Eaha to roto?

Eaha te auraa o te parau “e mata ei mata ïa”?

Eaha te auraa o te parau “e mata ei mata ïa”?

Pahonoraa a te Bibilia

 E tuhaa te ture “e mata ra ei mata atoa ïa” o te Ture ta te Atua i horoa i te nunaa Iseraela i tahito na roto ia Mose e o ta Iesu atoa i faahiti i roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa. (Mataio 5:38; Exodo 21:24, 25; Deuteronomi 19:21, Te Bibilia Moˈa ra) Ua haamauhia tera ture no te haava ma te parau-tia i te feia rave hara ia tano te faautuaraa i te hara i ravehia.

 E faaohipahia teie ture no te haava i te hoê taata o tei opua e rave i te ino i nia i te tahi atu taata. Te na ô ra te Ture: “E fati ei fati ïa, e mata ei mata, e niho ei niho, te ino ta ˈna i rave i nia i te tahi atu taata, ia rave-atoa-hia ïa i nia ia ˈna.”—Levitiko 24:20.

 Eaha te fa o tera ture?

 Aita teie ture e faaitoito ra i te taata ia tahoo. Ua tauturu râ te reira i te mau haava ia faautua ma te tano, eiaha te faautuaraa ia etaeta roa. Hau atu â, mai te peu te opua ra te hoê e haamauiui i te tahi atu, e tapea ïa tera ture ia ˈna ia na reira.

 Te faataa ra te Ture: “E faaroo e e mǎtaˈu vetahi atu, e e ore roa ratou e rave faahou i te tahi mea ino mai tera i rotopu ia outou.”—Deuteronomi 19:20

 E titauhia anei i te mau Kerisetiano ia haapao i tera ture?

 Aita, e tuhaa hoi te reira o te ture a Mose o tei hope hoi na roto i te tusia taraehara o Iesu.—Roma 10:4.

 Noa ˈtu râ, te tauturu mai ra tera ture ia taa i te manaˈo o te Atua. Ei hiˈoraa, mea faufaa roa te parau-tia no te Atua. (Salamo 89:14) Hau atu â, te faaite mai ra te reira i ta te Atua huru hiˈoraa i te parau-tia, oia hoi mea titauhia ia aˈo i te taata i rave i te ino “ma te tano noa.”—Ieremia 30:11.

 Manaˈo hape no nia i tera ture

 Manaˈo hape: Mea etaeta roa tera ture.

 Te parau mau: Aita teie ture e farii ra ia faautua-etaeta-roa-hia aore ra ia hamani-ino-hia te taata i rave i te ino. Ia faaohipa-maitai-hia anaˈe râ teie ture, e hiˈopoa na mua te mau haava i te tupuraa, e na reira atoa te manaˈo turai o tei rave i te ino. I muri noa mai i te reira ratou e horoa ˈi i te faautuaraa e tano. (Exodo 21:28-30; Numera 35:22-25) No reira ia haapao-maite-hia tera ture, eita ïa e horoahia te faautuaraa etaeta roa.

 Manaˈo hape: Te faatia ra tera ture ia tahoo.

 Te parau mau: Te na ô ra te ture a Mose: “Eiaha oe e tahoo e e inoino i te mau tamarii a to oe nunaa.” (Levitiko 19:18) No reira aita te ture i turai i te taata ia tahoo. Ua faaitoito râ te reira ia ratou ia tiaturi i te Atua, e oia i te faanahoraa ta ˈna i rave no te faautua i te mau hara i ravehia.—Deuteronomi 32:35.