Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A PEE I TO RATOU FAAROO | IOSEPHA

“Eaha hoi au e tia ˈi ia rave i tena na ino rahi?”

“Eaha hoi au e tia ˈi ia rave i tena na ino rahi?”

MEA ahu mau te mataˈi ia huti Iosepha i to ˈna aho, te hauˈa ra oia i te noˈanoˈa o te mau riri pape e te tahi atu tiare mai tera te huru. Ua tae oia i tera vahi na muri te tahi pǔpǔ taata hoo taoˈa e te haere ra ratou na te fenua papu o te muriavai o te anavai Nile. A feruri na i te mau taata e aratai ra i ta ratou mau kamela na te hiti pape no te haere i te tahi atu oire no Aiphiti. I te tahi taime, e rere mai na tera vahi te otuu aore ra te tahi atu manu mai tera te huru. Tei tau hanere kilometera te atea te nohoraa o Iosepha i te vahi puvaˈivaˈi ra o te mouˈa Heberona. Te manaˈonaˈo faahou ra oia i to ˈna oraraa i ǒ, mea taa ê roa hoi te vahi ta ˈna e ite ra i teie nei.

A manaˈo na i te maniania o te mau urî taata i nia i te mau tamara e suke. A faaroo ai i te taata ia paraparau, mea fifi roa no Iosepha ia taa. Peneiaˈe, ua tamata oia i te faahiti i te tahi mau parau. E tia ia ˈna ia haapii i to ratou reo no te mea aita oia e manaˈo ra e nehenehe ta ˈna e hoˈi i to ˈna nohoraa i te hoê mahana.

E 17 aore ra 18 matahiti noa to te taurearea ra Iosepha a faaruru ai oia i te mau fifi e nehenehe e faataiâ e rave rahi tane paari aˈe. I te mea o ˈna te tamarii here-roa-hia e to ratou metua tane, ua pohehae e ua opua te mau taeae o Iosepha i te haapohe ia ˈna. Aita râ i na reira, ua hoo atu râ i te taurearea i teie feia hoo taoˈa. (Genese 37:2, 5, 18-28) A tau hebedoma teie nei to ratou hahaere-noa-raa. A piri noa ˈtu ai i te oire rahi, te oaoa noa ˈtura teie feia hoo taoˈa, i reira hoi ratou e onahia ˈi i te hooraa ia Iosepha, oia atoa ta ratou mau taoˈa faufaa roa. Mea nafea Iosepha i ore ai i vaiiho i te hepohepo ia vai noa i roto i to ˈna aau e ia haapeapea i to ˈna feruriraa? I teie mahana, e nafea tatou e ore ai e vaiiho i te mau fifi o te oraraa e te tupuraa ino ia haaparuparu i to tatou faaroo? Mea rahi ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Iosepha.

“TEI IA IOSEPHA RA IEHOVA”

“Hopoihia ˈtu o Iosepha i Aiphiti; e na te hoê taata Aiphiti o Potiphara te iˈoa, e taata toroa i ǒ Pharao, e raatira no te faehau, i hoo mai ia ˈna i te ati Isemaela, o tei aratai ia ˈna i reira.” (Genese 39:1) Ma tera mau parau, te tauturuhia ra tatou ia feruri i te haama o teie taurearea a hoo-faahou-hia ˈi o ˈna. E tîtî noa oia! Te ite ra paha tatou a pee ai Iosepha i to ˈna fatu apî, te tahi taata toroa a te hau a Pharao. Na te mau aroâ hooraa tauihaa rau raua i te haereraa ˈtu i te nohoraa apî o Iosepha.

Te ite ra Iosepha i te tahi fare! E ere mai tera te nohoraa ta ˈna i manaˈo. Ua paari hoi oia i roto i te tahi utuafare e taui noa i te vahi nohoraa a ora ˈi ratou i roto i te mau tiahapa e a haapao ai i ta ratou mau nǎnǎ mamoe. I ǒ nei, te ora ra te feia taoˈa mai ia Potiphara i roto i te mau fare peni-maitai-hia e te nehenehe. Ua faataa te mau aivanaa ihipǎpǎ mea au roa na te feia o Aiphiti i tahito ra i te mea unauna mau, te mau tumu raau marumaru i roto i te aua e te mau tahora pape tei î i te aeho, riri pape e te tahi atu mau raau ei vahi tamǎrûraa. E haaatihia vetahi fare e te mau ururaau, e hamani-atoa-hia te mau taupee ei vahi faafaaearaa, te mau haamaramarama teitei, e rave rahi piha, oia atoa hoê vahi tamaaraa aano i roto i tera mau fare. E faataa-atoa-hia te hoê pae ei nohoraa no te mau tavini.

