Kotea Ka Tokoni Atu Moka Ke Fetogi Kokelekasio
NEʼE ke fetogi kokelekasio koa? Kapau koia, ʼe mahino ia ʼe ke manatu tahi mo te ui ʼaeni ʼa Jean-Charles: “Ka ke fetogi kokelekasio, ko te faʼahi ʼae ʼe faigataʼa ʼe ko hau fakamamahani mo tau kokelekasio foʼou pea mo ke tokaga ke malohi tuʼumaʼu pe te ʼu felogoi ʼo tou kiʼi famili mo Sehova.” Ko natou ʼae ʼe mavae ʼo olo ki he tahi koga meʼa, ʼe lagi faigataʼa kia natou te maʼu ʼo he gaue, mo he nofoʼaga, peʼe ko he ʼu fale ako maʼa te ʼu fanau. Pea ʼe lagi toe faigataʼa foki tanatou fakamamahani ki te ʼaele ʼo te fenua, mo tona agaʼi fenua pea mo he telituale foʼou ʼe tonu ke natou faifakamafola ai.
Neʼe tau ia Nicolas pea mo Céline mo he tahi age faigataʼaʼia. Neʼe hinoʼi naua e te Petele ʼo Falani ki he tahi kokelekasio. ʼE nā ui fenei: “ ʼI te kamata neʼe ma fiafia, kae ki muli age neʼe faigataʼa leva he neʼe ma kamata manamanatu ki ʼoma kaumeʼa. Pea neʼe heʼeki ma feiloʼiʼaki lelei mo te ʼu tehina mo tuagaʼane ʼo toma kokelekasio foʼou.” a ʼUhi ko te ʼu faigataʼaʼia ʼaia, kotea ʼae ka tokoni atu ke ke fiafia pea mo ʼaoga ʼi tau kokelekasio foʼou? Kotea ʼae ʼe feala ke fai e ʼihi moʼo tokoni atu? Pea ʼe feafeaʼi hau fakalotomalohiʼi ʼou tehina mo tuagaʼane ʼi tau kokelekasio foʼou pea ke natou fakalotomalohiʼi koe?
MANATU ʼE FA ʼE FEALA KE TOKONI ATU
1. Falala kia Sehova. (Pes. 37:5) ʼI Saponia, ko te tuagaʼane ko Kazumi neʼe mavae ʼi tana kokelekasio ʼae neʼe kua taʼu 20 tana kau ai, he neʼe fetogi te koga meʼa ʼae ʼe gaue ai tona ʼohoana. Neʼe feafeaʼi kia Kazumi tana ‘tuku ʼae ke tofa e Sehova tona ala’? ʼE ina ui: “Neʼe au fakaha ia meʼa fuli ʼae ʼi toku loto kia Sehova, ia taku mataku, taku logoʼi ʼae taku nofo tokotahi, pea mo ʼoku tuʼania. ʼI taku fai te faʼahi ʼaia, neʼe ina foaki tuʼumaʼu mai pe te malohi ʼae neʼe ʼaoga kia au.”
