Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

«Zabeeluʼ cobre lu ca dani stini»

«Zabeeluʼ cobre lu ca dani stini»

Ti biaje, dxi canazá ti grupu de arqueólogo lade caadxi dani ra nuu caadxi cueva lu desiertu stiʼ Judea, málasi biiyacaʼ ti cueva cueʼ sti dani jma nasoo nuu gaxha de raqué. Ñee zadxélacabe xiixa ni risaca ndaaniʼ ni, casi ni biquiiñeʼ binni dxiqué o xiixa manuscritu casi ca Rollo ni bidxela gaxha de mar Muerto la? Bidxela ca binni que ti cosa ni nabé risaca ni cadi caníʼ íquecaʼ: laani nga tesoro stiʼ Nahal Mishmar.

LU BEEU marzo iza 1961 nga bidxela tesoro riʼ, raqué nuu jma de tapa gayuaa cosa ni biquiiñeʼ binni dxiqué ne nuu stale cosa de cobre lade ni. Ndaaniʼ ti lugarhuiiniʼ stiʼ cueva que nga gaʼchiʼ cani ne renda cani ti daa de ubaguí. Raqué nuu corona, cetru, espada, gudxíu ne xcaadxi ni biquiiñeʼ binni. Stale binni ni ruundaʼ Biblia riuulaʼdxiʼ ganna de laani purtiʼ ruzeeteʼ Génesis 4:22 de ti hombre láʼ Tubal-cain, «ni ruzáʼ stale cosa de cobre ne de guiibaʼ».

Nuu stale cosa ni qué ganna binni de tesoro stiʼ Nahal Mishmar, casi tu guluu cani raqué ne padé beeda cani, peru rusihuínnini ti cosa: maca dede dxiqué ruzeeteʼ Biblia stale guidxi ni ribee cobre ne runi fundir ni para guni xiixa cosa ni caquiiñeʼ.

COBRE NI GUYUU LU LAYÚ NI BIZABIRUAA DIOS

Dxi mayaca guiuu ca israelita lu Layú ni Bizabiruaa Dios, gudxi Moisés laacaʼ: «Zabeeluʼ cobre lu ca dani stini» (Deuteronomio 8:7-9). Maʼ bidxela ca arqueólogo stale mina ne ra raca fundir cobre guidxi Israel ne Jordania, casi cani nuu Timna, Khirbat en-Nahas ne Feinan. Xi rusiidiʼ cani laanu yaʼ.

Cadi gueteʼ diʼ nuu ca mina stiʼ guidxi Feinan ne Timna, ne biaʼ chupa mil iza nga gulee ca mineru que cobre ndaaniʼ cani. Ca dxi riʼ, ora chiganna binni ca lugar riʼ, rudii cuenta nuu cobre lu ca dani stini, purtiʼ ladu tiica guyadxí dede naverde rihuinni cani. Dxiqué luguiáʼ si nga gulee ca mineru que cobre, purtiʼ puru herramienta de guié biquiiñecaʼ. Peru dxi maʼ birá cobre nuu luguiáʼ que, gupa xidé biquiiñecabe herramienta de guiibaʼ para gudaañecabe jma gueteʼ ne para bíʼnicabe túnel jma naroʼbaʼ. Libru stiʼ Job ruzeeteʼ de ca binni ni biʼniʼ dxiiñaʼ ra nuu mina (Job 28:2-11). Ne nabé nadipaʼ dxiiñaʼ riʼ. Ngue runi, lu ca siglu III ne V biquiiñeʼ ca romanu ca binni ni jma malu para chiguni dxiiñaʼ ndaaniʼ ca mina de cobre ni nuu Feinan.

Guiráʼ montón biidiʼ ríʼ Khirbat en-Nahas (ni riníʼ «ruinas de cobre») rusihuínnicani biʼniʼ fundir binni stale cobre lugar riʼ. Ximodo para gunda guleecabe cobre napa ca guié que yaʼ. Primeru riguucabe ca guié que ndaaniʼ ti horno, de racá maʼ ruchácabe buu ni cá guí xaʼnaʼ ni ne rundúbicabe ni dede gaca nandáʼ ni 1,200 gradu°C, ne biaʼ xhono ne chii hora nga riaanani lu guí ca. Riquiiñecabe gaayuʼ kilu guié para ganda cueecabe ti barra cobre de ti kilu ni zanda iquiiñeʼ para guzáʼcabe xiixa traste o xiixa herramienta.

