Salt la conţinut

Salt la cuprins

Ei s-au oferit să slujească – în Rusia

Ei s-au oferit să slujească – în Rusia

ÎN 1991, Martorii lui Iehova din Rusia au fost foarte bucuroşi când, după mulţi ani de interdicţie, au fost recunoscuţi oficial. Atunci, puţini şi-au imaginat că numărul Martorilor avea să crească de zece ori, ajungând în prezent la aproximativ 170 000! Printre aceşti vestitori sârguincioşi ai Regatului se numără şi Martori care s-au mutat în Rusia pentru a ajuta la secerişul spiritual (Mat. 9:37, 38). Să-i cunoaştem pe câţiva dintre ei.

FRAŢI DISPUŞI SĂ AJUTE CONTRIBUIE LA CONSOLIDAREA CONGREGAŢIILOR

În anul în care interdicţia a fost ridicată în Rusia, Matthew, din Marea Britanie, avea 28 de ani. La un congres ţinut în acel an, într-o cuvântare s-a arătat că în congregaţiile din Europa de Est era nevoie de ajutor. Vorbitorul a dat ca exemplu o congregaţie din Sankt Petersburg, Rusia, în care era un singur slujitor auxiliar şi nu era niciun bătrân. Cu toate acestea, vestitorii conduceau sute de studii biblice! Matthew relatează: „După cuvântare, m-am tot gândit la situaţia din Rusia. Aşa că m-am rugat în mod concret lui Iehova în legătură cu dorinţa mea de a mă muta acolo”. Matthew a început să facă economii, şi-a vândut cea mai mare parte din bunuri, iar în 1992 s-a mutat în Rusia. Ce s-a întâmplat după aceea?

Matthew

Matthew spune: „Limba a fost o adevărată provocare. Nu reuşeam să port discuţii spirituale profunde”. O altă dificultate a fost găsirea unei locuinţe. „Nici nu mai ştiu de câte ori a trebuit să mă mut dintr-un apartament în altul într-un timp foarte scurt.” Deşi nu i-a fost uşor la început, Matthew spune: „Decizia de a mă muta în Rusia a fost cea mai bună decizie pe care am luat-o vreodată”. De ce? El adaugă: „Slujind aici, am învăţat să mă încred şi mai mult în Iehova şi am simţit îndrumarea lui în multe situaţii”. Mai târziu, Matthew a fost numit bătrân de congregaţie şi pionier special, iar în prezent slujeşte la filiala din Rusia, aflată în apropiere de Sankt Petersburg.

În 1999, când avea 25 de ani, Hiroo a absolvit Şcoala de Organizare Teocratică în Japonia. Unul dintre instructori l-a încurajat să slujească într-o ţară străină. Întrucât a auzit că era mare nevoie de ajutor în Rusia, el a început să înveţe limba rusă. Însă a mai făcut ceva. Hiroo spune: „Am mers în Rusia pentru şase luni. Ştiind că acolo iernile sunt aspre, am mers în noiembrie ca să văd dacă pot suporta frigul”. După ce a trecut iarna, el s-a întors în Japonia, unde a dus o viaţă foarte simplă pentru a strânge suficienţi bani ca să se întoarcă şi să rămână în Rusia.

Hiroo şi Svetlana

Hiroo este în Rusia de 12 ani şi a slujit în mai multe congregaţii. Uneori, el a fost singurul bătrân în congregaţii de peste 100 de vestitori. Într-una dintre congregaţii, în fiecare săptămână, el ţinea majoritatea temelor de la întrunirea de serviciu şi conducea Şcoala de Serviciu Teocratic, studiul Turnului de veghe şi cinci studii de carte. În plus, el făcea şi multe vizite de păstorire. Privind în urmă, Hiroo spune: „M-am bucurat foarte mult că am putut să-i ajut pe fraţi şi pe surori să-şi întărească spiritualitatea”. Dar ce efect a avut asupra lui faptul că a slujit unde era mai multă nevoie de ajutor? El spune: „Înainte să mă mut în Rusia, slujeam ca bătrân şi pionier. Dar, de când am venit aici, mă simt ca şi cum aş fi cultivat o relaţie complet nouă cu Iehova. Am învăţat să mă încred mai mult în Iehova în toate aspectele vieţii”. În 2005, Hiroo s-a căsătorit cu Svetlana. Ei continuă să slujească împreună ca pionieri.

Michael şi Olga împreună cu Marina şi Matthew

Matthew şi fratele său Michael, care au 34, respectiv 28 de ani, sunt din Canada. Amândoi au vizitat Rusia şi au fost surprinşi să vadă că la întruniri participau multe persoane interesate, dar că erau puţini fraţi care să conducă întrunirile. Matthew spune: „Congregaţia pe care am vizitat-o avea o prezenţă de 200 de persoane, dar întrunirile erau conduse de un bătrân de congregaţie în vârstă şi de un slujitor auxiliar tânăr. Această situaţie m-a făcut să-mi doresc să mă mut acolo ca să-i ajut pe fraţi”. El s-a mutat în Rusia în 2002.