Kotea ʼae ʼe feala ke ke fai ke lahi age tau falala ʼae kia Sehova? Ohage pe ko he fuʼu ʼakau ʼe ʼaoga ke fakavai pea mo fakagako te kele ke maʼuli lelei, ʼo toe feia aipe ke malohi tatatou tui, ʼe ʼaoga ki ai te vai mo te meʼa kai fakalaumalie. Neʼe tokagaʼi e Nicolas ʼae neʼe kua ʼosi tou palalau ki ai, neʼe toe lahi age tana falala ʼae kia Sehova ʼi tana metitasio ki te ʼu faʼifaʼitaki
ʼa Apalahamo, mo Sesu pea mo Paulo, te ʼu tagata neʼe natou fai ni sakilifisio moʼo fakahoko te finegalo ʼo te ʼAtua. Kapau ʼe ke toʼo he temi ke ke ako tokotahi ai te Tohi-Tapu, ʼe feala anai hau tauʼi te ʼu fetogi ʼi tou maʼuli pea mo vaevae te ʼu manatu ʼae neʼe ke ako mo ʼihi ʼi tau kokelekasio foʼou.2. ʼAua naʼa ke fakatatau mo tau kokelekasio ʼafea. (Ekl. 7:10) Ko te tehina ko Jules, neʼe mavae mai Bénin, ʼi Afelika, ʼo alu ʼo maʼuli ʼi Amelika. Neʼe tonu ke fakamamahani mo he agaʼi fenua foʼou. ʼE ina ui: “Neʼe hage kia au neʼe tonu ke au fakamatala tuʼumaʼu toku maʼuli ki he tahi pe neʼe au felaveʼi mo ia.” Neʼe faikehe kia ia te aga ʼaia, koia neʼe mole kei fia fakatahi ai mo te ʼu tehina mo tuagaʼane. Kae ʼi tana feiloʼileleiʼaki leva mo natou, neʼe fetogi ai tana manatu. ʼE hoko atu fenei: “Kua au mahino leva, ʼi he koga meʼa pe ʼe tou maʼuʼuli ai ʼi te kele, ʼe tatau fuli pe ia te hahaʼi. Ko te faʼahi pe ʼae ʼe tou kehekehe ai, ko tatatou faʼahiga palalau. ʼE maʼuhiga ke tou tali tonatou ʼuhiga.” Koia, ʼaua naʼa ke fakatatau tau kokelekasio ʼafea mo ʼae ʼe foʼou. Ohage ko tona ui e te tuagaʼane pionie ko Anne-Lise: “Neʼe mole au haʼu ki heni ʼaki te manatu ʼae ke tatau ia meʼa fuli mo taku kokelekasio ʼafea. Neʼe au haʼu ke au ako he ʼu meʼa foʼou.”
ʼE toe ʼaoga ki te kau tagata ʼafea ke mole natou fakatatau mo tanatou kokelekasio ʼafea. Kapau ʼe kehe te faʼahiga fai ia te ʼu gaue ʼa te ʼu tehina ʼo tau kokelekasio foʼou, ʼe mole fakaʼuhiga leva ʼe mole lelei. ʼE ke fakaha anai te poto moka ʼe ke iloʼi muʼa pe ʼe feafeaʼi te ʼu aluʼaga ʼo te koga meʼa foʼou ʼae kua ke nofo ai, ʼi muʼa ʼo hau fai he ʼu tokoni. (Ekl. 3:1, 7, lua koga) ʼE maʼuhiga age ke tokagaʼi e te ʼu tehina tau faʼifaʼitaki lelei, ʼi hau fakakinauʼi natou ke natou manatu ohage ko koe.—2 Ko. 1:24.
3. Ke lahi tau kau ki te ʼu gaue ʼi tau kokelekasio foʼou. (Flp. 1:27) ʼE fakaʼaogaʼi lahi e he tahi tona temi mo tona malohi moka mavae ʼo alu ki he tahi koga meʼa. Kae ʼe maʼuhiga ke foimo kau ki te ʼu fono, ʼo alu ki te Fale Fono moka ʼe feala. Ke feala ki te ʼu tehina mo tuagaʼane ʼo tau kokelekasio foʼou ke natou iloʼi ia koe pea mo tokoni atu, ʼe tonu foki ke natou felaveʼi mo koe. Ohage la ko te tuagaʼane ko Lucinda. Neʼe mavae mo ʼana taʼahine ʼe lua ʼo olo ki he kolo lahi ʼi Afelika Saute. ʼE ina ui: “Neʼe ui mai e ʼoku kaumeʼa ke au faiga malohi ke au iloʼi lelei te ʼu tehina mo tuagaʼane ʼo taku kokelekasio foʼou, ʼo au faifakamafola mo natou pea mo fai haku ʼu tali ʼi te ʼu fono. Neʼe matou toe fakaha age ki te ʼu tuagaʼane, ʼe ava pe tomatou ʼapi ke fai ai te ʼu vahe gaue.”
