Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

CHINÁNDANU EJEMPLU STIʼ CANI GUPA FE | MÍRIAM

«Laguundaʼ para Jehová»

«Laguundaʼ para Jehová»

 Nucaachilú ti dxaapahuiiniʼ lade caadxi guixi ndaaniʼ guiiguʼ Nilo ne cayuuyadxibe ni cazaaca raqué. Cayunadiágabe canapapa caadxi manihuiiniʼ, peru cabézabe gúʼyabe xi guizaaca raqué. ¿Xii nga cayuuyadxibe yaʼ? Lade ca guixi que xubalaahua ti dxumi ne nuu ti baʼduhuiiniʼ ndaaniʼ ni. Cumu bizáʼnabe baʼduhuiiniʼ que la? ngue runi nuube raqué cayápabe laa. Peru nánnabe jneza ngue ni biʼniʼ bixhózebe ne jñaabe, purtiʼ pa qué ñúnicabe ni ñándaca ñati baʼduhuiiniʼ que.

 Bisihuinni dxaapahuiiniʼ riʼ nadxibalú, neca nahuiinirube cusihuínnibe nápabe fe ne zusihuínnirube ni despué. Ne dxi guiniisibe zacané fe stibe laabe ora tidiʼ xquídxibe lu guendanagana. Laaca zacaneni laabe ora gucheebe. ¿Tuu nga dxaapahuiiniʼ ni caninu riʼ yaʼ? ¿Ne xi zanda guizíʼdinu de fe stibe?

Ti dxaapahuiiniʼ ni naca esclava

 Qué ruzeeteʼ diʼ Biblia lá dxaapahuiiniʼ riʼ, peru nánnanu tu laabe. Laabe nga Míriam, primé xiiñiʼ Amram ne Jokébed, ti guendaxheelaʼ hebreu ne nácacabe esclavu ndaaniʼ guidxi Egipto (Números 26:59). Bizáʼnabe nga baʼduhuiiniʼ ni nuu ndaaniʼ dxumi que. Despué, gulee lácabe laa Moisés. Aarón nga lá sti bizáʼnabe ni zándaca napa biaʼ chonna iza. Qué gánnanu panda peʼ iza napa Míriam, peru zándaca caʼruʼ gusaabe chii iza.

 Nagana tiempu bibani Míriam. Dxiqué nga guníʼ ique ca egipciu que zándaca gucaalú ca hebreu laacaʼ. Ngue runi, bíʼnicaʼ laacabe esclavu ne bininacaʼ laacabe. Ora biʼyaʼ ca egipciu que zidale ca hebreu que, bidxíbicaʼ. Ngue runi, biʼniʼ mandar faraón gatiʼ guiráʼ hombrehuiiniʼ ni gapa ca gunaa hebrea que. Zándaca binadiaga Míriam ni biʼniʼ chupa partera ni láʼ Sifrá ne Pua. Bisihuinni ca gunaa riʼ nápacaʼ fe ne gúcacaʼ nadxibalú purtiʼ qué ninándacaʼ ni biʼniʼ mandar faraón (Éxodo 1:8-22).

 Biiyaʼ Míriam napa bixhoze ne jñaa fe. Purtiʼ despué de gule guionna xiiñiʼ Amram ne Jokébed, bicaachicabe baʼduhuiiniʼ que chonna beeu. Qué nidxíbicabe ni biʼniʼ mandar rey que (Hebreos 11:23). Nagana nga gucaachiʼ binni ti baʼduhuiiniʼ, ngue runi gucuaacabe ti decisión nabé nagana. Guluu Jokébed baʼduhuiiniʼ que ndaaniʼ ti dxumi ne bisaanabe laa ti lugar ra zanda guidxela tuuxa laa, tuuxa ni zanda gapa ne gusiniisi baʼduhuiiniʼ que. Bixuiʼlú cayuni orar gunaa riʼ laga cayuni ti dxumi de papiro ne cuquiidiʼ ni né alquitrán ne brea para cadi guidaa nisa ndaaniʼ ni. Bixuiʼlú maʼ caguu gunaa riʼ baʼduhuiiniʼ stiʼ ndaaniʼ dxumi que para chinebe laa ndaaniʼ guiiguʼ Nilo. Zándaca gúdxibe Míriam chiguuyaʼ xi guizaaca né baʼduhuiiniʼ que (Éxodo 2:1-4).

