia 4:31.

  •  Eita te parau ino e faariro ia oe ei taata maitai mai ta oe paha i manaˈo. I roto i ta ˈna buka How rude! te faataa ra o Alex Packer: “Mea ahoahoa ia faaroo atu i te feia o te parau ino noa.” Te faataa atoa ra oia eita e itehia i roto i te parau ino, “te maitai, te maramarama e te aumihi. Mai te peu e ere ta outou mau parau i te mea maitai, e ere i te mea papu, e ere i te mea ferurihia, e nehenehe oe e feruri atoa mai tera.”

     Te parau ra te Bibilia: “Eiaha ei parau hairiiri no roto mai i to outou vaha.”—Ephesia 4:29.

 Ta oe e nehenehe e rave

  •  A haamau i te hoê fa. A tamata na eiaha e parau ino hoê avaˈe aore ra tau hebedoma. E nehenehe oe e hiˈo i nia i te hoê tapura aore ra te hoê tarena te nuuraa o ta oe mau tutavaraa. Ia tamau noa te reira, e titauhia ia oe ia rave i te tahi mau taahiraa. Ei hiˈoraa:

  •  A haapae i te mau faaanaanataeraa o tei faaî i to oe feruriraa i te parau ino. Te parau ra te Bibilia: “E ino te haerea maitai i te amuimuiraa i te feia iino.” (Korinetia 1, 15:33) I roto i te parau “amuimuiraa,” e ere noa no te taata, no te faaanaanatae atoa râ: te hohoˈa teata ta oe e mataitai, te hauti video ta oe e hauti e te mau pehe ta oe e faaroo. Te parau ra Kenneth 17 matahiti: “Mea ohie ia himene i nia i te mau himene ta oe e au roa ma te ore e tâuˈa i te mau parau ino, no te mea noa mea au roa na oe e faaroo i tera himene.”

  •  A faaite e feruriraa paari to oe. E parau ino vetahi no te mea no ratou, e riro ratou ei taata feruriraa paari. Ua hape râ tera huru feruriraa. Te feia paari i te pae varua, ‘e faaohipa ratou i te haroˈaroˈa, a haapii atu ai ia ratou iho ia faataa ê i te maitai i te ino,’ ta te Bibilia ïa e parau ra. (Hebera 5:14) Eita ratou e haafaufaa ore i ta ratou e parau, haerea e ohipa no te “faaite o vau teie” i mua ia vetahi.

 Te mea papu, e nehenehe te parau ino e haaviivii i te feruriraa i te mau manaˈo faufau. “Ua rahi aˈena te reira i roto i te ao, eiaha e tuu mai ta oe!” Ta te Cuss Control ïa e faahiti ra. “A rave i ta oe tuhaa eiaha e parau ino faahou. E maitai mai oe e e maitai atoa mai vetahi.”