Ko Elias Hutter Pea Mo ʼAna Tohi-Tapu Fakahepeleo ʼAfeā
ʼE KOTOU popoto koa ʼi te lau ʼo he Tohi-Tapu Fakahepeleo ʼafeā? Kailoa ia. ʼE lagi heʼeki koutou sio ki he Tohi-Tapu feia. Kaʼe, ʼe feala ke kotou lotofakafetaʼi lahi ki takotou maʼu ia te Tohi-Tapu Les Saintes Écritures. Kotea tona tupuʼaga? He ʼe kotou mahino ai anai ki te ʼu faʼahi neʼe fai e Elias Hutter pea mo te ʼu Tohi-Tapu Fakahepeleo ʼe lua ʼae neʼe ina fakaliliu.
Neʼe tupu ia Elias Hutter ʼi te taʼu 1553 ʼi Görlitz. ʼE ko he kiʼi kolo ʼe ovi ki Allemagne, mo Pologne pea mo République tchèque. Neʼe ako e Hutter te ʼu lea ʼo te potu Asia ʼi te Fale Ako lahi Luthérienne ʼi Iéna. ʼI tona taʼu 24, neʼe liliu ko he tagata faiako ʼi te lea Fakahepeleo ʼi Leipzig. Ki muli age, ʼi tona ʼuhiga tagata faiako Polotesita, neʼe ina fakatuʼu he fale ako ʼi Nuremberg. Pea neʼe feala ai ki te kau ako ke natou ako te lea Fakahepeleo, mo Fakakeleka, mo Fakalatina pea mo Fakasiamani ia taʼu ʼe fa. Neʼe mole feala ke fai te faʼahi ʼaia ʼi he tahi age ʼu fale ako.
“TE TAULEKALEKA ʼO TE TOHI ʼAIA”
ʼI te taʼu 1587, neʼe fakaliliu e Hutter te Tohi-Tapu Fakahepeleo ʼae ʼe toe fakahigoaʼi ko te Tauhi ʼAfeā. Neʼe higoa te tohi ʼaia ko te Derekh ha-Kodesh, neʼe toʼo mai ia Esaia 35:8 ko tona fakaʼuhiga “Te Ala Tapu.” Neʼe ha te matalelei ʼo tona faʼahiga tohi ʼi te ʼu palalau ʼaeni: “Ko meʼa fuli ʼe ha ai te taulekaleka ʼo te tohi.” Kaʼe, ʼaki te faʼahiga tohi ʼo te Tohi-Tapu ʼaia, neʼe feala ai ke fakaʼaogaʼi e te kau ako moʼo ako te lea Fakahepeleo.
Ke tou mahino pe koʼe neʼe ʼaoga te Tohi-Tapu Fakahepeleo ʼafeā ʼa Hutter, tou vakaʼi te ʼu fihifihia ʼe lua neʼe tau mo ia ʼi tana faiga ʼae ke ina lau te Tohi-Tapu ʼi te lea Fakahepeleo. ʼUluaki, neʼe kehekehe te ʼu mataʼi tohi ʼo te alefapeti pea neʼe mole mahani mo te alefapeti ʼaia. Pea lua, ʼi te pipiki ʼo te ʼu préfixes mo te ʼu suffixes ki te kupu tafito neʼe faigataʼa ai te mahino. Ohage la, ko te kupu Fakahepeleo נפשׁ (neʼe fakaliliu ʼaki te kupu nèphèsh) ko tona fakaʼuhiga “maʼuli.” Ia Esekiele 18:4, MN, ko te prefix ה (ha), ko tona fakaʼuhiga “te” ʼo fakatahiʼi mo te kupu הנפשׁ (hannèphèsh) ʼe fakaʼuhiga leva “te maʼuli.” Ko natou ʼae neʼe heʼeki mahani mo te faʼahiga faitohi ʼaia, neʼe feala ai ke natou manatu ko te ʼu kupu הנפשׁ (hannèphèsh) ʼe kehe ia mo te kupu נפשׁ (nèphèsh).
Neʼe fakaʼaogaʼi e Hutter ia te ʼu faʼahiga ta tohi moʼo tokoni ki ʼana kau ako. ʼE ko ʼihi faʼahiga mataʼi tohi neʼe fakailoga ʼuli matolu pea ko ʼihi neʼe mole matolu. Neʼe ina ta ʼuli matolu te ʼu kupu tafito takitahi. Kaʼe neʼe mole ina fakailoga ʼuli te ʼu préfixes mo * Ko te kupu tafito ʼe tohi matolu ʼuli pea ko te ʼu préfixes mo te ʼu suffixes ʼe tohi ohage pe ko te ʼu mataʼi tohi mahani. Ko te ʼu fakailoga ʼi te ʼu pāki, ʼe ha ai te ʼu faʼahiga mataʼi tohi ʼae neʼe fakaʼaogaʼi ʼi te Tohi-Tapu Fakahepeleo ʼa Hutter ia Esekiele 18:4, MN. Pea ʼe toe fakaʼaogaʼi ʼi te Tohi-Tapu Bible avec notes et références ʼi te ʼu nota ʼae ʼi te lalo pasina ʼi te vaega pe ʼaia.