Patru ani mai târziu, Michael s-a mutat şi el în Rusia. În scurt timp, şi-a dat seama că era încă mare nevoie de fraţi. Ca slujitor auxiliar, el a primit sarcina de a se ocupa de contabilitate, de literatură şi de teritorii. Mai mult, i-a fost încredinţată responsabilitatea de a face munca pe care o face în mod normal secretarul congregaţiei, de a ţine cuvântări publice şi de a ajuta la organizarea congreselor şi la construirea de săli ale Regatului. De fapt, chiar şi în prezent este mare nevoie de ajutor în congregaţii. Deşi îndeplinirea multor sarcini pretinde mari eforturi, Michael, care slujeşte în prezent ca bătrân, spune: „Faptul de a-i ajuta pe fraţi îmi aduce multă satisfacţie. Este cel mai bun mod de a-mi trăi viaţa!”.

Între timp, Matthew s-a căsătorit cu Marina, iar Michael cu Olga. Cele două cupluri, împreună cu mulţi alţi fraţi dispuşi să ajute, continuă să susţină congregaţiile, care sunt în creştere.

SURORI ZELOASE AJUTĂ LA SECERIŞ

Tatyana

În 1994, când Tatyana avea 16 ani, şase pionieri speciali din Republica Cehă, Polonia şi Slovacia au început să slujească în congregaţia ei din Ucraina. Amintindu-şi cu drag de ei, ea spune: „Erau pionieri zeloşi, abordabili şi buni. În plus, cunoşteau foarte bine Biblia”. Ea a văzut cum Iehova le binecuvânta spiritul de sacrificiu, aşa că şi-a zis: „Vreau să fiu şi eu ca ei!”.

Încurajată de exemplul pionierilor, Tatyana şi-a folosit vacanţele şcolare pentru a predica împreună cu alţii în teritorii izolate din Ucraina şi Belarus, unde Martorii nu mai predicaseră până atunci. Ei i-au plăcut atât de mult acele călătorii, încât şi-a propus să-şi intensifice eforturile în lucrarea de predicare mutându-se în Rusia. Mai întâi, Tatyana a mers pentru o scurtă perioadă în Rusia. Ea a vizitat o soră care se mutase acolo din altă ţară şi şi-a căutat un loc de muncă pentru a se întreţine şi a putea continua pionieratul. Apoi, în 2000, ea s-a mutat în Rusia. I-a fost greu să facă această schimbare?

Tatyana relatează: „Întrucât nu-mi permiteam să-mi cumpăr un apartament, a trebuit să închiriez o cameră în locuinţa altora. Nu mi-a fost uşor. Au fost momente în care mi-am dorit să mă întorc acasă. Însă Iehova m-a ajutat mereu să văd că aveam doar de câştigat dacă îmi continuam serviciul”. În prezent, Tatyana slujeşte ca misionară în Rusia. Ea spune: „În toţi anii pe care i-am petrecut departe de ţara mea natală am avut experienţe de neuitat şi mi-am făcut mulţi prieteni. Mai presus de toate, această perioadă mi-a întărit credinţa”.

Masako

Masako are puţin peste 50 de ani şi este din Japonia. Ea şi-a dorit mereu să fie misionară, dar, din cauza problemelor de sănătate, acest lucru părea imposibil. Însă, când starea ei de sănătate s-a mai îmbunătăţit, Masako a decis să se mute în Rusia pentru a ajuta la lucrarea de seceriş. Chiar dacă i-a fost greu să găsească o locuinţă adecvată şi un loc de muncă stabil, ea a reuşit să se întreţină şi să continue pionieratul predând japoneza şi făcând curăţenie. Ce a ajutat-o să persevereze?

Privind în urmă la cei 14 ani de serviciu cu timp integral în Rusia, Masako spune: „Bucuria pe care o simt în lucrarea de predicare compensează orice dificultate. Predicarea în zone în care e mare nevoie de vestitori ai Regatului mă ajută să am o viaţă frumoasă şi plină de activităţi”. Ea adaugă: „Pentru mine a fost un adevărat miracol să văd cum Iehova s-a îngrijit ca în toţi aceşti ani să am hrană, îmbrăcăminte şi adăpost”. Pe lângă faptul că a slujit unde era mai multă nevoie de ajutor în Rusia, Masako a slujit şi în Kârgâzstan. De asemenea, ea a ajutat şi grupe de limba engleză, chineză şi uigură. În prezent, ea slujeşte ca pionieră în Sankt Petersburg.

