Sigui pa e contenido

Ki Apariencia Hesus Tabatin?

Ki Apariencia Hesus Tabatin?

E contesta cu Bijbel ta duna

 Bijbel no ta describi e apariencia di Hesus, pues niun hende no sa exactamente ki apariencia e tabatin. Esaki ta mustra cu e apariencia di Hesus no ta importante. Sin embargo, Bijbel ta duna nos un idea si di con Hesus su apariencia tabata.

  •   Caracteristica: Hesus tabata un Hudiu y probablemente a hereda caracteristicanan Semitico di su mama. (Hebreonan 7:14) Casi sigur e no tabatin caracteristicanan hopi notabel. Na un ocasion e tabata por a biaha for di Galilea te Jerusalem sin cu niun hende a reconoc’e. (Juan 7:10, 11) Y aparentemente ni ora e tabata meymey di su discipelnan mas pega e no a hala atencion. Corda cu Judas Iscariot mester a identifica Hesus ora e grupo arma a bin pa arest’e.​—Mateo 26:47-49.

  •   Largura di su cabey: No ta probabel cu Hesus tabatin cabey largo, pasobra Bijbel ta bisa cu “cabey largo [ta] un deshonor pa un homber.”—1 Corintionan 11:14.

  •   Barba: Hesus tabatin barba. El a obedece ley Hudiu cu a prohibi homber adulto di “daña e randnan di [nan] barba.” (Levitico 19:27, Beibel Santu; Galationan 4:4) Tambe, Bijbel ta menciona e barba di Hesus den un profecia tocante su sufrimento.​—Isaias 50:6.

  •   Curpa: Tur cos ta indica cu Hesus tabata un homber fuerte y salud. Durante su ministerio el a cana masha hopi mes. (Mateo 9:35) Dos biaha el a saca hende cu tabata haci negoshi for di e tempel, bolter mesa di cambia placa y cu zwiep el a core cu e bestianan for di e tempel. (Lucas 19:45, 46; Juan 2:14, 15) E Encyclopaedia di McClintock and Strong ta bisa: “Henter e relato di evangelio ta mustra cu [Hesus] tabata fuerte y bon di salud.”​—Volumen IV, pagina 884.

  •   Expresion di cara: Hesus tabata cariñoso y compasivo y no tin duda cu su expresion di cara a refleha esey. (Mateo 11:28, 29) Tur tipo di hende tabata busc’e pa haya consuelo y yudansa. (Lucas 5:12, 13; 7:37, 38) Te hasta mucha tabata sinti nan bon cerca dje.​—Mateo 19:13-15; Marco 9:35-37.

Ideanan robes tocante e apariencia di Hesus

 Idea robes: Tin hende ta pensa cu Hesus tabata di origen Africano pasobra e buki di Revelacion ta compara su cabey cu lana y su pia cu “koper puro cu ta briya den forno di dirti metal.”—Revelacion 1:14, 15.

 E berdad: E buki di Revelacion ta consisti “di simbolo.” (Revelacion 1:1) E descripcion di Hesus su cabey y pia ta skirbi na idioma simbolico pa ilustra e cualidadnan di Hesus despues cu el a resucita, y no pa describi su apariencia fisico ora e tabata riba Tera. Revelacion 1:14 ta bisa cu Hesus su “cabey riba su cabes tabata blanco blanco, blanco manera sneeuw.” Pa haci comparacion, revelacion ta uza color y no textura. Esaki ta representa su sabiduria debi na su edad. (Revelacion 3:14)

 Hesus su pianan tabata “manera koper puro cu ta briya den forno di dirti metal.” (Revelacion 1:15) Tambe, su cara tabata “manera ora solo ta na su punto di mas briyante.” (Revelacion 1:16) Ya cu niun rasa no tin cuero cu un apariencia asina, e vision aki mester ta simbolico, mustrando Hesus resucita como esun “cu ta biba den un luz inacercabel.”​—1 Timoteo 6:​16.

 Idea robes: Hesus tabata zwak y delicado.

 E berdad: Hesus a comport’e manera un berdadero homber. Por ehempel, cu curashi el a identifica su mes ora e grupo arma a bin pa arest’e. (Juan 18:4-8) Hesus lo mester tabata fisicamente fuerte tambe pasobra como carpinte e mester a uza herment di man.​—Marco 6:3.

 Pero, pakico hende mester a yud’e carga su staca di tormento anto? Y con bin el a muri prome cu e otronan cu tambe a wordo ehecuta? (Lucas 23:26; Juan 19:31-33) Un poco prome cu Hesus a muri, nan a maltrat’e asina tanto cu el a bira hopi zwak. E no a drumi henter anochi. Un motibo pa esey ta cu e tabatin hopi dolor emocional. (Lucas 22:42-44) E anochi ey, e Hudiunan a maltrat’e, y e siguiente mainta e Romanonan a tortur’e. (Mateo 26:67, 68; Juan 19:​1-3) Esakinan ta factornan cu a pone cu el a muri lihe.

 Idea robes: Semper Hesus tabata tristo y deprimi.

 E berdad: Hesus a refleha e cualidadnan di su Tata celestial, Jehova, na un manera perfecto. Bijbel ta describi Jehova como “e Dios feliz.” (1 Timoteo 1:11; Juan 14:9) De echo, Hesus a siña otro hende con pa ser feliz. (Mateo 5:3-9; Lucas 11:28) E informacionnan aki ta indica cu hopi bes Hesus su expresion di cara a refleha felicidad.