Ua faahiahia roa anei Iosepha i tera huru oraraa fanaˈo? Aita paha. E au ra e a ite ai i te reira, ua moˈemoˈe atu â oia. Mea taa ê roa hoi te reo, te faaahuraa, te peu e hau roa ˈtu â te haapaoraa a to Aiphiti. E feia haamori ratou i te mau atua rau e rave rahi e te matau i te peu tahutahu. Ua faahiahia atoa ratou i te pohe e te tupu i muri aˈe i te reira. Hoê râ mea tei tauturu ia Iosepha ia faaoromai. Te na ô mai ra te faatiaraa: “Tei ia Iosepha ra Iehova.” (Genese 39:2) Eita e ore ua haamahora Iosepha i to ˈna aau i to ˈna Atua. Te na ô ra te Bibilia, “te fatata maira Iehova i te feia e tiaoro atu ia ˈna.” (Salamo 145:18) Eaha ˈtu â tei tauturu ia Iosepha ia haafatata i to ˈna Atua?

Aita teie taurearea i vaiiho i te hepohepo ia haaparuparu ia ˈna e ua faaitoito oia i te rave i ta ˈna ohipa. Ma te na reira, ua hinaaro atu â Iehova e haamaitai ia ˈna e aita i maoro, ua noaa ia ˈna te tiaturi o to ˈna fatu apî. Ua ite Potiphara ua haamaitaihia teie tavini taurearea ta ˈna e Iehova, te Atua o te utuafare o Iosepha. Eita e ore na roto i tera mau haamaitairaa, ua rahi atu â atoa te faufaa a te utuafare o teie taata no Aiphiti. Ua tiaturi noa ˈtu â Potiphara ia Iosepha e ua tae roa i te vaiiho i te mau mea atoa i roto i te rima o teie taata apî haapao maitai.—Genese 39:3-6.

E hiˈoraa maitai roa Iosepha no te feia apî e tavini i te Atua i teie mahana. I te fare haapiiraa, e ite paha ratou i te tahi mau mea e faaite atu e haerea taa ê to ratou i te toea e e tuuhia ratou i te hiti. Ua haaatihia ratou i te feia e au i te peu tahutahu e te hepohepo noa i te mau mahana atoa. Tera anei to oe tupuraa? A haamanaˈo aita o Iehova i taui. (Iakobo 1:17) Tei pihai iho noa â oia i te feia atoa e taiva ore ia ˈna e te faaitoito i te rave i te ohipa ia auhia ratou e te Atua. Te haamaitai rahi ra oia ia ratou e e na reira atoa o ˈna no oe.

I muri iho, te faaite mai ra te aamu ua riro Iosepha ei taata paari. Hau atu â, e tane apî e “e purotu hoi Iosepha i te tupu maitai, e te mata maitai.” Te faaite mai ra tera mau parau e fifi te tupu ra. E pinepine, no te mea noa e taata nehenehe teie, e faahinaarohia oia.

Ua faahinaaro te vahine a Potiphara i te taurearea ra ia Iosepha

“AORE ROA IOSEPHA I FAAROO ATU IA ˈNA”

Mea faufaa te taiva ore no Iosepha, area no te vahine a Potiphara, e ere roa ïa. Te taio ra tatou: “Ua hiˈo maira te mata o te vahine a to ˈna ra fatu ia Iosepha; e ua na ô maira, E taoto na tâua.” (Genese 39:7) Ua hema anei Iosepha i te mau taparuraa a tera vahine haamori i te mau atua rau? Aita te Bibilia e faaite ra aita to Iosepha e hinaaro aore ra mea taa ê oia i te toea o te feia apî. Aita atoa e parau ra, e ere te vahine here a te taata taoˈa e te tiaraa teitei i te mea nehenehe. Ua manaˈo anei Iosepha eita to ˈna fatu e ite noa ˈˈe ia taoto oia i ta ˈna vahine? Ua feruri anei oia i te mau taoˈa ta ˈna e fanaˈo ia farii oia i te taparuraa a tera vahine?

Aita iho â tatou i ite i tei tupu i roto i te feruriraa o Iosepha. Te ite-papu-hia ra râ eaha to roto i to ˈna aau. A hiˈo na i ta ˈna i pahono: “Inaha hoi tau fatu, aore roa oia e haapao mai i te mau mea atoa ta ˈu e rave nei i teie nei utuafare, e ua tuu mai oia i te mau mea atoa na ˈna i to ˈu nei rima: e aita roa e taata i hau i teie nei utuafare ia ˈu; e aita roa a ˈna taoˈa i tapea ia ˈu maori râ o oe, o te vahine na ˈna ihora: eaha hoi au e tia ˈi ia rave i tena na ino rahi, a hara ˈi i te Atua?” (Genese 39:8, 9) A feruri na ia Iosepha ia faahiti i tera mau parau ma te papu. Ua peapea roa o ˈna i te manaˈo-noa-raa ua hinaaro te vahine e taoto ia ˈna. No te aha?