Bilabe bizáʼnabe

 Biaana Míriam raqué cabeza. Málasi, biiyabe zeeda xiiñidxaapaʼ faraón ne ca sirvienta stiʼ, zigazecaʼ ndaaniʼ guiiguʼ Nilo. ¿Nanna pabiáʼ bipapa ladxidóʼ Míriam óraque yaʼ? ¿Ñee zaná xa xiiñidxaapaʼ faraón gucheené ley ni gudixhe bixhoze para gapa baʼduhuiiniʼ hebreu que? Zándaca guizáʼ biʼniʼ orar Míriam óraque.

 Primeca xiiñidxaapaʼ faraón que biʼyaʼ dxumi que, ne gúdxibe tobi de ca esclava stibe chineni ra nuube. Relatu que ná ora bixhélebe ruaa dxumi que biiyabe nuu ti baʼduhuiiniʼ ndaaniʼ ni ne cayuunaʼ. Nagueendaca bidiibe cuenta ti gunaa hebrea ngue guluu xiiñiʼ raqué para ganda guilá xiiñiʼ. ¿Xi guni xiiñidxaapaʼ faraón yaʼ? Guizáʼ biabe baʼduhuiiniʼ que ora bíʼyabe laa (Éxodo 2:5, 6). Nuu Míriam raqué cabeza guʼyaʼ xi gúnibe. Nánnabe óraque nga naquiiñeʼ gusihuínnibe fe ni nápabe Jehová. Ngue runi gúcabe nadxibalú ne guyebe ra nuu xiiñidxaapaʼ faraón que ne ca sirvienta stiʼ.

 Qué gánnanu xi zanda guizaaca pa guidxiña ti dxaapahuiiniʼ hebreu familia stiʼ faraón. Peru bidxiña Míriam xiiñidxaapaʼ faraón que ne gunabadiidxabe laa: ¿Racaláʼdxiluʼ chiyubeʼ ti gunaa hebrea para ugadxi baʼduhuiiniʼ riʼ la? Biaʼsi ni gunabadiidxaʼ Míriam que purtiʼ nanna baʼdudxaapaʼ que, qué zanda ugadxi baʼduhuiiniʼ que. Zándaca guníʼ íquebe jma galán pa ugadxi ti gunaa hebrea baʼduhuiiniʼ que. Ne ora maʼ guiniisi maʼ zanda chinécabe laa ra palaciu que ne raqué gusiidicabe laa. Nánnanu guizáʼ biecheʼ Míriam ora gudxi baʼdudxaapaʼ que laa, ¡zaa, guyé! (Éxodo 2:7, 8).

Bisihuinni Míriam napa valor dxi yegapa bizaʼnaʼ.

 Ziguxooñeʼ Míriam zitidxi jñaa ne bixhoze ni bizaaca que. Guxuíʼlunu pabiáʼ cayecheʼ Míriam caniʼni ne pabiáʼ nayecheʼ nuu bixhózebe ne jñaabe. Gunna Jokébed Jehová ngue cayacané laacaʼ ngue runi bibiguetanebe Míriam ra nuu xiiñidxaapaʼ faraón que. Zándaca qué nusihuinni Jokébed pabiáʼ cayecheʼ ora gudxi xiiñidxaapaʼ faraón laa chiné baʼduhuiiniʼ que ne ugadxi laabe ne zaguixe laa (Éxodo 2:9).

 Dxi que, biziidiʼ Míriam stale cosa de Jehová, Dios stiʼ. Biziidibe rizaalaʼdxiʼ Jehová xquidxi ne rucaadiaga oración stiʼ ca xpinni. Laaca biziidibe zanda gusihuinni ca ni nahuiiniʼ nácacaʼ nadxibalú ne nápacaʼ fe. Rucaadiaga Jehová oración stiʼ ca xpinni (Salmo 65:2). Cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ nga laanu, pa gunaa pa hombre laanu, pa nahuiininu o pa maʼ huaniisinu, jmaruʼ si ca tiempu nabáninu riʼ.

Gupa Míriam paciencia

 Bigadxi ne gupa Jokébed baʼduhuiiniʼ stiʼ. ¿Ñee ruxuíʼlunu pabiáʼ gunnaxhii Míriam bizaʼnaʼ purtiʼ gucanebe laa guilá la? Zándaca laaca bisiidibe laa guiníʼ. ¡Nanna pabiáʼ biéchebe ora binadiágabe guníʼ baʼduhuiiniʼ que primé biaje lá Dios, Jehová! Biniisi baʼduhuiiniʼ que ne bedandá dxi yesaanacabe laa ra nuu xiiñidxaapaʼ faraón (Éxodo 2:10). Nánnanu guyuu familia riʼ triste ora yesaanacaʼ hombrehuiiniʼ que. Gulee lá xiiñidxaapaʼ faraón baʼduhuiiniʼ que Moisés. Zándaca guníʼ ique Míriam ximodo gaca bizaʼnaʼ ora guiniisi. ¿Zannaxhiirube Jehová neca nabánibe ra lidxi rey que la?