te ʼu suffixes. Ko te meʼa gaue ʼaia, neʼe faigafua ai ki te kau ako ke natou iloʼi ia te ʼu kupu tafito Fakahepeleo. Pea neʼe toe tokoni kia natou ke natou ako te lea. ʼE toe fakaʼaogaʼi te faʼahiga fai ʼaia ʼi te Tohi-Tapu Les Saintes Écritures. Traduction du monde nouveau— avec notes et références ʼi te ʼu nota ʼae ʼi te ʼu lalo pasina.TE FAKALILIU ʼO TE “TAUHI FOʼOU” ʼI TE FAKAHEPELEO
Neʼe toe fakaliliu e Hutter ia te Tauhi ʼAfeā ia lea ʼe 12. Ko te Tohi-Tapu ʼaia neʼe ta ʼi Nuremberg ʼi te taʼu 1599 pea neʼe tau fakahigoaʼi ko te Polyglotte de Nuremberg. Neʼe toe loto e Hutter ke ina fakaliliu Fakahepeleo te ʼu Koga Tohi-Tapu Fakakeleka Fakakilisitiano. Kaʼe, neʼe ina ui ka na pau la neʼe “tonu ke ina totogi ʼaki he falā ʼe lahi” ia te fakaliliu ʼo he Tohi-Tapu Fakahepeleo feia, pea neʼe ko he vaʼiganoa anai ʼana faiga. * Koia, neʼe ina fakatotonu ai ke ina fakaliliu te Tauhi Foʼou Fakakeleka ki te Fakahepeleo. Neʼe fakaʼosi e Hutter ia te gaue faifakaliliu ʼaia ʼi te taʼu pe ʼe tahi.
Neʼe kotea te ʼu fua lelei ʼo te fakaliliu ʼa Hutter te Koga Tohi-Tapu Fakakeleka ki te lea Fakahepeleo? Neʼe tohi fenei e Franz Delitzsch, ko he tagata ʼe poto ʼi te Fakahepeleo ʼi te 19 sekulo: “ ʼAki te fakaliliu Fakahepeleo ʼa Hutter neʼe feala ai ke mahino lelei te ʼu kupusiga palalau ʼae neʼe faigataʼa. Pea, ʼe kei fakaʼaogaʼi pe te Tohi-Tapu ʼaia he neʼe ina filifili lelei te ʼu kupuʼi palalau ʼae ʼe totonu.”
NEʼE ʼAOGA TANA GAUE
Neʼe mole koloaʼia ia Hutter ʼi tana gaue faifakaliliu. Kaʼe, neʼe ʼaoga pea mo maʼuhiga tana gaue. Ohage la, neʼe toe vakaʼi pea neʼe toe ta ia tana Tohi-Tapu Tauhi Foʼou Fakahepeleo ʼi te taʼu 1661 e William Robertson. Pea ʼi te taʼu 1798 neʼe toe vakaʼi pea neʼe toe ta e Richard Caddick. ʼI tana fakaliliu mai te tohi Fakakeleka, neʼe ai e Hutter te ʼu higoa fakatuʼulaga ʼaeni Kurios (ʼAliki) pea mo Théos (ʼAtua) ko “Sehova” (יהוה, JHVH) ʼae neʼe toʼo mai ʼi te Koga Tohi-Tapu Fakahepeleo pea neʼe manatu ia ʼe fakaʼuhiga kia Sehova. ʼE ko he aluʼaga ʼe maʼuhiga koteʼuhi ʼe lahi te ʼu fakaliliu ʼo te Tauhi Foʼou neʼe mole fakaʼaogaʼi ai te huafa totonu ʼo te ʼAtua. Kaʼe ʼe ha ʼi te fakaliliu ʼa Hutter tana fakamaʼuhigaʼi te toe fakatuʼu ʼo te huafa ʼo te ʼAtua ʼi te Koga Tohi-Tapu Fakakeleka.
ʼEi, ka kotou sisio ki te huafa ʼo te ʼAtua, ko Sehova, ʼi te Koga Tohi-Tapu Fakakeleka Fakakilisitiano peʼe ʼi he nota ʼi te lalo pasina ʼo te Tohi-Tapu Bible avec notes et références, pea koutou manatuʼi te gaue ʼae neʼe fai e Elias Hutter pea mo ʼana Tohi-Tapu Fakahepeleo.
^ pal. 7 Vakaʼi te lua nota ʼae ʼi te lalo pasina ʼo Esekiele 18:4, MN pea mo te Appendice 3B ʼo te Bible avec notes et références.
^ pal. 9 ʼI muʼa atu, neʼe fakaliliu e ʼihi kau popoto te Tauhi Foʼou ki te Fakahepeleo. Ohage la, ko Simon Atoumanos ʼi te taʼu 1360 neʼe ko te monike Byzantin. Ko te tahi neʼe ko Oswald Schreckenfuchs ʼi te taʼu 1565, ko he tagata faiako Siamani. Ko te ʼu Tohi-Tapu ʼaia neʼe natou fakaliliu kaʼe neʼe mole ta pea kua pulinoa la ia ʼaho nei.