Mai ta Iosepha i parau, ua tiaturi to ˈna fatu ia ˈna. Ua vaiiho Potiphara i te taatoaraa o ta ˈna mau faufaa i roto i te rima o Iosepha, maori râ ta ˈna vahine. E nafea Iosepha e nehenehe ai e taiva i to ˈna fatu? Ua au ore roa oia i tera manaˈo. E au ore hau atu â râ to ˈna i te manaˈo te hara ra oia i te aro o to ˈna Atua ra o Iehova. Na roto i to ˈna na metua, ua haapii atoa Iosepha i to te Atua manaˈo i te faaipoiporaa e te taiva ore. Ua faatupu Iehova i te faaipoiporaa matamua e ua faaite papu i to ˈna manaˈo. Ia taati te tahi tane i te vahine, e riro raua “ei hoê.” (Genese 2:24) E riri te Atua i te feia e imi i te faataa ê ia raua. Oi pohe te mau tane i faahinaaro i te vahine a Aberahama, te metua vahine tupuna o Iosepha, oia atoa i te vahine a Isaaka, te mama ruau o Iosepha. (Genese 20:1-3; 26:7-11) Ua taa maitai ia Iosepha i tera haapiiraa e ua hinaaro mau e faaau i to ˈna oraraa i te reira.

Aita te vahine a Potiphara i au i ta ˈna i faaroo. Eita e ore ua feruri oia, no te aha teie tavini iti haihai i ore ai i farii i ta ˈna aniraa? No te aha i parau ai e “ino rahi” te reira? Aita râ teie vahine i tuu. Peneiaˈe no to ˈna inoino e teoteo, ua faaoti papu oia e turai ia Iosepha ia taui i te manaˈo. Ua faaite oia i te huru o Satani a faahema ˈi ia Iesu. Aita atoa Satani i manuïa e ma te ore e tuu, ua tiai oia i te tahi atu taime no te faahema ˈtu. (Luka 4:13) E titauhia ïa i te feia taiva ore ia vai ineine noa e ia ore e aueue. E mai tera te huru o Iosepha. I roto i to ˈna tupuraa, “i tera mahana, i tera mahana,” aita oia i hema noa ˈˈe. Te taio ra tatou: “Aore roa Iosepha i faaroo atu ia ˈna.” (Genese 39:10) Ua faaoti papu râ te hoa faaipoipo o Potiphara i te riro ei vahine taiata.

Ua maiti oia i te hoê taime aita te mau tavini atoa i te fare. Ua ite oia e haere atu Iosepha no te rave i ta ˈna ohipa. I to ˈna tomoraa ˈtu, ua tamata oia i te haru ia ˈna. Mau mai nei to ˈna ahu ia ˈna e ua taparu faahou: “E taoto na tâua.” Oioi noa Iosepha i te huti i to ˈna ahu, vitiviti râ te vahine i te haru faahou i te reira. Ua taviriviri hanoa ˈtura Iosepha ia ˈna e vaiiho aˈera i te ahu i roto i to ˈna rima e ua horo ê!—Genese 39:11, 12.

Te haamanaˈo mai ra paha te reira i te aˈoraa a te aposetolo Paulo: “E maue ê atu i te faaturi.” (Korinetia 1, 6:18) Auê Iosepha i te hiˈoraa maitai no te mau Kerisetiano mau atoa! E riro paha tatou i te farerei i te feia o te ore e tâuˈa i ta te Atua mau faaueraa, e ere râ te auraa e mea tia ia rave tatou mai ia ratou. Noa ˈtu eaha te mau faahopearaa, mea tia ia maue ê.

E faahopearaa ino mau tei itehia i roto i te tupuraa o Iosepha! Ua hinaaro te vahine a Potiphara e tahoo ia ˈna. Ua tuô oioi oia e pii atura i te tahi atu mau tavini ia haere mai i roto i te fare. Ua parau aˈera ua hinaaro Iosepha e mafera ia ˈna e ua horo oia i to ˈna tuôraa. Ua tapea noa oia i te ahu ia ˈna e ua tiai ia hoˈi mai ta ˈna tane. A tae atu ai Potiphara, hoê â haavareraa ta ˈna a pari atu ai no ta ˈna tane te hape, na ˈna hoi i afai mai i tera taata ěê i to raua fare. Mai te aha te huru o Potiphara? Te taio ra tatou: “Ua tupu ihora to ˈna riri”! Ua tuu atura ia Iosepha i te fare tapearaa.—Genese 39:13-20.

