Eaha to roto?

Tapura tumu parau

UA TAUI TE BIBILIA I TO ˈU ORARAA

Ua haapii au i te haafaufaa i te vahine e ia ˈu iho

Ua haapii au i te haafaufaa i te vahine e ia ˈu iho
  • MATAHITI FANAURAA: 1960

  • FENUA: FARANI

  • AAMU: TAATA INO, RAVE I TE RAAU TAERO E TE FAATURA ORE I TE VAHINE

NA MUA ˈˈE:

Ua fanauhia vau i Mulhouse, i te pae apatoerau hitia o te râ o Farani, i te hoê oire matauhia no te mau ohipa iino. I to ˈu tamariiraa, mea pinepine te tatamaˈiraa i roto i te mau utuafare o tera vahi. I te fare, e haafaufaa-ore-hia te vahine e e pinepine to ˈna manaˈo i te ore e tâuˈahia. Ua matau roa vau i te faariro i te vahine mai tei tunu noa i te maa e tei tavini i te tane e te tamarii.

E ere te mea ohie te oraraa i to ˈu tamariiraa. E taata inu rahi i te ava to ˈu metua tane, no tera tumu o ˈna i pohe ai i te ahururaa o to ˈu matahiti. Pae matahiti i muri iho, ua haapohe to ˈu taeae ia ˈna iho. I tera noâ matahiti, ua taparahi-pohe-hia te tahi taata i muri aˈe i te hoê taputôraa fetii e ua ite mata roa vau i te reira. Ua oti roa vau, haapii aˈera te fetii ia ˈu ia faaohipa i te tipi, te pupuhi e nafea atoa ia taputô no te paruru ia ˈu. No tera huru oraraa fifi mau, ua haamata vau i te tatau i to ˈu tino e te inu i te ava.

I te 16raa o to ˈu matahiti, ua haamata vau i te inu 10 e tae atu 15 mohina pia i te mahana. Aita i maoro, haamata ˈtura vau i te rave i te raau taero. E pee te reira ia ˈu ia hoo vau i te auri faaruehia e ia eiâ atoa. I te 17raa o to ˈu matahiti, ua mau aˈena vau i te fare auri. I te pae hopea, no te eiâ e ta ˈu mau ohipa iino, 18 faautuaraa ta ˈu.

Ua ino roa ˈtu â to ˈu oraraa i te 20raa o to ˈu matahiti. Hau atu 20 omou raau taero ta ˈu e puhipuhi i te mahana. I muri iho, ua rave atoa i te raau taero puai aˈe, e te tahi atu o te opanihia e te ture. Ehia aˈenei taime, ua fatata roa vau i te pohe. Ua haamata atoa vau i te hoo i te raau taero e e tapea noa vau i te hoê tipi e pupuhi i nia ia ˈu. I te hoê mahana, ua pupuhi au i nia i te hoê taata. Auaa o te tapea auri o to ˈna hatua tei puta! I te 24raa o to ˈu matahiti, ua pohe to ˈu metua vahine e ua riro vau ei taata ino roa ˈtu â. E ape mai te taata no to ratou riaria ia ˈu. No te ohipa taputô, pinepine au i te haere i te aua mutoi aore ra i te fare maˈi no te nira i to ˈu mau pepe.

E 28 matahiti to ˈu a faaipoipo ai au. Ua taa paha ia outou, aita vau i faaite i te faatura i ta ˈu vahine. E parau ino e e tupai na vau ia ˈna. Aita hoê aˈe ohipa ta mâua e rave amui. No ˈu, e navai noa o ˈna i te mau taoˈa faaunauna ta ˈu i eiâ mai. E ohipa râ tei tupu i muri aˈe. Ua haamata ta ˈu vahine i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. I muri aˈe iho â i te taime matamua o ta ˈna haapiiraa, ua faaea oia i te puhipuhi i te avaava, i te farii i te moni i eiâhia mai e ua faahoˈi mai i te mau taoˈa ta ˈu i horoa ˈtu. Ua riri roa vau, faaue atura ia faaea o ˈna i te haapii i te Bibilia e ua puhipuhi i te auauahi o te avaava i nia i to ˈna hohoˈa. Ua faaooo aˈena atoa vau ia ˈna i mua i to mâua mau taata tapiri.

I te tahi po, ua taero roa vau e ua tutui i to mâua fare i te auahi. Na ta ˈu vahine i faaora ia ˈu e ta mâua tamahine e pae matahiti. I te peeraa to ˈu taero, ua faahapa noa vau ia ˈu. I roto i to ˈu aau, ua manaˈo vau eita roa te Atua e faaore i ta ˈu hara. Ua haamanaˈo i te parau a te tahi perepitero, e haere te feia iino i roto i te po auahi. Ua na ô roa mai te taote no te feia maˈi roro e haapao ra ia ˈu: “Aita e ravea faahou no oe! Eita e nehenehe e taui ia oe.”