Ko te “gaue kinakina” fakatahi mo te ʼu tehina mo tuagaʼane ʼo tau kokelekasio foʼou, ʼe tokoni atu anai ke fakamalohi tau tui ʼo feia mo ʼa natou. Ko Anne-Lise, ʼae kua tou ʼosi palalau ki ai, neʼe fakalotomalohiʼi ia ia e te ʼu tagata ʼafea ke faifakamafola mo natou fuli ʼo tana kokelekasio. Neʼe kotea tona fua? ʼE ina ui fenei: “Neʼe au mahino vave ai ʼe ko te faʼahiga fai lelei pe ʼaia ke au fiafia ʼi taku kokelekasio foʼou.” Pea ka ke tokoni ki te ʼu gaue ʼae ʼe fai ʼi tau kokelekasio foʼou, ohage la ko te fakamaʼa ʼo te Fale Fono pea mo tona taupau ʼae ke lelei, ʼe ke fakaha ai kua ke kau ki te kokelekasio. Kapau ʼe ke foimo lagolago ki te ʼu gaue ʼaia, ʼe tali leleiʼi vave anai koe e te ʼu tehina mo tuagaʼane pea ʼe natou liliu ai ko hou famili.
2 Ko. 6:11-13) ʼE faigafua anai hau maʼu hou ʼu kaumeʼa moka sio te hahaʼi ʼe ke tokaga kia natou. Koia, ʼi muʼa pea ʼi te ʼosi ʼo te ʼu fono, toʼo hou temi ke ke faipalalau ai mo te ʼu tehina mo tuagaʼane pea ke ke feiloʼiʼaki lelei mo natou. Faiga ke ke iloʼi ʼonatou higoa. Ka ke manatuʼi ʼonatou higoa, mo ke agalelei pea ka faigafua hanatou olo atu ʼo faipalalau mo koe, ʼe natou fia iloʼi lelei age ai ia koe pea mo kaumeʼa mo koe.
4. Ke ke maʼu hou ʼu kaumeʼa foʼou. (ʼAua naʼa ke tuʼania naʼa mole leleiʼia koe e ʼou tehina mo tuagaʼane, kae ke ke fakaha kia natou tou ʼuhiga moʼoni. Faʼifaʼitakiʼi te meʼa ʼae neʼe fai e Lucinda. ʼE ina ui: “Kua matou maʼu ʼomatou kaumeʼa lelei he neʼe matou fai he ʼu fakatuʼutuʼu mo he ʼu tehina mo tuagaʼane ke natou ʼomai ki tomatou ʼapi.”
“KOTOU FETALILELEIʼAKI”
ʼE lagi tuʼania ʼihi hanatou ulu ki he Fale Fono ʼe mole natou iloʼi ai he tahi. Koia, kotea ʼae ʼe feala ke tou fai ke mole tuʼania ai natou ʼae neʼe fetogi kokelekasio? ʼE fakalotomalohi fenei tatou e te apositolo ko Paulo: “Kotou fetalileleiʼaki, ohage ko te tali lelei ʼo koutou e Kilisito.” (Loma 15:7) Ko te ʼu tagata ʼafea, ʼae ʼe natou faʼifaʼitakiʼi ia Kilisito, ʼe feala ke natou tokoni ki te ʼu tehina mo tuagaʼane ke natou fakamamahani mo te kokelekasio foʼou. (Vakaʼi te fakamatala ʼae ʼe ʼa takai “ Ke To Lelei Tau Fetogi Kokelekasio.”) Kae ko natou fuli ʼo te kokelekasio, ʼo feia mo te ʼu fanau, ʼe feala ke natou tokoni kia natou ʼaia ke natou fiafia ʼi tanatou kokelekasio foʼou.
ʼE toe feala foki ke tou fakatalitali lelei natou moka tou fakaafe ki totatou ʼapi pea mo foaki age he tokoni ʼe ʼaoga. Ohage la, neʼe toʼo e he tuagaʼane he temi ke ina fakamamata te kolo ki he tuagaʼane neʼe foʼofoʼou ʼi tana kokelekasio pea mo fakamahino age pe ʼe feafeaʼi hana toʼo te ka. Neʼe malave ʼosi tana fai ʼaia ki te tuagaʼane foʼou pea neʼe mole kei tuʼania ai leva.