 Gudiʼdiʼ si tiempu gúnnabe ni. Nánnanu guizáʼ biecheʼ Míriam ora gunna gudixhe ique Moisés guni ni ná Jehová lugar de nuyubi ñuni xhiiñaʼ faraón ne nicaa guiráʼ ni cudiibe laa. Dxi bisaa Moisés 40 iza gucané xquidxi. Biitibe ti egipciu ni cayuniná ti esclavu hebreu. Ne para ganda guilabe la? gupa xidé bixooñebe ne bireebe de Egipto (Éxodo 2:11-15; Hechos 7:23-29; Hebreos 11:24-26).

 Zándaca biaʼ 40 iza qué ñanna Míriam gastiʼ de bizaʼnaʼ, purtiʼ nabeza zitu, lu ca layú stiʼ Madián ne rapa dendxuʼ raqué (Éxodo 3:1; Hechos 7:29, 30). Ne ra zidiʼdiʼ tiempu, ziniisi Míriam ne cayuuyaʼ ximodo cayacaná xquidxi.

Guca Míriam ti profeta stiʼ Jehová

 Zándaca maʼ napa Míriam jma de ochenta iza dxi biguetaʼ Moisés. Biseendaʼ Jehová Moisés para gulá xquidxi. Laabe ne bíʼchibe Aarón, ni guníʼ pur laabe. Yenábacabe faraón gudii lugar guiree guidxi Israel de Egipto. Nánnanu gucané Míriam ne guluu gana laacabe dxi qué niná faraón niree guidxi Israel de Egipto. Cadi guiaandaʼ laanu, biseendaʼ Jehová chii plaga para guluíʼ dxandíʼ cayacané guidxi Israel. Dede bedandá últimu plaga que, ra gutiʼ guiráʼ baʼduʼ primé stiʼ ca egipciu. Ne raqué nga maʼ gunda biree guidxi que de Egipto. Guxuíʼlunu cayacané Míriam binni xquidxi para guireecaʼ de Egipto ne Moisés nga xaíque sticaʼ (Éxodo 4:14-16, 27-31; 7:1-12:51).

 Qué nindaa, dxi nuu guidxi Israel gaxha de nisadóʼ Xiñáʼ ne nanda ca soldadu stiʼ Egipto laacaʼ, biiyaʼ Míriam zuhuaa Moisés frente de nisadóʼ que ne nándisaʼ vara stiʼ. ¡Málasi bixeleʼ nisadóʼ que! Ne nanda guidxi que Moisés ra zidíʼdicaʼ ndaaniʼ nisadóʼ lu ti neza ni nabidxi. ¡Nanna pabiáʼ biguidxi fe stiʼ Míriam óraque yaʼ! Biiyabe zanda guni Dios intiica cosa ne runi cumplir ca promesa stiʼ (Éxodo 14:1-31).

 Gudiʼdiʼ si ca israelita nisadóʼ que ne yendacaʼ sti ladu que la? Málasi bilate nisa que luguiáʼ faraón ne ejércitu stiʼ. Biiyaʼ Míriam jma nadipaʼ Jehová que intiica ejércitu de soldadu ni nuu lu Guidxilayú. Ne cumu cayecheʼ guidxi que la? bizulú biindacaʼ ti canción para Jehová. Guluu Míriam gana ca gunaa que guʼndanecaʼ laabe sicaríʼ: «Laguundaʼ para Jehová, purtiʼ maʼ bisisaca laa, ra bisihuinni gloria stiʼ. Bindaabe caballu ne jinete stiʼ ndaaniʼ nisadóʼ» (Éxodo 15:20, 21; Salmo 136:15).

Gaxha de nisadóʼ Xiñáʼ, bicaa Dios Míriam cuʼ gana ca gunaa de Israel gúʼndacaʼ ti canción purtiʼ biʼniʼ ganarcaʼ.

 Qué ñuu dxi nusiaandaʼ Míriam ni bizaaca que. Ne despué de ni bizaaca riʼ, ruzeeteʼ Biblia nácabe profetisa. Míriam nga primé gunaa ni riete guca profeta. Laabe nga tobi de ca gunaa ni biʼniʼ xhiiñaʼ Dios zacá (Jueces 4:4; 2 Reyes 22:14; Isaías 8:3; Lucas 2:36).