MODO BIQUIIÑEʼ CA BINNI DE ISRAEL COBRE

Lu dani Sinaí que gudxi Jiobá ca israelita iquiiñecaʼ cobre nuu neza raqué para gúnicaʼ tabernáculo; ne laaca ngaca nga ni bíʼnicabe dxi gurí yuʼduʼ que (Éxodo, capítulo 27). Zándaca maca nanna ca israelita ximodo raca dxiiñaʼ cobre ante chindacaʼ Egipto, o zándaca raqué nga biziidicabe ni. Pa zacá ni o pa coʼ, cadi xadxí de bireecabe Egipto ridúʼyanu gunda biʼniʼ fundírcabe oro para bizáʼcabe ti becerru; ne laaca bíʼnicabe stale cosa ni biquiiñeʼ ndaaniʼ tabernáculo que, casi fuente stini, ca guisu que, ca sartén ni biquiiñeʼ raqué, ca pala ne ca tenedor (Éxodo 32:4).

Ti biaje bidxiichiné ca israelita Jiobá purtiʼ puru maná cudiibe laacaʼ ne pur huaxiéʼ nisa nápacaʼ. Padxí guca nga yaʼ. Gúcani dxi canazácabe lu desiertu, zándaca dxi nuucabe gaxha de Punón, ti guidxi ra nabé nuu stale cobre ne zándaca laani nga guidxi Feinan yanna. Biseendaʼ Jiobá stale beendaʼ malu ra nuucabe para bisabanáʼ laacabe, ne guti stale de laacabe raqué. Dxi maʼ guca arrepentírcabe pur pecadu stícabe, guniʼné Moisés Jiobá para gulá laacabe. Óraque biʼniʼ mandar Jiobá laabe guzaʼbe ti beendaʼ de cobre ne guchéndabe laame ti poste. Relatu que na: «Pa guquiichiʼ ti beendaʼ ti hombre, ne guyadxibe beendaʼ de cobre que la? maʼ qué zátibe» (Números 21:4-10; 33:43).

COBRE NI BIQUIIÑEʼ SALOMÓN

Stale de ca cosa ni biquiiñeʼ ndaaniʼ yuʼduʼ stiʼ Jerusalén guca cani de cobre

Laaca biquiiñeʼ rey Salomón stale cobre dxi gurí yuʼduʼ stiʼ Jerusalén. Bixhózebe, rey David nga bidii stale de laacani, ne gucuaabe ni Siria dxi biʼniʼ ganarbe guidxi riʼ (1 Crónicas 18:6-8). Nisadóʼ, o fuente naroʼbaʼ ni biquiiñeʼ ca sacerdote que para quibinacaʼ ne quibiñeecaʼ, zándaca rineni biaʼ 66,000 litru nisa ne nanaani biaʼ 30 tonelada (1 Reyes 7:23-26, 44-46). Laaca nuu chupa pilar de cobre naroʼbaʼ ra puertaʼ santuariu stiʼ yuʼduʼ que. Nasoo cani 8 metru ne napa cani ti metru ne setenta centímetru de diámetru; ne laaca napa cani capitel ni nasoo chupa metru, nariga ndaaniʼ ca columna que ne nanaandeʼ cobre stícani 7 centímetru arondaʼ (1 Reyes 7:15, 16; 2 Crónicas 4:17). Dede ridxagayaa binni ora guiníʼ ique pabiáʼ stale cobre biquiiñeʼ para guca cani bizéʼtenu riʼ.

Laaca guyuuruʼ stale binni ni biquiiñeʼ cobre dxiqué. Biblia ruzeeteʼ de espada, grillete, puertaʼ ne címbalo de cobre (1 Samuel 17:5, 6; 2 Reyes 25:7; 1 Crónicas 15:19; Salmo 107:16). Jesús laaca bizeeteʼ de ca binni guzané moneda de cobre ndaaniʼ bolsa stiʼ (Mateo 10:9).

Ora racalaʼdxiʼ ca arqueólogo ne ca historiador gusiene chaahuicaʼ paraa biree cobre ni biquiiñeʼ ca binni ni ruzeeteʼ Biblia la? qué randa rúnicaʼ ni, ne laaca qué ganda gusiénecabe para biree tesoro stiʼ Nahal Mishmar. Peru Stiidxaʼ Dios rusihuinni ti cosa: layú ni gucuaa ca israelita que guca ni «ti layú sicarú», ne guleecabe stale cobre lu ca dani stini (Deuteronomio 8:7-9).