FAMILII CARE OFERĂ AJUTOR ŞI PRIMESC BINECUVÂNTĂRI

Inga şi Mikhail

Din cauza nesiguranţei economice, multe familii se mută într-o ţară străină pentru a duce o viaţă mai uşoară. Însă, la fel ca Avraam şi Sara, unele familii se mută în alte ţări pentru a urmări obiective spirituale (Gen. 12:1-9). Să luăm exemplul unui cuplu din Ucraina, Mikhail şi Inga, care s-au mutat în Rusia în 2003. În scurt timp, ei au găsit oameni care îşi doreau să cunoască adevărul biblic.

Mikhail relatează: „Cu o anumită ocazie, am predicat într-o zonă în care Martorii nu mai fuseseră niciodată. Un om în vârstă a deschis uşa şi ne-a întrebat: «Sunteţi predicatori?». După ce am spus că da, el ne-a zis: «Ştiam eu că veţi veni într-o bună zi! Cuvintele lui Isus nu puteau să rămână neîmplinite». Apoi bărbatul a citat versetul din Matei 24:14”. Mikhail adaugă: „În acea zonă am întâlnit şi un grup de zece femei baptiste, care erau sincere şi însetate după adevăr. Ele aveau cartea Tu poţi trăi şi la fiecare sfârşit de săptămână o foloseau pentru a studia Biblia. Câteva ore le-am răspuns la întrebări, am cântat cu ele cântări ale Regatului, după care am luat masa împreună. Acea vizită este una dintre cele mai frumoase amintiri pe care le am”. Mikhail şi Inga consideră că faptul de a sluji unde este mare nevoie de vestitori ai Regatului i-a apropiat şi mai mult de Iehova, le-a adâncit iubirea pentru oameni şi i-a ajutat să aibă o viaţă plină de satisfacţii. În prezent, ei slujesc în lucrarea de circumscripţie.

Oksana, Aleksey şi Yury

În 2007, un cuplu din Ucraina, Yury şi Oksana, care au în jur de 35 de ani, împreună cu fiul lor, Aleksey, care are 13 ani, au vizitat filiala din Rusia. Acolo, ei au văzut o hartă a Rusiei cu zone mari care nu erau repartizate. Oksana spune: „După ce am văzut acea hartă, am înţeles mai bine ca oricând că e mare nevoie de vestitori ai Regatului. Asta ne-a ajutat să luam decizia de a ne muta în Rusia”. Ce i-a mai ajutat? Yury spune: „Ne-a fost de folos studierea unor articole din publicaţiile noastre, precum «Puteţi să slujiţi în străinătate?». * Am vizitat zona din Rusia recomandată de filială şi am căutat o locuinţă şi locuri de muncă”. În 2008, ei s-au mutat în Rusia.

La început le-a fost greu să-şi găsească de lucru şi deseori au fost nevoiţi să se mute dintr-un apartament în altul. Yury spune: „Ne-am rugat de multe ori să nu ne descurajăm şi apoi am continuat să mergem în predicare, având încredere că Iehova ne va susţine. Am simţit cum Iehova se îngrijeşte de noi când punem interesele Regatului pe primul loc. Această activitate ne-a întărit ca familie” (Mat. 6:22, 33). Ce efect a avut asupra tânărului Aleksey faptul că părinţii lui slujesc unde este mai multă nevoie de ajutor? Oksana spune: „L-a ajutat foarte mult. El s-a dedicat lui Iehova şi s-a botezat la nouă ani. Văzând că e mare nevoie de vestitori ai Regatului, el se simte îndemnat să facă pionierat auxiliar în fiecare vacanţă. Suntem foarte bucuroşi să-i vedem iubirea şi zelul pentru predicare”. În prezent, Yury şi Oksana slujesc ca pionieri speciali.

„SINGURUL MEU REGRET”

Aşa cum arată cuvintele acestor fraţi zeloşi, mutarea în alte zone pentru a face mai mult în lucrarea de predicare presupune o încredere deplină în Iehova. E adevărat, cei care slujesc unde este mai multă nevoie de ajutor se confruntă cu unele dificultăţi. Însă ei au parte de multă bucurie împărtăşindu-le vestea bună celor receptivi la mesajul despre Regat. Ai putea participa şi tu la seceriş într-o zonă în care e încă mare nevoie de vestitori ai Regatului? Dacă vei hotărî să faci acest lucru, probabil că nu după mult timp vei fi în asentimentul lui Yury, care a spus despre decizia de a sluji unde este mai multă nevoie de ajutor: „Singurul meu regret e că nu ne-am mutat mai devreme”.

^ par. 20 Vezi Turnul de veghe din 15 octombrie 1999, paginile 23-27.