 Racané relatu riʼ laanu gánnanu cayuuyaʼ Jehová xi cazaacanu. Ruuyabe stipa ni rúninu neca ruluíʼ huaxiéʼ ni, ruuyabe paciencia ni nápanu ne pabiáʼ racaláʼdxinu gúninu ni nabe. Guiranu zanda gusihuínninu nápanu fe Jehová neca nahuiininu o maʼ huaniisinu, pa nácanu hombre o gunaa. Riuuláʼdxibe gúʼyabe fe ni nápanu, qué rusiaandabe ni ne riuuláʼdxibe cuʼbe ndaayaʼ laanu (Hebreos 6:10; 11:6). Nápanu stale razón para chinándanu ejemplu stiʼ Míriam ne modo bisihuinni napa fe.

Gúcabe ti gunaa orgullosa

 Naquiiñeʼ gápanu cuidadu pa nápanu xiixa privilegiu ne pa runibiáʼ binni laanu. Dxi maʼ qué ñaca ca israelita esclavu, zándaca Míriam nga gunaa ni jma binibiáʼ binni ndaaniʼ guidxi que. ¿Ñee zudiibe lugar gácabe ti binni orgullosa ne zuyúbibe gápabe jma la? (Proverbios 16:18). Triste guininu ni, peru ngue peʼ nga ni bizaaca.

 Gudiʼdiʼ si caadxi beeu de bireecabe de Egipto, bidxaagalú Moisés ndaaniʼ campamentu que ti grupu de binni ni zeeda de zitu. ¿Tu ca binni que ya? Familia stibe. Lu 40 iza guyuu Moisés guidxi Madián, bichaganabe raqué. Yanna, suégrube ni láʼ Jetró, nebe Ziporá, xheelaʼ Moisés ne guiropaʼ xiiñicaʼ ra campamentu que (Éxodo 18:1-5). Bixuiʼlú xi bizaaca ora gunna guidxi que. Nánnanu guizáʼ nuucabe gunibiáʼcabe gunaa, xheelaʼ hombre ni gulí Dios para cuee laacabe de Egipto de esclavu.

 ¿Peru Míriam yaʼ? ¿Ñee laaca gucaláʼdxibe gánnabe tu ca binni que la? Zándaca ya. Peru despué gúcabe ti binni orgullosa. Zándaca guníʼ íquebe jma zannaxhii binni Ziporá que laabe. Qué gánnanu xi bicaa laabe gácabe zacá. Peru laabe ne Aarón bizulú guca quejárcabe. Nánnanu ora ruzulú riníʼ tuuxa mal de ti binni, despué ranna guiráʼ binni ni. Primé la? bizulú guníʼcabe mal de Ziporá, guníʼcabe cadi Israelita laa, sínuque naca ti cusita. a Peru guca quejárcabe de Moisés ora guníʼcabe: «¿Ñee Moisés si nga riniʼné Jehová la? ¿Cadi laaca maʼ guníʼnebe laanu la?» (Números 12:1, 2).

Guca castigarbe né lepra

 Ora ridúʼndanu ca diidxaʼ ca, ridúʼyanu cadi jneza ngue modo caníʼ ique Míriam ne Aarón. Purtiʼ gucaláʼdxicabe ñápacabe jma autoridad. Ne qué ñuuláʼdxicabe xiñee jma biquiiñeʼ Jehová Moisés. Peru ¿ñee guca Moisés ti líder ni qué ñaca humilde ne ni biquiichináʼ guidxi que la? Nánnanu laaca binni ruchee laabe, peru qué ñácabe orgulloso ne qué nuyúbibe puru si para laabe. Relatu ca ná jma nadóʼ guca Moisés lade guiráʼ binni ni guyuu lu Guidxilayú. Racá ridúʼyanu cadi jneza ngue modo caníʼ ique Míriam ne Aarón. Ne nabé feu ngue ni cayúnicabe purtiʼ cayunadiaga Jehová laacabe (Números 12:2, 3).

 Óraque ca biseendacaa Jehová guiónnacabe ra tienda de reunión stiʼ. Raqué biete columna de zá que entrada stiʼ tienda de reunión que, ndiʼ riníʼ nuu presencia stiʼ Jehová raqué. De raqué guníʼ Jehová. Gudindenebe Míriam ne Aarón ne bisietenaláʼdxibe laacaʼ Moisés nga gulibe para sániruʼ lu guidxi que ne guizáʼ nápabe confianza laa. Gudxi Jehová laacabe, ¿xiñee qué nidxíbicabe ora guníʼcabe mal de Moisés, siervu stiʼ? Nánnanu guizáʼ bidxibi Míriam ne Aarón purtiʼ qué ñuni respetárcabe Moisés. Para Jehová la? casi ñaca laa peʼ nga qué ñápacabe respetu (Números 12:4-8).