KO HE FEALAGIA KE KITA TUPUTUPU AI
Ka lahilahi ake te ʼu kiʼi manu ʼae ko te ʼu heʼe, ʼe tuʼa lahi te fetofetogi ʼo tonatou kili ʼo kaku ki te temi ʼae kua feala ai hanatou lele. ʼO toe feia pe, ka ke mavae ʼo alu ki he kokelekasio ʼe tonu ke ke fetogi peʼe ke pulihi tau mataku ʼae ʼe ina taʼofi koe ke ke lele ʼi hona
aluʼaga fakata ʼi tau tauhi kia Sehova. ʼE ui e Nicolas pea mo Céline: “ ʼE lahi te ʼu meʼa ʼe kita ako moka kita mavae ʼo alu ki he kokelekasio foʼou. ʼE ke maʼu he tahi ʼu kalitate ke feala hau felogoi mo he hahaʼi foʼou pea mo fakamamahani mo he koga meʼa foʼou.” Ko Jean-Charles ʼae neʼe tou palalau ki ai ʼi te kamata, ʼe ina fakamatala te ʼu fua lelei ʼae neʼe maʼu e tona kiʼi famili: “ ʼI tamatou kokelekasio foʼou, neʼe tuputupu ʼama fanau ʼi te faʼahi fakalaumalie pea mo nā felogoi lelei mo Sehova. Hili ki ai ni vahaʼa, neʼe fai e tamā taʼahine tana faʼifaʼitaki ʼi te fono ʼo te vahaʼa, pea neʼe kau fagona leva tamā tama.”Kae ʼe feafeaʼi mo kapau ʼe mole feala ke ke mavae ʼo alu ki he tahi koga meʼa, ohage la ki he koga meʼa ʼe ʼaoga lahi ai he tokoni? ʼE feala pe ke ke mulimuli ki te ʼu tokoni ʼi te alatike ʼaeni ʼi tau kokelekasio. ʼAki tau falala kia Sehova, faiga ke lahi tau kau ki te ʼu gaue ʼo tau kokelekasio, mo ke faifakamafola mo ʼou tehina mo tuagaʼane pea mo maʼu hou ʼu kaumeʼa foʼou peʼe ke ke iloʼi lelei age ʼihi. ʼE lagi feala ke ke feiloʼiʼaki mo natou ʼae ʼe foʼofoʼou mai ki tau kokelekasio, ʼo ke tokoni kia natou. ʼUhi ʼae ko te ʼofa ʼe ko te fakailoga ʼaia ʼo te ʼu tisipulo moʼoni ʼa Kilisito, ka ke tokoni ki ʼihi ʼe toe malohi ai ʼau felogoi mo Sehova. (Soa. 13:35) ʼE feala ke ke tui papau “ ʼe leleiʼia e te ʼAtua te taʼi ʼu sakilifisio ʼaia.”—Hep. 13:16.
Logo la te ʼu faigataʼaʼia, tokolahi te ʼu Kilisitiano kua natou fiafia pea kua lahi tanatou gaue ʼi tanatou kokelekasio foʼou. ʼE toe feala pe mo koe! ʼE ui e Anne-Lise: “ ʼI taku fetogi kokelekasio, neʼe feala ai ke au iloʼi he ʼu aluʼaga foʼou.” Kua tui papau ia te tuagaʼane ko Kazumi ʼuhi ko tana mavae ʼo alu ki he tahi kokelekasio “neʼe sio ai ki te tokoni ʼa Sehova ʼi tona tahi faʼahiga fai.” Pea ʼe feafeaʼi kia Jules? ʼE ina ui: “Ko ʼoku kaumeʼa foʼou neʼe natou tokoni mai ke mole kei au hage ko he matapule. ʼE au fiafia ʼi taku kokelekasio foʼou pea ʼe faigataʼa anai haku mavae ai.”
a ʼE feala ke ke maʼu he ʼu tokoni ʼi Te Tule Leʼo (Fakafalani) ʼo te ʼaho 15 ʼo Maio 1994, ʼi te alatike “Comment surmonter le mal du pays dans le service de Dieu”