UA TAUI TE BIBILIA I TO ˈU ORARAA:

I muri aˈe i tera ati auahi, ua haere mâua e faaea i te metua ra o ta ˈu vahine. I to te mau Ite no Iehova haereraa mai e farerei i ta ˈu vahine, ua ani atu vau: “E nehenehe anei te Atua e faaore i ta ˈu mau hara atoa?” Ua faaite mai raua i te Korinetia 1, 6:9-11 i roto i te Bibilia. Te faahiti ra tera mau irava i te mau peu ta te Atua e ore e au e te na ô atoa ra râ: “Mai te reira hoi te hoê pae o outou na.” Ua haapapu mai te reira e nehenehe au e taui. I muri iho, ua taio atoa mai i te Ioane 1, 4:8 o tei faaite mai te here ra te Atua ia ˈu. Ua faaitoito mai te reira e ua ani au ia haapii ia ˈu i te Bibilia e piti taime i te hebedoma. Haamata ˈtura vau i te haere i te mau putuputuraa Kerisetiano e ua pure tamau ia Iehova.

Aita i hope hoê avaˈe, ua faaoti au i te faaea i te rave i te raau taero e te inu i te ava. Aita i maoro, ua taa ia ˈu e tupu te aroraa i roto i to ˈu nei tino! E moemoeâ riaria mau ta ˈu e ite ia taoto vau, e mauiui noa te upoo e e huti atoa te mau uaua. Mai te feia e tamata i te faarue i tera na peu iino, ua rau atu â te mau ohipa ta ˈu i faaoromai. I te hoê â râ taime, e taa ia ˈu te tapea ra o Iehova i to ˈu rima e te faaitoito atoa maira ia ˈu. No te tauturu ta ˈna i fanaˈo no ǒ mai i te Atua, ua papai Paulo: “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei i . . . tei tauturu mai ia ˈu ra.” (Philipi 4:13) Ua tia atoa ia ˈu ia faaea i te puhipuhi i te avaava.—Korinetia 2, 7:1.

Ua tauturu mai te Bibilia ia faarue i te mau peu iino, oia atoa râ ia here i to ˈu utuafare. Ua taui to ˈu huru i nia i ta ˈu vahine. Ua faatura ˈtu â ia ˈna e tae roa atoa i te paraparau mǎrû atu e te haamauruuru ia ˈna. Ua haamata atoa i te haapao i ta ˈu hopoia ei metua tane no ta mâua tamahine. Ua haapii au i te Bibilia hoê matahiti e muri iho, ua pûpû i to ˈu ora ia Iehova e ua bapetizohia mai ta ˈu vahine.

TO ˈU FAUFAARAAHIA:

Ua papu ia ˈu ahiri aita te mau aratairaa Bibilia, ua pohe aˈena vau. Tera atoa te manaˈo o to ˈu mau fetii e ere i te Ite no Iehova. Ua parau hoi ratou, ahiri aita, ua pohe paha vau no te raau taero aore ra i te taparahihia.

Ua taui roa to ˈu oraraa utuafare maoti te mau haapiiraa Bibilia o tei faaite mai i ta ˈu hopoia ei tane e ei metua tane. (Ephesia 5:25; 6:4) I teie nei, e rave amui matou i te ohipa. E ere atura ta ˈu vahine no te tunu noa i te maa, te oaoa nei hoi au i te tauturu ia ˈna i roto i ta ˈna taviniraa ei taata poro evanelia ma te taime taatoa. E te oaoa atoa nei oia i te turu mai ia ˈu ia amo i ta ˈu hopoia i roto i te amuiraa ei matahiapo.

Ua taui roa to ˈu oraraa i te here o Iehova e to ˈna aroha hamani maitai. E hinaaro rahi to ˈu ia faaite i to ˈna mau huru maitatai i te feia mai ia ˈu na mua ˈˈe. Te manaˈo ra hoi te rahiraa aita e ravea faahou no ratou, tera hoi to ˈu tupuraa na mua ˈˈe! Ua ite au e nehenehe te Bibilia e tauturu i te taata atoa ia faarue i te mau peu iino e ia ite i te oaoa mau. Aita noa te Bibilia i haapii mai ia here e ia faatura ia vetahi ê, te tane e te vahine, ua tauturu atoa mai râ te reira ia haafaufaa ia ˈu.