 Ruluíʼ Míriam nga gupa donda ne bicaabe Aarón laaca guiníʼ mal de xcuñádacabe Ziporá. Nga racané laanu guiénenu xiñee biʼniʼ castigar Jehová Míriam ne cadi Aarón. Biʼniʼ castigar Jehová laabe né lepra. Bisaana guendahuará riʼ ládibe blancu. Peru Aarón guizáʼ humilde guca, gunábabe bíʼchibe Moisés guinabaʼ Jehová gusianda Míriam. Sicaríʼ guníʼ Aarón: «Nahuátidu nga runi bínidu ni». Cumu guizáʼ nachaʼhuiʼ Moisés la? ndiʼ nga ca diidxaʼ gúdxibe Jehová: «¡Dios, canabaʼ lii bisianda laabe! ¡Por favor!» (Números 12:9-13). Ni biʼniʼ Moisés ne Aarón bisihuínnini guizáʼ nadxiicabe bizáʼnacabe ni jma huaniisi neca maʼ bichee.

Biʼniʼ perdonar Jehová laabe

 Biiyaʼ Jehová dxandíʼ maʼ guca arrepentir Míriam ngue runi biabe laa ne bisiándabe laa. Peru biʼniʼ mandar Jehová chuʼbe cuarentena gadxe gubidxa fuera de campamentu stiʼ guidxi Israel. Guizáʼ feu ora bireebe ndaaniʼ campamentu que purtiʼ guiráʼ binni que gunna xi bíʼnibe. Peru bilabe purtiʼ bisihuínnibe nápabe fe. Nanna Míriam cayuni castigar Jehová laa purtiʼ nadxiibe laa. Ngue runi bizuubabe diidxaʼ. Gupa xidé guleza ca israelita que guiluxe cuarentena stiʼ Míriam. Ne ora biguétabe ndaaniʼ campamentu que la? bisihuínnibe nápabe fe ne humilde laabe (Números 12:14, 15).

 «Runi disciplinar Jehová ca binni ni nadxii» (Hebreos 12:5, 6). Cumu guizáʼ gunnaxhii Jehová Míriam la? ngue runi biʼniʼ corregirbe laa purtiʼ qué ñaca humilde. Neca naná gúcani para Míriam peru bilá ni laabe. Biʼniʼ perdonar Jehová Míriam purtiʼ gucuaa disciplina que ne bisihuinni napa fe. Xadxí bibani Míriam, casi 130 iza. Gútibe dxi nuucabe Cadés lu desiertu de Zin, dxi mayaca chuʼ guidxi que lu Tierra Prometida (Números 20:1). b Gudiʼdiʼ si stale iza, bietenalaʼdxiʼ Jehová dxiiñaʼ biʼniʼ Míriam ne qué nusaana laabe ora gúdxibe guidxi que: «Purtiʼ guleeʼ lii de guidxi Egipto, bilaʼyaʼ lii de ndaaniʼ guidxi ra nácaluʼ esclavu; ne bisayaniruáʼ Moisés, Aarón ne Míriam delante de lii» (Miqueas 6:4).

Gucané fe stiʼ Míriam laa gaca humilde dxi biʼniʼ corregir Jehová laa.

 Zanda guizíʼdinu stale de ejemplu stiʼ Míriam. Rizíʼdinu naquiiñeʼ gacanenu ca binni ni qué gapa tu gacané laa ne gácanu nadxibalú para guininu cásica bíʼnibe dxi nahuiinibe (Santiago 1:27). Cásica biʼniʼ Míriam naquiiñeʼ guininu mensaje stiʼ Dios né stale gana (Romanos 10:15). Pur ni bizaacabe cadi naquiiñeʼ gápanu envidia ne guidaʼnu xiana (Proverbios 14:30). Ne laaca rizíʼdinu naquiiñeʼ gácanu humilde ne gudiʼnu lugar guni corregir Jehová laanu (Hebreos 12:5). Pa gúninu ni la? zusihuínninu nápanu fe cásica Míriam.

a Ca binni de Etiopía nga rábicabe laacaʼ cusita. Peru Ziporá de Arabia laa. Neca zaqué, gúdxicabe laabe cusita, cásica rábicabe xcaadxi madianita.

b Zándaca guiónnacabe gúticabe lu ti iza. De ni jma huaniisi hasta ni jma nahuiiniʼ: primé Míriam, despué Aarón ne últimu Moisés.