“I MAUIUI TO ˈNA AVAE I TE TAPEA”

Mea iti roa ta tatou i ite no nia i te mau fare tapearaa o tera mau tau i Aiphiti. Ua ite te mau aivanaa ihipǎpǎ i te mau huˈahuˈa o te mau pare rahi. Ua faaite te reira, e rave rahi piha to roto, oia atoa te tahi mau piha tapearaa taa ê. I muri aˈe, ua faaite Iosepha mai te aha tera vahi ma te parau “tapearaa,” te auraa mau e apoo. Te faaite mai ra ïa e vahi poiri e moˈemoˈe mau te reira. (Genese 40:15) Te ite ra tatou i ta Iosepha i faaoromai i tera vahi i roto i te buka Salamo: “I mauiui to ˈna avae i te tapea, ua mau hoi oia i te auri.” (Salamo 105:17, 18) I te tahi taime, e faaohipa to Aiphiti i te tahi ravea ia ore te feia i tapeahia ia hauti. E tuuhia to ratou na rima i muri i te faito o te poro rima aore ra no te tahi atu, te auri i nia i to ratou aˈî. Auê Iosepha i te mauiui a hamani-ino-hia ˈi oia no te tahi ohipa ta ˈna i ore i rave!

Aita te reira i tupu i te hoê noa taime. Te na ô ra te aamu no Iosepha, “i reira oia i roto i taua tapearaa.” Ua faaea oia tau matahiti i tera vahi! * Aita Iosepha i ite e tiamâ anei oia i te hoê mahana. Mai te taime matamua i tuuhia ˈi oia i roto i te fare tapearaa, ua mairi tau hebedoma e muri aˈe tau avaˈe. Mea nafea oia i ore ai i topa i roto i te hepohepo?

Te horoa mai ra te aamu i teie parau tamahanahana mau: “Tei pihaiiho râ Iehova ia Iosepha, e ua hamani maitai maira ia ˈna.” (Genese 39:21) Aita te mau patu o te fare tapearaa, te mau fifi auri, te apoo poiri i nehenehe e tapea ia Iehova ia faaite i to ˈna here taiva ore i ta ˈna mau tavini. (Roma 8:38, 39) E feruri anaˈe ia Iosepha e faaite ra i to ˈna Metua here i te raˈi i to ˈna mauiui na roto i te pure e a fanaˈo ai oia i te hau e te tamahanahanaraa a “te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana.” (Korinetia 2, 1:3, 4; Philipi 4:6, 7) Eaha ˈtu â ta Iehova i rave no Iosepha? Te taio ra tatou maoti o Iehova, ua “herehia mai oia e te tiai i taua tapearaa ra.”

E au ra e ohipa tei horoahia na na te feia i tapeahia. Na roto i to ˈna haerea ua turai faahou Iosepha ia Iehova ia haamaitai ia ˈna. Noa ˈtu eaha te ohipa i horoahia ˈtu, ua faaitoito Iosepha ma te rave maitai i ta ˈna tuhaa e te toea, ua vaiiho i roto i te rima o Iehova. Ma te haamaitairaa a Iehova, ua fanaˈo Iosepha i te tiaturi e te faatura mai te mau mahana i faaea ˈi oia i te fare o Potiphara. Te taiohia ra: “Ua tuu maira taua tiai o te fare tapearaa ra i te mau taata atoa i tapeahia i roto i taua tapearaa ra, ia Iosepha ei tiai; e te mau mea atoa ta ratou i rave ra, na Iosepha ïa i parau i rave ai. Aore roa taua tiai fare tapearaa ra i hiˈo noa ˈtu i te mau mea atoa i tuuhia ia Iosepha ra; tei ia ˈna hoi Iehova, e te mau mea atoa ta ˈna i rave ra, na Iehova ïa i faariro ei mea maitai.” (Genese 39:22, 23) E tamahanahanaraa mau no Iosepha ia ite e te aupuru ra Iehova ia ˈna!

Ua faaitoito Iosepha i te ohipa i roto i te fare tapearaa e ua haamaitai Iehova ia ˈna

E nehenehe tatou e faaruru i te tahi tupuraa taue aore ra ohipa tia ore ino mau a taui roa ˈi to tatou oraraa. E huti mai anaˈe râ i te haapiiraa i te faaroo o Iosepha. Ia haafatata noa tatou ia Iehova na roto i te pure, ia tamau atoa i te haapao i ta ˈna mau faaueraa e ia faaitoito ma te rave i te mea tia i to ˈna aro, e turai tatou ia ˈNa ia haamaitai mai. E faaite mai to muri nei mau tumu parau, mea rahi â ta Iehova mau haamaitairaa na Iosepha.

^ Te faaite ra te Bibilia, ua faaea Iosepha i te fare o Potiphara i te 17raa aore ra 18raa o to ˈna matahiti. Ua noho maoro oia i ǒ, peneiaˈe tau matahiti. E 30 matahiti to ˈna i te tiamâraa mai i te fare tapearaa.—Genese 37:2; 39:6; 41:46.