Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ni rinabadiidxaʼ ca ni ruundaʼ

Ni rinabadiidxaʼ ca ni ruundaʼ

¿Ñee maná ne bere xunaxi si nga gudó ca israelita que ora guyuucaʼ lu desiertu la?

Lu ca 40 iza guzá ca israelita que lu desiertu, jma nga gudócabe maná (Éx. 16:35). Ne chupa biaje bidii Jehová laacabe bere xunaxi para gócabe (Éx. 16:​12, 13; Núm. 11:31). Peru laaca gupa ca israelita que xcaadxi guendaró, peru jma huaxiéʼ que maná que.

Stale biaje riné Jehová laacabe xiixa lugar «ra guiziiláʼdxicabe», ne raqué nga ridxélacabe nisa ne xcaadxi guendaró (Núm. 10:33). Tobi de ca lugar que nga oasis de Elim, «ra nuu 12 lugar ra cadá nisa ne 70 yaga ziña» (Éx. 15:27). Libru ni láʼ Plants of the Bible rusiene ni ca yaga ziña ni rudii dáctil, «rigaa ni stale lugar, […] ne laani nga tobi de ca yaga ni jma rudii binni ni iquiiñeʼ; rudiini millón de binni guendaró, aceite ne ti lugar ra guiziilaʼdxiʼ».

Ne zándaca biziiláʼdxicabe gaxha de ti oasis naroʼbaʼ ni runibiáʼcabe yanna casi Farán, ni riaana lu wadi stiʼ Farán. a Casi ná libru Discovering the World of the Bible, napa wadi (o valle) riʼ «130 km. de ziuulaʼ ne laani nga tobi de ca wadi jma ziuulaʼ, jma sicarú ne ni jma runibiáʼcabe ni nuu Sinaí». Laaca libru que ruzeeteʼ: «45 km. de ra riluxe wadi ca, nuu oasis sicarú stiʼ Farán ra nuu stale yaga ziña. Napa oasis riʼ 4,8 km. de ziuulaʼ, ne riaana ni 610 m. de nivel stiʼ nisadóʼ. Laani nga Edén stiʼ Sinaí. Dede dxiqué, guizáʼ stale binni huayé lugar riʼ, ra nuu ca yaga ziña ni rudii dáctil».

Yaga ziña ni rudii dáctil lu oasis stiʼ Farán

Dxi biree ca israelita de Egipto zinecaʼ cuba pan, traste para uguuchanacaʼ cuba ne, zándaca zinecaʼ caadxi biidxiʼ ne aceite. Peru casi nánnanu qué nindaa ca cosa riʼ laacabe. Ne laaca zinécabe «dendxuʼ, vaca, stale yuze» (Éx. 12:​34-39). Peru, cumu nabé nagana nga guibani binni lu desiertu la? zándaca stale de laacame gúticame. Ne zándaca gudó ca israelita que chupa chonna de ca maniʼ que, ne xcaadxi de laacame biquiiñecabe para gudiicabe sacrificiu, dede né ca dios ni cadi dxandíʼ (Hech. 7:​39-43). b Neca zacá, bisiroobaʼ ca israelita que dendxuʼ ne vaca. Ne nánnanu zacá ni, purtiʼ gudxi Jehová laacabe dxi qué nuzuubacabe diidxaʼ: «Zapa ca xiiñitu dendxuʼ 40 iza lu desiertu» (Núm. 14:33). Ne pur ngue, zándaca gúpabe leche ne beela, peru qué zugaanda ni para guyaanacabe biaʼ chonna millón de binni 40 iza. c

Yanna, ¿ximodo gúpacabe nisa ne guendaró para ca maniʼ stícabe yaʼ? d Zándaca tiempu que jma biaba nisaguié, ne pur nga jma nagáʼ guyuu lu desiertu. Lu artículo «Arabia» ni nuu lu libru Perspicacia para comprender las Escrituras cusiene raca 3.500 iza «jma ziáʼ nisa guyuu Arabia que biaʼ nuu yanna». Ne ruzeeteʼ ni: «Cumu yanna nuu stale uadi o valle nabidxi ne gueteʼ, ni dxiqué guca guiiguʼ la? rusihuinni ca ni dxiqué nabé biaba nisaguié, ne pur ngue nabé bixooñeʼ nisa ndaaniʼ ca ni». Neca zaqué, puru yuxi nuu lu desiertu que ne ruchibi ni binni (Deut. 8:​14-16). Pa qué ñuni Jehová milagru ra nudii nisa ca israelita, ñáticaʼ ne laaca ñati ca maniʼ sticaʼ (Éx. 15:​22-25; 17:​1-6; Núm. 20:​2, 11).

Gudxi Moisés ca israelita que biyaanaʼ Jehová laacabe maná para gánnacabe: «Cadi de pan si nga guibani binni, sínuque de guiráʼ diidxaʼ ni guiree de ruaa Jehová» (Deut. 8:3).

a Biiyaʼ revista La Atalaya 1 de mayo de 1992, yaza 24 ne 25.

b Chupa biaje riete lu Biblia bidii ca israelita maniʼ casi sacrificiu para Jehová lu desiertu. Primé que gúcani dxi gudixhe Jehová chuʼ sacerdote, ne guiropaʼ que dxi bíʼnicabe Pascua. Bizaaca guiropaʼ ca ni lu iza 1512 ante de ca dxi stiʼ Jesús, biaʼ ti iza de biree ca israelita de Egipto (Lev. 8:14–9:24; Núm. 9:​1-5).

c Biaʼ ra maʼ ziluxe 40 iza de canazácabe lu desiertu, gucuaacabe stale maniʼ stiʼ ca guidxi ni ziguni ganárcabe (Núm. 31:​32-34). Neca zacá, gudorúcabe maná, dede dxi biuucabe layú ra biʼniʼ prometer Jehová laacabe (Jos. 5:​10-12).

d Qué riete diʼ lu Biblia pa gudó ca maniʼ que maná, ni gudxi Jehová ca israelita nga gutópacaʼ ni zanda gó cada binni (Éx. 16:​15, 16).