Eaha to roto?

Tapura tumu parau

UA TAUI TE BIBILIA I TO ˈU ORARAA

Ua faaohipa i te Bibilia no te pahono i te mau uiraa atoa!

Ua faaohipa i te Bibilia no te pahono i te mau uiraa atoa!
  • MATAHITI FANAURAA: 1950

  • FENUA: PANIORA

  • AAMU: PARETENIA KATOLIKA

NA MUA ˈˈE:

I to ˈu fanauraahia, e fare faaamu animara iti ta to ˈu na metua i te mataeinaa i Galice i te pae apatoerau tooa o te râ o Paniora. O vau te maha o ta raua na tamarii e vau e e mea oaoa roa to matou oraraa. I Paniora, i tera ra tau, ua matauhia ia haere hoê tamarii i te haapiiraa perepitero aore ra i te fare paretenia. I roto i te utuafare, e toru matou tei rave i tera faaotiraa.

E 13 matahiti to ˈu a haere ai i te fare paretenia i Madrid to reira atoa hoi to ˈu tuahine. Mea huru ê roa te oraraa i ǒ, eita hoi e nehenehe e faahoa ia vetahi ê. E mau faatureraa, pure e opaniraa anaˈe i reira. I te poipoi roa, noa ˈtu e aita vau i ara maitai atura, e putuputu matou i roto i te fare pure no te feruriruri. I muri aˈe, e himene e e faaoti matou i te pureraa na roto i te reo Latino, aita râ vau i taa noa ˈˈe i te reira. No ˈu, aita te Atua e tâuˈa maira ia ˈu. I te mau mahana atoa, eita e nehenehe e paraparau. Noa ˈtu e e hinaaro mâua to ˈu tuahine e farerei, e faatia-noa-hia mâua ia parau: “Iaorana e Maria peata.” E vaiiho te mau paretenia ia matou ia paraparau e 30 minuti i muri aˈe i te taime tamaaraa. Mea taa ê roa ïa i to matou oraraa i te fare! Ua moemoe roa vau e e pinepine au i te taˈi.

Noa ˈtu e aita vau i faatupu i te taairaa piri e te Atua, e 17 to ˈu matahiti a riro mai ai ei paretenia. Ua rave noa vau i tei parauhia mai e aita i maoro ua haamata vau i te uiui e ua maiti-mau-hia anei au no tera toroa. I parau noa na te mau paretenia e ia feruri te tahi mai tera, tei te po auahi to ratou hopearaa! Noa ˈtu râ, ua tamau vau i te feaa. Ua ite au e aita Iesu i faataa ê ia ˈna i te taata, ua haapii e ua tauturu noa râ ia ratou. (Mataio 4:23-25) I te 20raa o to ˈu matahiti, ua faaoti au i te faarue i tera vahi. Ma te maere, ua parau mai te vahine faatere o te mau paretenia e mai te peu e tera ta ˈu faaotiraa, e mea maitai ia haere oioi au i rapae. No ˈu, ua riaria paha o ˈna ia turai au i te tahi atu mau tamahine ia na reira atoa. Ua faarue ïa vau i tera vahi.

Ua farii maitai mai to ˈu na metua a hoˈi ai au i te fare. I te mea râ e aita e ohipa i to matou mataeinaa, ua haere au e ora i pihai iho i te tahi o to ˈu taeae i Heremani. Tei roto o ˈna i te hoê pǔpǔ Communiste no te mau Paniora i faarue i to ratou fenua. Aita vau i taiâ i te apiti e tera mau taata no te paruru i te mau rave ohipa e no te haa ia hoê â te tiaraa o te vahine e to te tane. Ua riro vau ei Communiste e ua faaipoipo i te tahi taata o tera pǔpǔ. No ˈu, mea faufaa te ohipa ta ˈu e rave ra oia hoi, te opereraa i te mau papai Communiste e te apitiraa i te mau taahiraa no te patoi.

Tera râ, ua feaa faahou vau. No ˈu, e pinepine aita te mau Communiste e rave ra i ta ratou e parau ia vetahi ê. Ua rahi roa ˈtu â te reira a tutui ai vetahi taata o ta matou pǔpǔ i te piha ohipa no te paruru i te tiaraa o te mau Paniora i Francfort i 1971. Ua na reira ratou no te patoi i te ohipa tia ore a te faatereraa haavî i Paniora. No ˈu râ, e ere tera te ravea maitai no te faaite i te mauruuru ore.

I muri aˈe i te fanauraa i ta ˈu tamarii matamua, ua parau vau i ta ˈu tane e eita vau e haere faahou i te putuputuraa a te mau Communistes. Ua moemoe roa râ vau, aita hoi to ˈu mau hoa i haere mai e farerei ia ˈu e ta ˈu aiû. Ua feruri au i te tumu mau o te oraraa e ua uiui e mea faufaa anei ia haa no te taui i te oraraa o te taata?

UA TAUI TE BIBILIA I TO ˈU ORARAA:

I 1976, e piti Ite no Iehova Paniora tei patoto i to mâua opani e tei pûpû mai vetahi papai Kerisetiano ta ˈu i farii. A farerei faahou ai matou, e rave rahi uiraa ta ˈu no te ite no te aha te mauiui e te ohipa tia ore e tupu ai e no te aha e oraraa fanaˈo to vetahi i te tahi atu. Ua maere roa vau a faaohipa ˈi raua i te Bibilia no te pahono i te mau uiraa atoa! Ua farii oioi au i te haapii i te Bibilia.

I te haamataraa, mea au na ˈu te haapiiraa Bibilia. Ua oaoa roa ˈtu râ vau a haere ai mâua ta ˈu tane i te putuputuraa i te Piha a te Basileia a te mau Ite no Iehova. I tera taime, e piti ta mâua tamarii. Ua farii te mau Ite no Iehova i te haere mai e tii ia matou e ua tauturu mai ia haapao i ta mâua tamarii i te putuputuraa. Ua putapû roa vau i te huru o te mau Ite no Iehova.

Noa ˈtu râ, ua feaa noa vau no te tahi mau tiaturiraa. Ua faaoti au i te haere e farerei i to ˈu fetii i Paniora. Ei perepitero, ua tamata te taeae o papa i te turai ia ˈu ia faaea i te haapii i te Bibilia. Ua tauturu rahi mai râ te mau Ite no Iehova i Paniora. Ua pahonohia hoi ta ˈu mau uiraa e te Bibilia mai ta te mau Ite no Iehova i Heremani i rave. Faaoti aˈera vau i te haapii faahou i te Bibilia ia hoˈi au i Heremani. Noa ˈtu e aita ta ˈu tane i na reira, ua tapea vau i ta ˈu parau e i 1978, ua bapetizohia vau ei Ite no Iehova.

TO ˈU FAUFAARAAHIA:

Ua ite au i te oaoa mau e te aratairaa papu i roto i te oraraa maoti te ite o te parau mau Bibilia. Ia au i te Petero 1, 3:1-4, te faaitoitohia ra te mau vahine ia “auraro maite” i ta ratou tane ma te faatura e ia faaite i te “aau mǎrû e te mamahu, o te mea taoˈa rahi ïa i mua i te aro o te Atua.” Na tera mau aratairaa i tauturu mai ia riro ei vahine Kerisetiano e ei metua vahine maitai.

E 35 matahiti i teie nei to ˈu riroraa mai ei Ite no Iehova. Te oaoa nei au i te tavini i te Atua e to ˈu mau taeae e tuahine Kerisetiano e i te ite e maha o ta ˈu e pae tamarii i te na reira atoa.